Mergi la conţinutul principal

Eşti aici

Dictionar de afectiuni, simptome, investigatii si tratament

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Dermatita atopica (eczema)

Dermatita atopica (eczema) este o afectiune care provoaca inrosirea pielii si pruritul (mancarimea). Este frecventa la copii (afecteaza 10-20% dintre copii), insa poate sa apara la orice varsta (1-3% dintre adulti).

Despre

Dermatita atopica este de durata (cronica) si are tendinta sa reapara periodic. Poate fi insotita de astm sau de febra fanului. Dermatita atopica nu poate fi vindecata, insa tratamentele si masurile de ingrijire pot ameliora mancarimea si preveni recidivele. De exemplu, iti poate fi de ajutor sa eviti sapunurile puternice, sa iti hidratezi pielea zilnic si sa aplici cremele si unguentele recomandate de medic.

Simptome

Aceasta boala cronica inflamatorie a pielii apare deseori in copilarie sub forma unei eruptii asociate cu mancarime intensa. Cei mai multi oameni nu se pot abtine sa nu se scarpine, ceea ce irita si mai mult pielea, producand infectia acesteia ca urmare a lezarii pielii. La nivelul pielii afectate apare inflamatia cronica, iar functia de bariera a pielii este deteriorata. Aproape 50% din persoanele cu eczema au un istoric familial de boli alergice. Simptomele dermatitei atopice pot sa varieze in functie de persoana. Acestea pot fi:

  • Piele uscata
  • Mancarime, care poate deveni severa, in special noaptea
  • Pete rosiatice maronii, in special pe maini, picioare, glezne, incheieturi, piept, pleoape, in interiorul pliului genunchiului si al cotului, iar, la sugari, pe fata si scalp
  • Bubite care pot lasa urme de lichid sau ale caror cruste pot fi indepartate atunci cand sunt scarpinate
  • Piele scuamoasa, ingrosata, crapata
  • Piele sensibila, inflamata ca urmare a scarpinatului

Dermatita atopica debuteaza de obicei inainte de varsta de 5 ani si poate persista in adolescenta si la maturitate. In cazul unor persoane, reapare periodic, dupa care trece pentru o perioada, chiar pentru cativa ani.

Cand sa mergi la medic

Mergi la medic daca tu sau copilul:

  • Resimtiti un asemenea disconfort incat boala iti/va afecteaza somnul si activitatile zilnice
  • Aveti o infectie la nivelul pielii – observa daca au aparut dungi rosiatice, scuame galbui sau bubite cu puroi
  • Continuati sa experimentati simptomele desi ati incercat remediile recomandate pentru la domiciliu

Cere ajutor medical imediat in cazul in care copilul prezinta o ecema ce arata infectata sau daca are febra.

Cauze

Pielea sanatoasa contribuie la retinerea umezelii sit e protejeaza de bacterii, agenti iritanti si alergeni. Eczema este strans legata de o variatie a genei care afecteaza capacitatea pielii de a oferi aceasta protectie – fapt care permite pielii sa fie afectata de factorii de mediu, de iritanti si de alergeni.

La unii copii, alergiile alimentare pot sa aiba un rol in declansarea eczemei.

Factori de risc

Principalul factor de risc pentru dermatita atopica este istoricul personal sau familial de eczema, alergii, febra fanului sau astm.

Complicatii

Complicatiil dermatitei atopice (eczema) pot fi:

  • Astmul sau febra fanului. Eczema uneori precede aceste afectiuni. Mai mult de jumatate dintre copiii mici cu dermatita atopica dezvolta astm si febra fanului pana la varsta de 13 ani.
  • Piele scuamoasa cu mancarime cronica. O boala de piele denumita neurodermatita (lichen simplex chronicus) debuteaza printr-o pata de piele cu prurit. Scarpini zona, care determina mancarime si mai intensa. In final, ajungi sa te scarpini din obisnuinta. Afectiunea face ca pielea afectata sa se decoloreze, sa se ingroase si sa intareasca.
  • Infectii ale pielii. Scarpinatul repetat care rupe pielea poate provoca rani deschise si crapaturi, care cresc riscul de infectii determinate de bacterii si virusuri, intre care virusul herpes simplex.
  • Dermatita mainilor iritate. Aceasta afecteaza in special persoanele a caror munca presupune ca mainile sa fie permanent ude si expuse la sapunuri, detergenti si dezinfectati puternici.
  • Dermatita alergica de contact. Aceasta afectiune este frecventa in randul persoanelor cu dermatita atopica.
  • Probleme de somn. Ciclul mancarime-scarpitat poate determina o calitate scazuta a somnului.

Preventie

Urmatoarele sfaturi pot preveni episoadele recurente de dermatita si pot minimiza efectul de uscare aparut in urma imbaierii:

  • Hidrateaza-ti pielea de cel putin doua ori pe zi. Cremele, unguentele si lotiunile “sigileaza” la interior umezeala. Foloseste un produs sau produse care functioneaza bine in cazul tau. Folosirea unei crme grase pe pielea copilului poate contribui la prevenirea dezvoltarii dermatitei atopice, dar e bine sa dicuti cu un medic despre acest aspect.
  • Incearca sa identifici si sa eviti factorii declansatori care agraveaza afectiunea. Anumiti factori care agraveaza reactia pielii pot fi transpiratia, stresul, obezitatea, sapunurile, detergentii, praful si polenul. Redu expunerea la factorii declansatori. Sugarii si copiii pot experimenta episoade de dermatita atopica dupa ce consuma anumite alimente precum oua, lapte, soia sau grau. Cere sfatul medicului despre cum sa identifici potentialele alergii alimentare.
  • Fa bai sau dusuri mai scurte. Limiteaza timpul petrecut in cada sau in cabina de dus la 10-15 minute. Foloseste mai degraba apa calda decat fierbinte.
  • Foloseste doar sapunuri blande cu pielea. Sapunurile dure si cele antibacteriene pot indeparta uleiurile naturale de la suprafata pielii si iti pot usca pielea.
  • Usuca-te cu grija. Dupa baie, tamponeaza-ti pielea (nu freca) cu un prosop moale si aplica lotiune hidratanta cat pielea este inca umeda.
  • Evita expunerea la temperaturi extreme, aer uscat, nu folosi produse parfumate si nu face bai spumante.
  • Foloseste paturi si haine din bumbac. Evita tesaturi iritante, cum ar fi lana. Evita materialele sintetice rigide cum este poliesterul.
  • Foloseste un umidificator de camera.
Diagnostic

Nu sunt necesare analize de sange pentru a identifica dermatita atipica (eczema). Cel mai probabil, medicul va stabili diagnosticul in urma examinarii pielii si a trecerii in revista a istoricului tau medical. Specialistul alergolog va efectua ulterior testele specifice indentificarii alergiei si pentru a exclude alte boli de piele.

Daca banuiesti ca anumite alimente i-au provocat copilului eruptia cutanata, comunica acest aspect medicului si intreaba-l in legatura cu identificarea altor potentiale alergii alimentare.

Tratament

Dermatita atopica poate fi persistenta. Probabil ca va fi nevoie sa incerci diferite tratamente pe parcursul a mai multor luni sau ani cu scopul de a controla boala. Chiar daca tratamentul are succes, semnele si simptomele pot recidiva (episoade de dermatita atopica). Este importanta sa recunosti din vreme boala, pentru a incepe cat mai repede administrarea tratamentului.

In general, tratamentul implica rehidratarea pielii prin inmuierea pielii prin bai sau dusuri calde (nu fierbinti), aplicandu-se apoi imediat creme hidratante cu un continut redus de apa pentru a mentine umiditatea. Cremele grase functioneaza foarte bine. Alege creme fara parfumuri si conservanti. Va trebui sa limitezi folosirea de sapun si sampon la o data sau de doua ori pe saptamana, deoarece produsele pe baza de sapun exacerbeaza uscarea pielii prin indepartarea uleiurilor naturale ale acesteia.

Tratamentul presupune de asemenea ameliorarea mancarimii intense prin folosirea regulata de antihistaminice non-sedative orale, cum ar fi certizina, care se elibereaza fara prescriptie medicala, in timpul zilei sau antihistaminice sedative ca difenhidramina la culcare, deoarece te poate ajuta sa dormi, de asemenea.

Daca eczema nu poate fi controlata doar prin hidratare si antihistaminice, atunci medicul iti va recomanda un corticosteroid topic eliberat cu sau fara prescriptie medicala, pentru a reduce inflamatia pielii. Acesta trebuie sa fie aplicat in momente diferite ale zilei fata de momentele cand folosesti creme hidratante, deoarece crema hidratanta poate bloca capacitatea pielii de a absorbi crema antiinflamatorie.

Cremele si unguentele cu corticosteroizi sunt eficiente, dar principalul dezavantaj al acestora este ca steroizii puternici nu pot fi utilizati mai mult de o saptamana sau doua pe fata – pentru ca acestia subtiaza treptat pielea si provoaca ruperea vaselor mici de sange. Utilizarea pe termen lung a acestora poate provoca, de asemenea, depigmentarea pielii. Evita utilizarea de durata  in acele zone ale pielii care sunt calde si umede, cum ar fi la nivelul pliurilor pielii, datorita  absorbtiei crescute. Mai multe studii au evidentiat faptul ca, odata ce eczema este controlata, poti actiona pentru a preveni recidiva, aplicand un corticosteroid topic de doua ori pe saptamana, pe zonele care s-au vindecat, dar care sunt predispuse la eczema.

Cazurile severe de dermatita sunt uneori tratate cu medicamente care suprima sistemul imunitar, cum ar fi tacrolimus si pimecrolimus. Aceste medicamente s-au dovedit eficiente in diminuarea nevoii de corticosteroizi si pot fi folosite si la nivelul fetei, dar nu sunt indicate la bebelusi sub 2 ani.

Alimentatie

In cazul persoanelor cu dermatita atopica, anumite alimente pot declansa in organism o reactie a sistemului imun prin care apare inflamatia, care, la randul sau, contribuie la declansarea episoadelor de dermatita. Alimentatia anti-dermatita este similara cu alimentatie anti-inflamatorie. Exemple de alimente antiinflamatorii sunt: pestele (sursa naturala de acizi omega 3 care combat inflamatia – somon, ton, macrou, sardine, hering), alimente bogate in probiotice (iaurt, supa miso, kefir, muraturi – care sustin sanatatea digestiva), alimente bogate in flavonoizi (fructe si legume colorate – mere, broccoli, cirese, spanac). De evitat sunt unele alimente care pot declansa episoadele de dermatita – acestea pot fi: citricele, lactatele, ouale, glutenul, soia, condimentele (vanilia, cuisoarele, scortisoara), patlagelele rosii, anumite tipuri de nuci.

Unele persoane cu dermatita prezinta si sindrom de alergie orala sau sensibilitate la polenul de mesteacan, ceea ce poate sa insemne recti la anumite alimente precum: merele verzi, morcovul, telina, arahidele, perele.

Surse de informatie:

www.mayoclinic.org
www.medicalnewstoday.com