Mergi la conţinutul principal

Eşti aici

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Tiroidita Hashimoto

Tiroidita Hashimoto este o afectiune in care sistemul imun ataca tiroida determinand frecvent hipotiroidism.

Despre

Tiroidita Hashimoto este o afectiune in care sistemul imun ataca tiroida, glanda mica de la baza gatului, situata sub “marul lui Adam”. Glanda tiroida face parte din sistemul endocrin, care produce hormoni responsabili cu coordonarea majoritatii functiilor organismului.

Inflamatia din tiroidita Hashimoto, cunoscuta si sub denumirea tiroidita cronica limfocitara, determina frecvent hipotiroidism.

Boala afecteaza cu predilectie femeile de varsta a II-a, insa poate sa apara si la barbati, la femeile de toate varstele sau la copii. Medicii investigheaza functia tiroidei pentru a depista tiroidita Hashimoto. Terapia de substitutie hormonala este, de obicei, un tratament simplu si eficient.

Simptome

Tiroidita Hashimoto progreseaza lent, pe parcursul a mai multi ani (semnele sau simptomele pot sa nu apara, chiar daca anticorpii caracteristici TPO sunt depistati in analizele de sange) si determina deteriorarea cronica a tiroidei, dezvoltarea gusei (tiroida marita) si insuficienta tiroidiana graduala. Nu exista semne si simptome tipice tiroiditei Hashimoto – acestea sunt in principal cele ale glandei tiroide hipoactive (hipotiroidism).

Semnele si simptomele hipotiroidismului includ:

  • Oboseala si lentoare
  • Sensibilitate crescuta la frig
  • Constipatie
  • Piele palida, uscata
  • Aspect infiltrat al fetei
  • Unghii casante
  • Caderea parului
  • Umflarea limbii
  • Crestere inexplicabila in greutate
  • Dureri si sensibilitate musculara
  • Dureri si rigiditate articulara
  • Slabiciune musculara
  • Menstruatii abundente sau prelungite (menoragie)
  • Depresie
  • Pierderi de memorie
Cand sa mergi la medic

Mergi la medicul endocrinolog daca te confrunti cu urmatoarele semne si simptome:

  • Oboseala inexplicabila
  • Piele uscata
  • Aspect palid si umflat al fetei
  • Constipatie

Ai nevoie sa mergi la medicul endocrinolog pentru verificarea periodica a functiei tiroidei daca:

  • Ai avut o interventie chirurgicala la nivelul tiroidei
  • Ai urmat tratament cu iod radioactiv sau cu medicamente antitiroidiene
  • Ai facut radioterapie la nivelul urmatoarelor zone: cap, gat sau torace

Daca ai colesterol marit, discuta cu medicul tau daca hipotiroidismul ar putea fi cauza.

Daca urmezi terapie de substitutie hormonala pentru hipotiroidismul provocat de boala Hashimoto, programeaza urmatoarele vizite in functie de frecventa recomandata de medicul endocrinolog – este important sa te asiguri ca vei primi doza corecta de medicament. In timp, doza necesara corectarii functiei tiroidei se poate schimba.

Cauze

Tiroidita Hashimoto este o boala autoimuna in care sistemul imun creeaza anticorpi care distrug glanda tiroida. Medicii nu cunosc cu exactitate ce anume determina sistemul imun sa atace glanda tiroida. Unii cercetatori sunt de parere ca un virus sau o bacterie ar putea sa declanseze raspunsul imun, in timp ce alti specialisti considera ca o afectare genetica ar putea fi implicata.

O combinatie de factori – inclusiv ereditatea, genul si varsta – cresc probabilitatea sa dezvolti tiroidita Hashimoto.

Factori de risc

Gen. Femeile sunt mai predispuse la a dezvolta boala Hashimoto.

Varsta. Boala poate sa apara la orice varsta, insa este mai frecventa la varsta a II-a.

Ereditate. Ai risc crescut daca alti membri ai familiei au avut boala tiroidiana sau alte afectiuni autoimune.

Alta boala autoimuna. Artrita reumatoida, diabet de tip 1 sau lupus sunt boli autoimune care cresc riscul de a dezvolta tiroidita Hashimoto, daca deja suferi de una din ele.

Expunere la radiatii. Persoanele expuse la niveluri mari de radiatii din mediu sunt mai predispuse la tiroidita Hashimoto.

Complicatii

Netratata, tiroida hipoactiva (hipotiroidismul) provocata de tiroidita Hashimoto poate determina o serie de probleme de sanatate:

  • Gusa. Stimularea constanta a tiroidei pentru a elibera mai multi hormoni poate sa duca la marirea in dimensiuni a glandei, o conditie cunoscuta drept gusa. Hipotiroidismul este una dintre cele mai frecvente cauze ale gusei. Desi nu este in general o sursa de disconfort, gusa marita poate afecta aspectul fizic si poate interfera cu mecanismul inghitirii sau respiratiei.
  • Probleme cardiace. Tiroidita Hashimoto poate, de asemenea, sa fie asociata cu risc crescut de boala de inima, in special din cauza nivelurilor ridicate de colesterol LDL – colesterolul “rau” – care apar in cazul persoanelor cu hipotiroidism. Netratat, hipotiroidismul poate determina cardiomegalie (inima marita) si, posibil, insuficienta cardiaca.
  • Tulburari mentale. La debutul tiroiditei Hashimoto poate sa apara depresia, care se poate inrautati in timp. Boala Hashimoto poate, de asemenea, sa reduca libidoul atat la femei, cat si la barbati si poate determina incetinirea functiilor mentale.
  • Mixedem. Aceasta conditie rara, amenintatoare de viata apare ca o consecinta a hipotiroidismului pe termen lung, rezultat al tiroiditei Hashimoto netratate. Semnele si simptomele sunt: somnolenta, urmata de letargie profunda si pierderea cunostintei. Coma mixedemica poate fi declansata prin expunerea la frig, la sedative, infectie sau alte tipuri de stres resimtit de organism. Mixedemul necesita tratament medical de urgenta.
  • Malformatii congenitale. Nou-nascutii femeilor cu hipotiroidism netratat cauzat de tiroidita Hashimoto pot avea risc crescut de defecte congenitale prin comparatie cu cei proveniti din mame sanatoase. Acesti copii sunt mai susceptibili la tulburari de dezvoltare fizica sau mentala. Ar putea exista o legatura intre sarcinile femeilor cu hipotiroidism si anumite malformatii congenitale – de exemplu, despicatura valului palatin (palatoschizis sau gura de lup). De asemenea pot aparea la nou-nascut anumite probleme cardiace, cerebrale si renale. Daca planifici o sarcina sau esti la debutul unei sarcini, asigura-te ca ai efectuat testele care investigheaza functia tiroidei.

 

Diagnostic

Medicul iti poate recomanda investigatii daca prezinti oboseala marcata, lentoare, piele uscata, constipatie, raguseala sau daca, in cadrul consultului fizic, remarca prezenta gusei (glanda tiroida marita). De asemenea, urmatoarele analize iti vor fi recomandate si in cazul in care ai avut probleme tiroidiene.

Diagnosticul este bazat pe semne si simptome, precum si pe rezultatele analizelor de sange care masoara nivelurile hormonilor tiroidieni si ai hormonului de stimulare tiroidiana (TSH) produs la nivelul glandei pituitare. Acestea pot include:

Testarea hormonilor tiroidieni. Cantitatea de hormoni produsi de glanda tiroida si pituitara poate fi determinata prin analize de sange. Daca tiroida este hipoactiva, nivelul hormonilor tiroidieni (FT4 – tiroxina libera) este scazut. Totodata, nivelul TSH este ridicat deoarece glanda pituitara incearca sa stimuleze glanda tiroida sa produca mai multi hormoni.

Testarea anticorpilor tiroidieni. Pentru ca tiroidita Hashimoto este o boala autoimuna, o analiza de sange poate confirma prezenta anticorpilor impotriva peroxidazei tiroidiene (anticorpi anti-TPO), o enzima care se gaseste in mod normal in glanda tiroida.

In trecut, medicii nu puteau sa depisteze tiroida hipoactiva (hipotiroidismul), principalul indicator al bolii Hashimoto, decat atunci cand simptomele erau relativ avansate. Insa, prin testul TSH - cel mai sensibil test – medicii pot diagnostica afectiunile tiroidiene mult mai devreme, frecvent inainte sa apara simptomele.

Testul TSH fiind cea mai buna analiza de screening, medicul cel mai probabul va recomanda sa il efectuezi pe acesta, urmat, la nevoie, de un test de dozare a hormonilor tiroidieni. Testul TSH joaca de asemenea un rol important in urmarirea si monitorizarea hipotiroidismului. Ajuta medicul in stabilirea dozei corecte de medicamente, atat cea initiala, cat si cea necesara pe parcurs.

Ocazional, boala poate fi depistata devreme, in special in cazul persoanelor cu istoric familial de boala tiroidiana, in timpul analizelor de screening de rutina, chiar inainte de aparitia simptomelor de hipotiroidism. In aceste cazuri, apar doar izolat cresteri ale TSH, hormonii tiroidieni avand valori normale, iar anticorpii anti-TPO fiind pozitivi.

Tratament

Tratamentul pentru tiroidita Hashimoto include observarea si administrarea de medicamentele.

In cazul in care nu se evidentiaza deficitul hormonal si glanda tiroida functioneaza normal, medicul poate recomanda tinerea sub observatie. Daca este necesar tratamentul medicamentos, probabil ca vei fi nevoit sa urmezi acest tratament toata viata.

Terapia cu hormoni tiroidieni sintetici

Daca tiroidita Hashimoto este cauza deficitului de hormoni tiroidieni, posibil sa ai nevoie de terapie de substitutie hormonala, ceea ce inseamna administrarea zilnica a hormonului tiroidian levotiroxina.

Levotiroxina sintetica este identica cu tiroxina, varianta naturala a acestui hormon produs de glanda tiroida.

Medicamentele administrate pe cale orala refac nivelurile de hormoni si simptomele hipotiroidismului dispar.

Tratamentul cu levotiroxina este de obicei pe toata durata vietii, insa dozele necesare pot fi modificate, de aceea medicul recomanda verificarea nivelului TSH o data pe an.

Monitorizarea dozei

Pentru a prescrie doza adecvata de levotiroxina initiala, medicul va verifica nivelul TSH dupa cateva saptamani de tratament.

Hormonii tiroidieni in cantitate mare pot accelera pierderea masei osoase, fapt care va inrautati osteoporoza sau va creste riscul ca aceasta sa se instaleze. Tratamentul intensiv cu levotiroxina poate sa determine si tulburari de ritm cardiac (aritmii).

Daca ai boala coronariana sau hipotiroidism sever, medicul va incepe tratamentul cu o doza mai mica de medicament si va creste gradual doza. Terapia de substitutie hormonala progresiva permite cordului sa se adapteze cresterii metabolismului.

Levotiroxina nu provoaca reactii adverse cand este administrata in doza adecvata. Nu sari dozele si nu opri medicatia, deoarece semnele si simptomele vor reveni.

Efectele altor substante

Anumite medicamente, suplimente alimentare sau unele alimente pot sa influenteze absorbtia levotiroxinei. Totusi, administrarea levotiroxinei la distanta de 4 ore inainte sau dupa alte medicamente poate sa remedieze problema. Discuta cu medicul endocrinolog despre ce mananci – in cazul in care consumi produse din soia in cantitate mare sau daca ai o alimentatie bogata in fibre – si daca iei urmatoarele substante:

  • Suplimente cu fier, inclusiv multivitamine care contin fier
  • Colestiramina, folosita pentru scaderea nivelului de colesterol
  • Hidroxid de aluminiu, care se gaseste in anumite medicamente antiacide
  • Sucralfat, un medicament pentru ulcer
  • Suplimente de calciu

Este necesara o combinatie de hormoni?

Levotiroxina este forma sintetica a hormonului natural T4. In organism, T4 este convertit in T3. Majoritatea persoanelor sunt tratate cu succes exclusiv cu levotiroxina, insa exista persoane care nu se simt bine doar cu acest tratament.

Cercetatorii au analizat daca ajustarea tratamentului standard pentru hipotiroidism prin inlocuirea unor hormoni T4 cu cantitati mici de T3 ar putea ajuta. Insa, majoritatea studiilor au aratat ca adaugarea T3 nu ofera mai multe beneficii decat tratamentul exclusiv cu T4.

Exista unele dovezi ca T3 ofera beneficii pentru anumite categorii, cum sunt persoanele care au suferit o operatie de tiroidectomie (indepartarea chirurgicala a tiroidei). Cercetarile continua in aceasta directie.

T3 poate fi administrat exclusiv sub forma liotironinei.

Cum sa te pregatesti pentru consult

Medicul la care trebuie sa mergi este medicul specialist endocrinolog. Iata cateva informatii care sa te ajute sa te pregatesti.

  • Afla din timp eventualele restrictii. Cand iti faci programarea, intereseaza-te daca trebuie sa te pregatesti intr-un anume fel pentru eventualele analize din cadrul consultului.
  • Noteaza orice simptom pe care il ai, inclusiv pe acelea pe care nu le consideri importante. De exemplu, daca esti mai uituc decat de obicei – aceasta este o informatie importanta pe care sa o impartasesti medicului. Comunica-i si despre schimbarile pe care le-ai observat la aspectul tau exterior, precum cresterea inexplicabila in greutate sau modificari ale pielii.
  • Noteaza informatiile personale importante, inclusiv modificari in ciclul menstrual sau cele legate de activitatea sexuala. Anunta medicul daca s-au produs schimbari in privinta libidoului.
  • Fa o lista cu toate medicamentele, vitaminele sau suplimentele alimentare pe care le iei sau pe care le-ai folosit in trecut si mentioneaza de cat timp le iei/le-ai luat.
  • Mergi insotit de un membru al familiei sau de un prieten, daca este posibil. O persoana care sa te insoteasca si-ar putea aminti ceva ce poate ca ai uitat.

Noteaza cateva posibile intrebari pe care sa le adresezi medicului:

  • Care este cauza probabila a simptomelor pe care le am?
  • Care sunt investigatiile de care am nevoie?
  • Boala este temporara sau de durata?
  • Ce tratament imi recomandati?
  • Cat timp va fi nevoie sa urmez tratamentul?
  • Care sunt efectele adverse la care sa ma astept daca urmez acest tratament?
  • Cum veti monitoriza daca tratamentul functioneaza?
  • Voi avea complicatii pe termen lung din cauza bolii?
  • Este necesar sa imi schimb alimentatia?
  • Exercitiile fizice ajuta?
  • Am si alte boli. Cum sa le gestionez cat mai bine?

La ce sa te astepti in cadrul consultului

Cel mai probabil, medicul iti va adresa o serie de intrebari:

  • Care sunt simptomele si cand le-ai observant prima data?
  • Cum s-au modificat simptomele in timp?
  • Ai remarcat schimbari in privinta nivelului de energie sau al starii de spirit?
  • Aspectul exterior s-a schimbat – ai observat crestere in greutate sau uscaciunea pielii?
  • Ti s-a schimbat vocea?
  • Ai observat modificari de tranzit intestinal? Cum se manifesta acestea?
  • Ai dureri musculare sau articulare? In ce zona a corpului?
  • Ai observat o schimbare in ceea ce priveste sensibilitatea la frig?
  • Te-ai simtit mai uituc/a decat de obicei?
  • A scazut interesul pentru sex? Daca esti femeie – ai observat modificari de ciclu menstrual?
  • Te afli sub tratament sau ai fost recent tratat/a pentru alte afectiuni?
  • Ai in familie o ruda cu afectiune tiroidiana?

 

Citeste mai multe despre
Surse de informatie
  • www.thyroid.org
  • www.mayoclinic.org