Laringita la copii

Laringita este o inflamație a laringelui (cutia vocală), care afectează frecvent copiii, mai ales în sezonul rece. Este adesea cauzată de o infecție virală și poate duce la răgușeală, tuse „lătrătoare” și dificultăți de respirație.

Laringita afectează frecvent copiii între 6 luni și 6 ani, dar poate apărea și la copiii mai mari. În majoritatea cazurilor, evoluția este benignă, cu vindecare spontană în câteva zile, însă supravegherea atentă este esențială.

Cauzele laringitei la copii

Laringita este cauzată, în peste 90% din cazuri, de infecții virale. Virusuri precum rinovirusul, virusul paragripal, virusul sincițial respirator, coronavirusul, adenovirusul sau virusul gripal pot fi responsabile. Este important de știut că aceste viroze respiratorii sunt frecvente la copii și pot cauza laringita.

În cazuri rare, bacterii precum Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae sau Moraxella catarrhalis pot provoca laringita.

👉 Confunzi, uneori, simptomele laringitei cu cele ale unei simple viroze respiratorii? Asemănările pot fi înșelătoare, mai ales în cazul copiilor. Descoperă care sunt infectiile virale respiratorii la copii și ce cauze au. 

Cauzele laringitei la bebeluși și copii mici

Bebelușii și copiii sub 3 ani sunt deosebit de sensibili la laringită, din mai multe motive. În primul rând, căile lor respiratorii sunt mai înguste, ceea ce face ca inflamația să producă un impact mai mare. În plus, sistemul lor imunitar este încă în formare, iar bariera mucoaselor este mai slabă. Cauza cea mai frecventă la această vârstă este reprezentată de infecțiile virale paragripale. 

Mai mulți factori pot crește riscul de dezvoltare a laringitei:

• Vârsta - copiii între 6 luni și 6 ani sunt cei mai expuși, din cauza anatomiei și a imunității în formare.
• Sezonul rece - laringita este mai frecventă toamna și iarna, când infecțiile respiratorii sunt mai răspândite.
• Frecventarea colectivității - grădinițele și creșele facilitează transmiterea infecțiilor.
• Fumatul pasiv - fumul de țigară irită mucoasa respiratorie și reduce imunitatea locală.
• Antecedentele de reflux gastroesofagian sau alergii - predispun la inflamații repetate.
• Aerul uscat sau poluat - agravează inflamația laringiană.

👉 Copilul are nasul înfundat, tuse persistentă sau strănut frecvent și nu este clar dacă e vorba de o viroză sau de o reacție alergică? Testele alergice sunt esențiale pentru stabilirea diagnosticului corect. 

Identificarea corectă a simptomelor laringitei este vitală pentru a acționa rapid. Iată care sunt principalele manifestări ale acestei afecțiuni:

• Răgușeală - vocea devine groasă ori slăbită.
• Pierderea temporară a vocii.
• Tuse uscată, metalică, adesea descrisă ca „lătrătoare”.
• Durere în gât, mai ales la înghițire.
• Febră moderată, de obicei, sub 39°C.
• Respirație zgomotoasă sau stridor (sunet ascuțit la inspirație).
• Oboseală, iritabilitate și lipsa poftei de mâncare.

Simptome ale laringitei la bebeluși și copii mici

În cazul bebelușilor, simptomele pot fi mai subtile sau confundate cu alte afecțiuni:

• plâns cu voce răgușită sau slabă;
• tuse aspră, lătrătoare, mai ales pe timp de noapte;
• agitație, somn întrerupt, refuzul alimentației;
• respirație dificilă sau zgomotoasă;
• retracții toracice - adâncirea vizibilă a pieptului  în timpul respirației;
• cianoză periorală (buze albăstrui) - semn de hipoxie, care necesită intervenție medicală de urgență.

În cazuri mai grave, pot apărea și alte simptome:

• respiră foarte greu;
• pielea dintre coaste ( spatiul intercostal) se trage în interior, când respiră;
• pielea e palidă sau albăstruie;
• e foarte obosit.

Dacă vezi oricare dintre aceste simptome grave sau dacă starea copilului se înrăutățește repede, du-l imediat la un medic. Laringita poate duce la complicații serioase, care necesită tratament urgent.

Deși majoritatea cazurilor sunt ușoare, laringita poate duce la complicații, în special în formele severe sau dacă este netratată:

• obstrucție respiratorie acută, mai ales la copiii sub 3 ani;
• infecții secundare - traheită sau bronșită;
• spitalizare - necesară dacă oxigenarea este afectată;
• laringită recurentă sau cronică - în cazuri de reflux sau de expunere prelungită la iritanți;
• tulburări de somn sau alimentație.

Laringita nu este o afecțiune unitară, ci poate apărea sub mai multe forme, în funcție de cauza declanșatoare, durata simptomelor și modul de evoluție. În practica pediatrică, se disting două tipuri principale: laringita acută și laringita cronică. Fiecare tip necesită o abordare diferită, iar înțelegerea acestor distincții îi ajută pe părinți să reacționeze corect și să recunoască semnele care impun evaluarea medicală.

Diferențele dintre formele acute și cele cronice nu se referă doar la durata bolii, ci și la intensitatea simptomelor, la contextul în care apare boala și la riscurile asociate. Să aflăm mai multe despre fiecare formă a bolii. 

Laringită acută (laringita striduloasă)

Laringita acută este cea mai frecventă formă de laringită întâlnită la copii, în special între 6 luni și 6 ani. 

Laringita striduloasa, denumita si laringita acuta spastica sau pseudocrup este insotita de stridor, un sunet aspru, cauzat de perturbarea fluxului de aer într-o regiune cu obstrucție parțială, fie în laringe, fie în trahee. 

Această obstrucție generează vibrații în țesuturile din jur, producând un sunet asemănător cu suflarea printr-un tub. De obicei, stridorul este prezent în timpul inspirației și mai rar în ambele faze ale respirației. Debutul este brusc, iar simptomele sunt, uneori, alarmante pentru părinți, din cauza dificultăților respiratorii care pot apărea în crupul laringian (laringotraheobronșită acută).

Cauza principală a laringitei striduloase este infecția virală, cel mai adesea, provocată de virusuri paragripale, dar și de virusul gripal, adenovirusuri, rinovirusuri sau virusul sincițial respirator. Aceste virusuri determină inflamația mucoasei laringelui și a corzilor vocale, ceea ce duce la îngustarea căilor respiratorii și la apariția simptomelor.

Laringită cronică

Laringita cronică apare rar la copii, însă poate deveni o problemă, dacă este neglijată sau tratată incorect. Se definește prin persistența simptomelor (răgușeală, voce schimbată, tuse seacă) timp de cel puțin 3 săptămâni.

Cauzele laringitei cronice sunt diferite de cele ale formei acute. Cele mai frecvente includ:

• Refluxul gastroesofagian cronic, care duce la iritarea continuă a mucoasei laringiene, prin contactul cu acidul gastric.
• Expunerea la fumat pasiv - o cauză frecventă și evitabilă, care afectează mucoasa respiratorie și scade imunitatea locală.
• Alergiile respiratorii - polenul, acarienii sau mucegaiul pot cauza inflamație laringiană persistentă.
• Solicitarea excesivă a vocii - copiii care cântă, țipă frecvent sau vorbesc tare un timp îndelungat pot dezvolta inflamații cronice ale corzilor vocale.
• Expunerea prelungită la aer uscat sau poluat, în special în sezonul rece.

👉  Simptomele persistă sau reapar frecvent? Acest lucru poate indica o alergie și nu doar o simplă răceală. Află care sunt analizele de sange pentru alergii și cum ajută în mod deosebit la stabilirea diagnosticului și a tratamentului. 

Laringita la copii este, în majoritatea cazurilor, o afecțiune ușor de recunoscut pe baza simptomelor clinice. Diagnosticul este, de regulă, stabilit de către medicul pediatru sau medicul de familie, fără a fi nevoie de investigații complexe. Cu toate acestea, în anumite situații, mai ales când apar complicații sau simptome persistente, pot fi necesare metode suplimentare de evaluare și adresarea către medicul ORL-ist.

Evaluarea clinică – primul pas în diagnosticarea laringitei la copii

Diagnosticul laringitei se bazează, în principal, pe istoricul simptomelor și pe examinarea fizică a copilului. Părinții descriu adesea debutul brusc al răgușelii, tusei lătrătoare, febrei și respirației zgomotoase, simptome tipice pentru laringita acută. Medicul va examina gâtul copilului, va asculta respirația și va observa dacă există semne de dificultate respiratorie (stridor, tiraj intercostal, respirație accelerată).

În formele ușoare sau moderate, această evaluare este, de cele mai multe ori, suficientă pentru a pune un diagnostic corect și a decide planul de tratament.

Formele moderate spre severe pot necesita intervenții suplimentare precum:

• Laringoscopia - utilizată rar, pentru vizualizarea directă a corzilor vocale.
• Radiografia de gât - poate fi utilă în cazurile severe sau atipice.
• Teste de laborator - exsudat faringian, hemoleucogramă, doar în cazuri complicate.
• Evaluare ORL - în cazul recidivelor frecvente sau al suspiciunii de laringită cronică. 

Abordarea terapeutică variază în funcție de severitatea și cauza laringitei. În continuare, vom explora opțiunile de tratament, pentru a asigura o recuperare eficientă a copilului.

Tratament medical pentru laringita la copii

• Antiinflamatoare - ajută la reducerea inflamației și a durerii (de exemplu, ibuprofen);
• Antitusive - calmează tusea;
• Inhalații cu vapori - hidratează căile respiratorii;
• Corticosteroizi - în cazuri grave, reduc rapid inflamația.

Antibiotic laringită copii: este sau nu necesar?

În majoritatea cazurilor, laringita la copii are origine virală, nu bacteriană, ceea ce înseamnă că nu necesită tratament cu antibiotic. Administrarea inutilă a antibioticelor poate duce la rezistență bacteriană și la alte efecte adverse.

Antibioticele sunt indicate doar în cazuri rare, în care medicul confirmă o infecție bacteriană asociată (de exemplu, o suprainfecție cu streptococ). Este esențială evaluarea medicală înainte de inițierea oricărui tratament.

Sirop de răgușeală la copii: când este util?

Există siropuri emoliente sau expectorante, care pot fi recomandate copiilor în cazul unei tuse seci sau productive. Cele pentru răgușeală conțin adesea:

• Substanțe cu efect antiinflamator sau calmant.
• Glicerol sau alte ingrediente hidratante, pentru mucoasa iritată.

Este important ca siropurile să fie adaptate vârstei copilului și administrate doar la recomandarea medicului sau a farmacistului.

Sirop laringită: ce trebuie să conțină?

Pentru laringită, siropurile utile sunt cele cu efect:

• Emolient - protejează mucoasa iritată.
• Expectorant sau antitusiv, în funcție de tipul de tuse.

Siropurile care conțin miere NU se administrează la copiii sub 1 an, din cauza riscului de botulism.

Remedii eficiente pentru răgușeală la copii

Pe lângă tratamentele recomandate de medic, există și câteva măsuri de susținere care se pot aplica acasă, pentru a ameliora răgușeala copilului, mai ales în formele ușoare de laringită. Este, însă, esențial de reținut că aceste remedii nu înlocuiesc consultul medical sau tratamentul prescris de specialist. Întotdeauna este recomandată o evaluare medicală pentru un diagnostic corect și o conduită terapeutică adecvată.

1. Repaus vocal

Se recomandă ca cel mic să își odihnească vocea, vorbind cât mai puțin și evitând să strige sau să cânte. Corzile vocale au nevoie de timp, pentru a se reface. Poate fi util să transformi acest repaus într-un joc liniștit, oferindu-i recompense simbolice pentru cooperare.

2. Hidratare

Hidratarea corespunzătoare ajută la calmarea mucoaselor și la fluidificarea secrețiilor. Se pot oferi lichide precum:

• Apă la temperatura camerei.
• Ceaiuri călduțe (de exemplu, mușețel sau tei).
• Supă caldă, ușor de ingerat.
• Evită lichidele reci sau foarte fierbinți.

3. Inhalații cu aburi

Vaporii de apă caldă pot contribui la hidratarea căilor respiratorii și la calmarea iritației. Se pot folosi:

• Un umidificator plasat în camera copilului;
• Inhalații dintr-un vas cu apă fierbinte, sub supraveghere strictă.

4. Gargară cu apă sărată

Dacă vârsta copilului permite și poate coopera, se poate face gargară cu apă călduță amestecată cu sare (aproximativ 1/4 linguriță de sare la o cană cu apă), pentru calmarea durerii în gât.

5. Comprese calde pe gât

O compresă caldă, aplicată pe zona gâtului, poate ajuta la calmarea disconfortului local și la reducerea inflamației.

Aceste remedii sunt utile pentru formele ușoare de răgușeală. Dacă simptomele nu trec după o săptămâna sau dacă cel mic are febră și respiră cu dificultăți, este recomandat să mergi la medicul pediatru.

Prevenirea este întotdeauna mai bună decât tratarea. Adoptarea unor măsuri preventive simple poate reduce semnificativ riscul de apariție a laringitei la copii. Iată câteva sfaturi practice pentru părinți:

Igienă

• Spală-l des pe mâini, cu apă și săpun.
• Nu-l lasă să stea aproape de persoane răcite sau bolnave.
• Curăță și dezinfectează jucăriile și lucrurile pe care le atinge des.

Sistemul imunitar

• Dă-i să mănânce sănătos, cu multe proteine de calitate, legume și fructe.
• Asigură-te că doarme suficient și se odihnește bine.
• Căile respiratorii
• Nu-l expune la fum de țigară și poluare.
• Menține aerul umed în cameră (40-60%).
• Îmbracă-l bine când ieșiți afară, mai ales când e frig.

Alergiile

• Dacă are alergii, tratează-le corect, prevenind laringita pe fond alergic.
• Urmează sfaturile medicului.

Vocea

• Încurajează-l să bea apă des, că să-și hidrateze corzile vocale.
• Limitează timpul petrecut în locuri unde aerul e foarte uscat sau rece.

Vaccinarea

Respectă schema de vaccinare recomandată de medic, inclusiv vaccinul antigripal, pentru a nu se îmbolnăvi din cauza infecțiilor respiratorii.

Tratarea infecțiilor

Mergi cu el la medic imediat ce vezi că are o răceală sau o infecție respiratorie. Un tratament potrivit, dat la timp, poate preveni complicațiile. Un alt aspect important este identificarea rapidă a infecțiilor respiratorii frecvente, pentru a putea aplica tratamentul corect.
Dacă faci toate aceste lucruri, poți reduce riscul că cel mic să facă laringită și te asiguri că sistemul lui respirator se dezvoltă sănătos.

Deși multe cazuri de laringită se pot gestiona acasă, există situații în care asistența medicală de urgență este esențială. Este vital să recunoști semnele de alarmă, pentru a proteja sănătatea copilului tău.

• Respiră foarte greu - respiră repede și superficial și folosește mușchii gâtului și ai pieptului, ca să respire.
• Stridor -  auzi un sunet ascuțit, când trage aer în piept.
• Cianoza - buzele sau degetele devin albastre.
• Febră foarte mare - peste 39°C și nu scade cu medicamente.
• Nu poate înghiți - refuză să mănânce sau să bea.
• Salivează excesiv - nu poate înghiți salivă.
• E somnolent sau confuz.

În cazul laringitei striduloase, care se manifestă prin tuse lătrătoare și stridor, trebuie să mergi la urgențe, dacă:

• simptomele nu se ameliorează după 30-60 de minute de la administrarea corticosteroizilor;
• copilul are sub 6 luni;
• a mai avut laringită striduloasă severă.

Epiglotita, o formă rară, dar gravă de laringită, are nevoie de intervenție medicală imediată. 
Semnele includ:

• copilul are, deodată, febră mare;
• respiră și înghite foarte greu;
• stă aplecat în față, cu gură deschisă.

Dacă vezi aceste simptome la copil, mergi de urgență la spital, pentru evaluare și tratament. Dacă intervii repede, poți preveni complicații grave. Poți veni la spital cu trimitere de la medicul de familie, pentru monitorizarea unei afecțiuni deja diagnosticate sau la apariția unor simptome.

Laringita la copii ridică adesea numeroase întrebări legate de simptome, tratament și când este necesar un consult medical. În secțiunea de mai jos, am adunat cele mai frecvente nelămuriri ale părinților, împreună cu răspunsuri clare și utile, pentru a oferi sprijin în gestionarea corectă a acestei afecțiuni. 

Laringita la copii se poate transmite?

Da, mai ales dacă este cauzată de un virus. Se transmite prin tuse, strănut, contact cu obiecte contaminate sau mâini nespălate.

Câte zile durează laringita la copii?

În general, simptomele dispar în 3-7 zile. Tusea seacă și răgușeala pot persista până la 2 săptămâni.

Este eficient tratamentul cu aerosoli pentru laringita la copii?

Aerosolii se folosesc în formele moderate spre severe, doar la recomandarea medicului. Pot conține soluții saline, corticosteroizi sau adrenalină, în funcție de severitatea inflamației și de vârsta copilului.

Este bine ca un copil cu laringită să vorbească sau să cânte? Sau trebuie să tacă de tot?

În cazul unui copil cu laringită, ideal este ca vocea să fie menajată cât mai mult posibil. Asta înseamnă:

• Fără vorbit prelungit sau ridicat;
• Fără cântat, strigat sau râs intens - toate acestea irită suplimentar laringele inflamat;
• Nu este necesar un repaus vocal absolut (tăcere completă), mai ales la copiii mici, unde impunerea tăcerii totale poate fi dificilă și frustrantă. Se recomandă, însă, vorbitul rar, cu voce joasă, cât mai puțin posibil.

Care este diferența dintre laringită, faringită și traheită la copii?

Laringita, faringita și traheita sunt afecțiuni respiratorii comune, dar care se diferențiază prin zona afectată și simptomele specifice. Laringita se caracterizează prin inflamația laringelui, adesea cauzată de infecții virale. În timp ce laringita determină o tuse „lătrătoare” și răgușeală, care poate duce la dificultăți de respirație, faringita se manifestă printr-o durere intensă la înghițire și o senzație de gât iritat. Mai mult, laringita afectează vocea și poate duce la pierderea acesteia, iar faringita se concentrează mai mult pe durerea gâtului, fiind, de multe ori, însoțită de febră și ganglioni limfatici umflați.

Traheita, în schimb, este o inflamație a traheei și provoacă o tuse uscată și profundă, adesea resimțită ca o senzație de arsură în piept. Dacă laringita și faringita sunt mai frecvent cauzate de virusuri, traheita apare mai ales pe fondul unor infecții bacteriene, care pot determina o stare generalizată de rău. Totuși, spre deosebire de laringită și faringită, care afectează mai mult zona superioară a gâtului, traheita implică traheea și poate duce la dificultăți de respirație, din cauza inflamației căilor respiratorii inferioare.

Copilul are vocea răgușită de mai multe săptămâni. Ar putea fi altceva în afară de laringită?

Răgușeala persistentă la copii poate fi cauzată de refluxul gastroesofagian (RGE), în care acidul gastric ajunge în gât, iritând laringele și provocând inflamație. Aceasta poate fi însoțită de senzația de gât uscat sau de corp străin, chiar și fără simptome digestive. De asemenea, nodulii vocali, care apar din cauza utilizării excesive a vocii, sunt o altă cauză frecventă. Aceste leziuni benigne pot provoca răgușeală constantă și necesită tratament, prin repaus vocal și logopedie.

Alte posibile cauze sunt tulburările vocale funcționale, legate de stres sau de utilizarea incorectă a vocii, și paralizia corzilor vocale, care poate provoca dificultăți de înghițire sau respirație zgomotoasă. Alergiile, care provoacă inflamație în căile respiratorii superioare, pot duce, de asemenea, la răgușeală persistentă, asociată cu congestie nazală sau tuse. Tratamentul variază în funcție de cauza specifică și poate include logopedie, medicamente pentru reflux sau pentru alergii.

În concluzie, laringita la copii este o afecțiune frecvent întâlnită, de obicei, de natură virală, care poate cauza disconfort semnificativ, dar care, de cele mai multe ori, se ameliorează cu tratament corespunzător și odihnă. Prevenirea laringitei poate fi susținută prin igienă riguroasă și evitarea expunerii la factori iritanți. 

Informațiile prezentate au scop informativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Programează o vizită la un medic specialist din cadrul Regina Maria, pentru un tratament adaptat simptomelor și nevoilor copilului tău.

Surse: 

Zhu, Y., Sun, X., & Liu, G. (2024). Characteristics influencing acute laryngitis and laryngeal obstruction in children: A retrospective study. Medicine, 103(52), e40885. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11688030/
Laryngitis in children, https://www.santemonteregie.qc.ca/sites/default/files/2021/12/feuillet_laryngite_enfant_ang_2019.pdf 
Gupta G, Mahajan K. Acute Laryngitis. [Updated 2022 Sep 12]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2025 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK534871/
Laryngitis, https://www.healthdirect.gov.au/laryngitis
She, C., Wang, L. et al.(2020). Acute Laryngitis in Children: A Study of 121 Cases, Clinical Research in Pediatrics, https://asclepiusopen.com/clinical-research-in-pediatrics/volume-3-issue-1/3.pdf