Dictionar de afectiuni, simptome, investigatii si tratamente

Diareea

Diareea

Diareea este una dintre cele mai frecvent intalnite probleme de sanatate in practica medicala. Cu toate ca cele mai multe cazuri sunt usoare si nu pun probleme deosebite, exista forme care tind sa devina cronice sau au un tablou clinic deosebit de sever, cu potential amenintator de viata.

In fiecare an, la nivel global, se raporteaza aproximativ 2 mld de cazuri de boli diareice, iar in jur de 1,9 milioane de copii sub 5 ani afectati de boala diareica - mai ales in tarile in curs de dezvoltare – isi pierd viata. Acest fapt situeaza boala ca a doua cauza principala de deces la copiii din aceasta grupa de varsta.

Despre

Diareea se caracterizeaza prin scaune anormale moi sau apoase si nevoia imperioasa de defecare. In timp ce majoritatea cazurilor de diaree sunt cauzate de bacterii, virusuri sau paraziti, unele afectiuni ale sistemului digestiv pot provoca, de asemenea, diaree, in special cu evolutie cronica.

Cauze

Diareea are multiple cauze, diferite partial pentru diareea acuta sau cronica. Pentru ca cele mai multe diarei dispar in interval de 2-3 zile, cauza ramane, adesea, nedepistata.

Daca suferi de o diaree acuta, cauzele intalnite cel mai frecvent sunt:

Infectiile

Infectii virale. Multe virusuri au tropism pentru tubul digestiv, provocand gastroenterite virale si  diaree. Doua exemple sunt norovirusul si rotavirusul. Alte virusuri cu tropism gastrointestinal sunt coronavirusuri, parvovirusuri (virusul Norwalk), astrovirusuri, calicivirusuri, adenovirusuri, enterovirusuri (virusul ECHO, virusul Coxsackie.

Infectii bacteriene. Mai multe tipuri de bacterii pot patrunde in corpul tau prin alimente sau apa contaminate si pot provoca diaree. Printre ele se afla Campylobacter, Escherichia coli, Salmonella si Shigella dar si Stafilococul aureus, Klebsiella, Clostridium difficile, Yersinia enterocolitica, Listeria monocytogenes si Proteus..

Infectii parazitare. Entamoeba histolytica. Cryptosporidium Enterita si Giardia lamblia sunt cativa dintre parazitii care odata intrati in corpul tau, pot determina diaree acuta.

Infectii cu fungi: Candida albicans, Cryptosporidium sau infectiile cu Trichinella spiralis;

Diareea calatorilor

Este frecventa la persoanele care calatoresc in tari in curs de dezvoltare si este asociata consumului de apa sau alimente contaminate.

Efectele secundare ale medicamentelor precum antibioticele, antiacidele cu continut de magneziu sau citostaticele.

Intoxicatii

Emotii puternice, stres acut

Diaree cronica

Cel mai adesea, diareea cronica este determinata de:

  • infectii (bacteriene sau parazitare) persistente
  • alergiile la alimente precum laptele de vaca, soia, cerealele, oua si fructe de mare
  • intoleranta la lactoza, fructoza, histamina se pot asocia cu diaree cronica.
  • afectiunile tractului digestiv  (inflamatorii, disbioze, functionale) pot asocia o varietate de simptome diareice, de la cele discrete la forme severe.
  • sindromul intestinului iritabil si alte tulburari functionale gastro-intestinale (GI): supraaglomerarea bacteriana a intestinului subtire (SIBO), colita ulcerativa, boala celiaca, boala Crohn

Alte cauze pentru diareea cronica includ:

  • interventii chirurgicale abdominale (de apendice, vezica biliara, intestin gros, pancreas, intestin subtire)
  • utilizarea pe termen lung a medicamentelor. Antibioticele, pot modifica flora intestinala normala si pot creste sansele de infectie cu Clostridium difficile, o bacterie care poate provoca diaree cronica. Si alte medicamente, de ex. laxativele, etc. pot avea ca efecte secundare diareea.
  • cauze endocrine: Uneori, factorii hormonali provoaca diaree. Acesta este cazul bolii Addison, hipertiroidiei si a tumorilor carcinoide.
  • cancer: Diareea neoplazica este asociata cu o serie de cancere intestinale dar apare si in urma iradierii la nivel abdominal.

Tipuri de diaree

  • Diareea acuta este o afectiune frecventa care dureaza de obicei 1 sau 2 zile si dispare adesea, de la sine.
  • Diareea persistenta dureaza intre 2 si 4 saptamani.
  • Diareea cronica dureaza cel putin 4 saptamani. Simptomele diareei cronice pot fi continue sau survin repetitiv.

Simptome

Simptomul principal il constituie eliminarea unor scaune moi, uneori apoase, dese, insotita de senzatia imperioasa de defecatie. Adesea apar dureri abdominale, crampe sau balonare.

In functie de cauza si gravitatea bolii, pot surveni alte simptome, mai ingrijoratoare, cum ar fi:

  • pierdere in greutate
  • febra, frisoane
  • varsaturi persistente
  • deshidratare
  • sange sau mucus in scaun
  • alterarea starii generale

Aceste simptome constituie un indiciu de boala mai grava si ar trebui sa te adresezi de urgenta medicului.

Complicatii

Deshidratarea apare cand in urma scaunelor apoase si numeroase, corpul pierde apa si electroliti si nu mai poate functiona corect.

In caz de deshidratare, simptomele sunt usor de identificat:

  • senzatia de sete accentuata
  • gura uscata
  • urinezi putin iar urina este concentrata si hipercolorata
  • esti obosit, confuz
  • pielea isi pierde elasticitatea si devine uscata.
  • Este posibil ca tensiunea sa scada si frecventa cardiaca sa creasca, si daca nu se intervine la timp prin rehidratarea organismului si refacerea homeostaziei hidroelectroitice, pot aparea tulburari care iti pot pune viata in pericol.

Malabsorbtia

Diareea poate provoca malabsorbtie, pentru ca nutrientii ajung sa fie eliminati din tubul digestiv inainte de avea timpul necesar pentru a fi procesati de enzimele digestive pana la stadiul de particule absorbabile. Privati de principiile nutritive esentiale, persoanele suferinde de diaree cronica pot deveni subnutrite.

Diagnostic

Medicul va corobora datele obtinute in urma anamnezei (discutiei cu pacientul) cu examenul clinic si paraclinic pentru a stabili diagnosticul.

Cu toate ca in majoritatea cazurilor medicul pune diagnosticul fara a solicita analize, in cazurile mai severe, poate fi necesar un test de scaun - mai ales daca simptomele persista mai mult de o saptamana.

De asemenea, medicul poate recomanda teste suplimentare daca ai simptome care constituie un indiciu de gravitate a bolii:

  • semne de febra sau deshidratare
  • dureri severe abdominale
  • scaune cu sange sau puroi
  • tensiune arteriala scazuta
  • un sistem imunitar slabit
  • ai primit recent antibiotice sau ai fost internat in spital
  • suferi de diaree persistenta de mai mult de 1 saptamana
  • ai un istoric de calatorie

Analizele de laborator cel mai frecvent solicitate de medic in caz de diaree grava sau persistenta sunt:

  • Hemoleucograma completa, VSH si proteina C-reactiva
  • Teste hepatice
  • Teste de malabsorbtie
  • Teste pentru anticorpi
  • Teste pentru scaun (examen coprologic si coproparazitologic, test Adler, antigen Giardia)
  • Testele imagistice exploreaza leziunile peretelui intestinal si a glandelor anexe.

Tratament

Cazurile usoare de diaree acuta se pot rezolva fara tratament. Pentru diareea persistenta sau cronica, un medic va trata orice cauza subiacenta, pe langa simptomele diareei.

Regim alimentar

Importanta este hidratarea, in special pentru categoriile vulnerabile- copii, varstnici.

  • Se vor consuma 2 - 2.5 litri de lichide fractionat: apa, ceaiuri, mai ales de menta, cimbru sau fenicul fara zahar, supe strecurate, electroliti. Treptat se introduc alimentele precum orez, paine prajita, branzeturi uscate, banane, carne de pui fiarta.
  • Se pot utiliza probiotice pentru refacerea florei intestinale.
  • Sarurile de rehidratare orala (SRO) pot trata in siguranta si eficient 90% din cazurile de diaree non-severa potrivit OMS.
  • In cazurile severe, medicii recurg la administrarea de lichide intravenos.

Medicamente antidiareice

Regleaza tranzitul intestinal si reduc numarul scaunelor (de exemplu loperamida sau Imodium).

Medicatia antispastica

In caz de dureri si crampe abdominale

Antibiotice sau antiseptice intestinale

In caz de diaree de cauza infectioasa sau antiparazitare in caz de parazitoza intestinala.

Alimente de evitat

Ar trebui sa evitati alimentele care va pot agrava diareea, cum ar fi:

  • bauturi alcoolice
  • bauturi si alimente care contin cofeina
  • produse lactate precum lapte, branza si inghetata
  • alimente grase si grase
  • bauturi si alimente care contin fructoza
  • fructe precum mere, piersici si pere
  • mancaruri picante
  • bauturi dietetice si guma fara zahar si bomboane care contin indulcitori precum sorbitol, manitol si xilitol
  • magneziu

Preventie

  • consuma numai apa curata si sigura
  • evita consumul alimentelor preparate sau expuse stradal, mai ales daca sunt alterabile
  • mentine practici de igiena, cum ar fi spalarea regulata a mainilor cu sapun, mai ales inainte de a pregati mancarea si de a manca si dupa ce ai folosit baia. Exista dovezi care sugereaza ca interventiile institutiilor de sanatate publica pentru a promova spalarea mainilor pot reduce ratele de diaree cu aproximativ o treime.
  • prepara termic alimentele care se pot contamina usor (carne, oua, lapte) si spala cu atentie legumele si fructele.
  • alege cu atentie unitatile de alimentatie publica (restaurante, terase, bufet, firme de catering) de unde te aprovizionezi sau servesti masa.

Diareea la sugar si copil

Despre

Diareea este o problema foarte frecventa la copii, consta in eliminarea de scaune frecvente, moi sau apoase care difera de tiparul normal al unui copil. Uneori, diareea contine sânge sau mucus, iar copiii pot asocia si alte semne, cum ar fi inapetenta, varsaturi, scadere ponderala  sau febra. La nivel mondial, diareea provoaca 1,5 milioane de decese pe an, mai ales in tarile subdezvoltate si constituie un numar important de spitalizari pediatrice (aproximativ 10%) in tarile mai dezvoltate.

Identificarea diareei usoare la copiii mici nu este simpla, deoarece chiar la copiii sanatosi numarul si consistenta scaunelor variaza in functie de vârsta si dieta.

Sugarii in perioada de alaptare cand nu primesc hrana solida au adesea scaune frecvente si moi, dar care sunt considerate normale. O crestere brusca a numarului lor, scaunele explozive si scaderea in greutate pot constitui indiciile unei boli diareice la acesti sugari.

Cu toate acestea, scaunele apoase eliminate pe o perioada mai mare de 24 de ore nu sunt niciodata normale.

Daca diareea este severa sau dureaza mult timp, este posibila deshidratarea. Sugarii si copiii mici se pot deshidrata mai repede, uneori in mai putin de 1 zi.

Deshidratarea severa poate determina convulsii, leziuni ale creierului si moartea.

Tipuri de diaree

Exista doua forme de diaree la copii, care depind de durata acesteia, mai putin de 2 saptamani (acuta) sau mai mult de 2 saptamâni (cronica)

Majoritatea cazurilor de diaree sunt acute.

Cauzele diareei la copil

Diareea acuta este de obicei cauzata de:

  • Gastroenterita infectioasa
  • Intoxicatie alimentara
  • Utilizarea antibioticelor
  • Alergii la mancare

Gastroenterita este de obicei cauzata de virusuri, dar poate fi provocata de bacterii sau paraziti. Incidenta bolii este variabila in functie de agentul infectios implicat. Diareea din infectiile enterale cu Escherichia coli, Campylobacter si agenti virali (rotavirus, virus noro) este mai frecvent intâlnita in rândul sugarilor si al copiilor mici. Uneori, la copil, paraziti cum ar fi Giardia Lamblia, pot cauza episoade diareice.

Intoxicatia alimentara se refera de obicei la diaree, varsaturi sau ambele cauzate de consumul de alimente contaminate cu toxine produse de anumite bacterii, cum ar fi stafilococii sau clostridiile . Exista si posibilitatea ingerarii unor toxine externe, de exemplu:

  • Fructe si legume nespalate pulverizate cu insecticide organice. arsenic, plumb
  • Fluide acide servite in ceramica glazurata cu plumb

Anumite antibiotice modifica tipurile si numarul de bacterii din intestin. Ca urmare, poate aparea diareea. Mai grav este ca administrarea de antibiotice ar putea permite unei bacterii periculoase, cum ar fi Clostridioides difficile (fosta Clostridium difficile ), sa se inmulteasca.  Aceasta elibereaza toxine care pot provoca inflamarea mucoasei intestinului gros.

Diareea cronica este de obicei cauzata de:

  • Factori dietetici, cum ar fi intoleranta la lactoza sau consumul excesiv de anumite alimente
  • Infectii (in special cele cauzate de paraziti )
  • Boala celiaca
  • Boala inflamatorie a intestinului

Cauze mai putin frecvente

Diareea acuta poate rezulta si din tulburari mai grave, cum ar fi apendicita, invaginarea si sindromul hemolitic-uremic (o complicatie a anumitor tipuri de infectii bacteriene). Aceste tulburari grave sunt de obicei asociate cu alte simptome ingrijoratoare, in afara de diaree, cum ar fi dureri sau distensii abdominale severe, scaune cu sange, febra si stare de rau.

Diareea cronica poate rezulta si din tulburari care interfereaza cu absorbtia alimentelor (tulburari de malabsorbtie), cum ar fi fibroza chistica si un sistem imunitar slabit (datorita unei tulburari precum SIDA sau utilizarii anumitor medicamente).

Factori de risc

Factorii care pot facilita aparitia diareei acute infectioase, sunt:

  • nerespectarea regulilor de igiena alimentara prin lipsa educatiei sanitare; locuinte insalubre, fara apa; familii numeroase;
  • climat cald, temperaturi ridicate;
  • alimentatia parenterala, in cazul bolnavilor internati cu diferite boli cronice, grave;
  • alterarea mecanismelor de aparare digestive (scaderea ph-ului gastric, scaderea nivelului de

Simptome

Semne de avertizare (alarma)

Pe langa scaunele frecvente, de consistenta scazuta, anumite simptome pot constitui un motiv de ingrijorare. Ele includ:

  • Semne de deshidratare, cum ar fi scaderea urinarii, letargie sau apatie, plans fara lacrimi, sete extrema si gura uscata
  • Stare de rau, moleseala
  • Febra
  • Sange in scaun
  • Durere in abdomen si, la atingere, sensibilitate extrema
  • Sangerari la nivelul pielii (puncte mici rosiatic-violet, denumita petechie sau pete rosiatic-violacee, denumita purpura)

Cand sa consulti medicul

Copiii cu orice semne de avertizare trebuie evaluati imediat de un medic, la fel ca si cei care au avut mai mult de 3 sau 4 episoade de diaree si nu beau sau beau foarte putin.

Daca cei mici nu au semne de avertizare, beau si urineaza in mod normal, trebuie chemat medicul daca diareea dureaza doua sau mai multe zile sau daca exista mai mult de 6 pana la 8 episoade de diaree pe zi. Daca diareea este usoara, vizita la medic este inutila. Copiii cu diaree de 14 zile sau mai mult ar trebui sa fie consultati de un medic.

Diagnostic

Medicii discuta mai intai cu apartinatorul despre simptome si istoricul medical al bolii (anamneza). Urmeaza un examen fizic al copilului care evalueaza cresterea si dezvoltarea sa, semnele de deshidratare si tulburarile care pot provoca diaree. Este verificat abdomenul pentru a decela sensibilitatea, distensibilitatea si eventuale procese patologice, iar ulterior, in functie de constatarile medicale se recomanda teste pentru identificarea cauzei bolii diareice.

Examene paraclinice

Daca diareea dureaza mai putin de 2 saptamani si nu sunt prezente semne de avertizare, cauza este probabil gastroenterita determinata de un virus, iar testarea este de obicei inutila. Cu toate acestea, medicii recomanda teste cand suspecteaza o alta cauza sau copiii au semne de alarma.

In prezenta semnelor de deshidratare, se fac analize de sânge pentru a masura nivelurile de electroliti (sodiu, potasiu, calciu si alte minerale necesare pentru mentinerea echilibrului fluidelor din organism).

Daca sunt prezente alte semne de alarma, testele pot include un numar complet de celule sanguine, teste de urina, examinarea si analiza scaunului, radiografii abdominale sau alte teste imagistice sau o combinatie a acestora.

Tratamentul diareei la copii

Tratamentul etiologic:

In primul rand se trateaza cauzele specifice ale diareei. De exemplu, daca s-a identificat boala celiaca, este eliminat glutenul din alimentatie. Antibioticele care provoaca diaree sunt oprite la recomandarea medicului..

Gastroenterita  de origine virala dispare de obicei, fara tratament.

Medicamentele pentru oprirea diareei, cum ar fi loperamida, nu sunt recomandate sugarilor si copiilor mici.

Deshidratare:

Deshidratarea este o complicatie de temut a diareei la copii, de aceea tratamentul se concentreaza pe rehidratare prin administrarea de lichide si electroliti.

Majoritatea copiilor cu diaree sunt tratati cu succes cu lichide administrate pe cale orala. In cazul copiilor care nu beau lichide sau sunt sever deshidratati, se recurge la perfuzii de rehidratare.

Daca cei mici pot bea si deshidratarea nu este avansata, se folosesc solutii de rehidratare orala care contin echilibrul corect de carbohidrati si sodiu. Cu rabdare si incurajare, cei mai multi copii pot primi suficient lichid pe cale orala pentru a evita nevoia de hidratare intravenoasa.

Se administreaza 50 ml/kg corp timp de 4 ore pentru deshidratare usoara si 100 ml/kg corp se administreaza timp de 4 ore pentru deshidratare moderata.

Pentru fiecare scaun diareic, se administreaza suplimentar 10 ml/kg (pâna la 240 ml). Dupa 4 ore, micul pacient este reevaluat. Daca semnele de deshidratare persista, se repeta acelasi volum.

Dieta:

De indata ce copiii au primit suficiente lichide si nu varsa, ar trebui sa li se administreze o dieta adecvata varstei. Sugarii pot relua laptele matern sau formula.

La copiii cu diaree cronica, tratamentul depinde de cauza, dar asigurarea si mentinerea unei alimentatii adecvate si monitorizarea eventualelor deficiente de vitamine sau minerale sunt cele mai importante.

Complicatii

Cele mai importante sunt:

  • Deshidratare
  • Malabsorbtie
  • Tulburari de crestere si dezvoltare

Preventie

Pot fi aplicate urmatoarele metode:

  • Spalarea alimentelor si a suprafetelor din bucatarie
  • Consumul alimentelor imediat dupa preparare
  • Depozitarea rapida a resturilor alimentare in frigider
  • Evitarea consumului de suc sau lapte sau consumul de produse lactate care nu au fost pasteurizate – incalzite, pentru a distruge microbii daunatori - virusuri, bacterii si paraziti
  • Evitarea consumului de alimente vechi, nepreparate termic corespunzator, procurate de la vanzatori ambulanti
  • Spalarea mainilor

Vaccinarea

Rotavirusul, care provoaca gastroenterita virala, a fost cea mai frecventa cauza a diareei la sugari inainte ca vaccinul rotavirus sa devina disponibil. Vaccinurile au redus numarul de cazuri de rotavirus si spitalizari din cauza rotavirusului in randul copiilor.Doua vaccinuri orale sunt aprobate pentru a proteja copiii de infectiile cu rotavirus. Pentru ca vaccinul cu rotavirus sa fie eficient, sugarii trebuie sa primeasca toate dozele pana la varsta de 8 luni.

 

Consultant: Asist. Univ. Dr. Luiza Pohaci-Antonesei
Text: Dr. Cornelia Paraschiv, Senior Medical Content