Sfaturile care stau la baza prevenției cancerului

Fa alegeri sanatoase! 

Iti poti reduce riscul de a face cancer facand alegeri sanatoase de viata, cum ar fi: evita tutunul in toate formele, limiteaza cantitatea de alcool pe care o consumi, mananca sanatos, mentine o greutate normala si fii activ fizic si protejeaza-ti pielea de radiatiile ultraviolete. 

Fa-ti testele de screening! 

Screening inseamna sa verifici daca exista cancer inainte sa apara simptome. Efectuarea in mod regulat a investigatiilor de screening poate identifica cancerul de san, cancerul de col uterin si cancerul colorectal in stadii precoce, atunci cand tratamentul are cea mai mare sansa sa functioneze cel mai bine. De asemenea, testul screening pentru depistarea cancerului pulmonar este recomandat tuturor persoanelor cu risc crescut. 

Fii la zi cu vaccinarea si evita comportamentele la risc! Anumite vaccinuri pot ajuta la reducerea riscului de cancer deoarece te protejeaza impotriva anumitor infectii. Vaccinul impotriva infectiei cu virusul papiloma uman (HPV) ajuta la preventia majoritatii cancerelor de col uterin, iar vaccinul impotriva hepatitei B ajuta la reducerea riscului de cancer hepatic. O alta masura eficienta de preventie a cancerului este evitarea comportamentelor riscante care pot duce la infectii virale care, la randul lor, ar putea creste riscul de cancer.

Afla mai multe despre cum iti poti reduce riscul de a face cancer.

Evita tutunul

Evita tutunului - sau decide sa nu-l mai consumi! Evita toate formele de tutun - atat fumatul tigarilor, cat si mestecatul tutunului. Chiar si a fi in preajma unei persoane care fumeaza, o conditie care se numeste fumat pasiv, poate creste riscul de cancer pulmonar. 

Nici tigarile electronice nu sunt in totalitate sigure, desi asa sunt promovate. Deoarece tigarile electronice sunt relativ noi, de aproximativ 15 ani, nu exista inca studii pe termen lung care sa analizeze impactul tigarilor electronice pe intreaga durata de viata a unei persoane. Bolile cauzate de fumat se pot manifesta dupa 30-50 de ani, iar tigarile electronice sunt utilizate pe scara larga de-abia din anul 2007. Asta inseamna ca siguranta lor pe termen lung inca nu este cunoscuta.

Fumatul este principala cauza unica de deces prin cancer si este direct responsabil pentru:

• 85-90% din decesele cauzate de cancer pulmonar
• 70% din decesele cauzate de cancer bucal si laringian
• 50% din decesele din cauza cancerului esofagian
• 40% din decesele din cauza cancerului de vezica si rinichi
• 30% din decesele din cauza cancerului pancreatic 
• Un numar semnificativ de decese din cauza cancerului de stomac si col uterin

Mecanismul legat de efectul carcinogen al tutunului este prezenta unui numar mare de agenti cancerigeni identificati in produsele de tutun. 4000 de substante chimice au fost identificate in fumul de tigara, dintre care peste 60 sunt cancerigene.

Influenta fumatului asupra riscului de cancer depinde de numarul de tigari cumulate si timpul in care persoana a fumat. Daca nu fumezi, nu te apuca de fumat! Daca fumezi, niciodata nu este prea tarziu sa renunti la fumat! Odata ce ai renuntat la fumat, are loc o scadere progresiva a riscului de a dezvolta cancer pulmonar, insa este nevoie sa treaca 15-20 de ani pana cand riscul sa ajunga aproape de cel al unui nefumator.

Bea alcool in cantitate moderata, daca nu deloc

Majoritatea oamenilor stiu ca un consumul mare de alcool poate cauza probleme de sanatate, ca de exemplu hepatita alcoolica si ciroza hepatica (fibroza ficatului), dar multi nu stiu ca alcoolul poate creste riscul de cancer. 

Alcoolul cauzeaza multe tipuri de cancer, cum sunt: cancer bucal, de faringe, laringe, esofag, ficat, colorectal, san si pulmonar. La femei, consumul de alcool este un factor de risc pentru cancerul de san si poate creste, de asemenea, riscul de reaparitie a cancerului de san, in special in randul femeilor aflate in postmenopauza si care sunt supraponderale sau obeze. 

Combinarea alcoolului cu tutunul creste riscul aparitiei acestor cancere mult mai mult decat efectele fiecaruia.

Mecanismul exact prin care alcoolul creste riscul de cancer nu este complet inteles, dar exista mai multi factori potentiali sugerati:

• Alcoolul poate actiona ca iritant, in special la nivelul gurii si gatului. Celulele care sunt deteriorate pot dezvolta modificari ale ADN-ului care pot fi un precursor al cancerului.
• Alcoolul poate actiona ca solvent, ajutand alte substante chimice daunatoare, cum ar fi cele gasite in fumul de tutun, sa intre mai usor in celulele din mucoasa tractului digestiv superior.
• Un alt mecanism este substanta acetaldehida, care este primul metabolit format pe masura ce ficatul descompune alcoolul si care se considera ca este cancerigena.

Daca consumi alcool, limiteaza la 1 unitate standard de alcool pe zi daca esti femeie, respectiv  la 2 unitati pe zi, daca esti barbat. Limita recomandata este mai mica pentru femei din cauza dimensiunilor corporale mai mici si a metabolismului diferit.

1 unitate standard de bautura inseamna: 

• 1 cutie de bere 5% de 330 ml
• 1 pahar de 150 ml de vin 12% 
•  40 ml de tarie 40%  

Mananca alimente sanatoase

Importanta dietei ca o cauza majora a cancerului a fost sugerata in mod repetat. 40% din cancere pot fi atribuite alimentatiei. Dieta este considerata a doua cauza de cancer dupa tutun care poate fi prevenita. Se estimeaza ca 30-40% din toate tipurile de cancer pot fi prevenite printr-un stil de viata sanatos, cu masuri alimentare simple, cum sunt:

Mananca multe fructe si legume

Consuma 5 sau mai multe portii de legume si fructe in fiecare zi (aproximativ 400 g). Cel mai bun mod de a consuma legume si fructe este in forma lor naturala, fara prelucrare si nu sub forma de vitamine din suplimente. Exemple sunt: fructe, legume, leguminoase (de exemplu, linte, fasole, mazare, naut, soia) si nuci.

Alege cereale integrale 

Alege cereale integrale, de exemplu, orez, paine, paste fainoase si cereale din grau, ovaz si orz in detrimentul cerealelor si zaharurilor rafinate procesate, cum ar fi produse de patiserie, cereale indulcite si alte alimente bogate in zahar.

Limiteaza consumul de carne procesata si carne rosie

Consumul frecvent de carne procesata si carne rosie poate creste riscul de aparitie a anumitor tipuri de cancer:

• Pentru fiecare 50 de grame de carne procesata consumata pe zi riscul de cancer colorectal si cancer de stomac creste de 1.18 ori. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a clasificat carnurile procesate, cum sunt sunca, slanina, carnatii si salamul ca fiind substante cancerigene din Grupa 1 (cunoscute ca pot cauza cancer), ceea ce inseamna ca exista dovezi puternice in acest sens. 
• De asemenea, daca consumi 700 de grame (greutate cruda) de carne rosie pe saptamana riscul de cancer colorectal poate creste. Carnea rosie, cum ar fi carnea de vita, miel si porc, a fost clasificata drept substanta cancerigena din grupa 2A, ceea ce inseamna ca probabil poate cauza cancer. 

Alege peste sau pasare in loc de carne de vita, porc si miel. Daca alegi sa mananci carne rosie, foloseste bucati slabe si portii mici. Se recomanda prepararea carnii prin coacere sau fierbere, mai degraba decat prin prajire sau la gratar. De asemenea, inlocuieste untul sau untura cu uleiurile vegetale atunci cand gatesti cu grasime. 

Alege dieta mediteraneana

Dieta mediteraneana se bazeaza pe alimentele traditionale din tarile care se invecineaza cu Marea Mediterana, cum sunt Franta, Spania, Grecia si Italia. Studiile au aratat ca oamenii care traiesc in aceasta regiune tind sa fie mai sanatosi si astfel traiesc mai mult, avand o calitate a vietii mai buna. Aceste persoane au o greutate sanatoasa si un risc mai mic de a face multe boli cronice serioase, cum sunt:

• Diabet zaharat tip 2
• Boala arteriala coronariana 
• Accident vascular cerebral

Dieta mediteraneana se concentreaza mai ales pe alimente pe baza de vegetale, cum ar fi fructele si legumele, cerealele integrale, leguminoasele si nucile. Persoanele care urmeaza dieta mediteraneana aleg grasimi sanatoase, ca de exemplu uleiul de masline extravirgin, in detrimentul untului. De asemenea, mananca peste in loc de carne rosie, condimenteaza alimentele cu ierburi mai degraba decat cu sare si beau vin rosu in portii mici la masa si nu in fiecare zi.

Pe de alta parte mananca in cantitate redusa sau evita carnea rosie si carnea procesata, bauturile indulcite cu zahar, zaharurile adaugate, cerealele rafinate, alte alimente foarte procesate, berea si alte bauturi alcoolice. De asemenea, atunci cand mananca nu isi distrag atentia de la masa cu urmarirea emisiunilor la televizor, smartphone sau alte ecrane.

Afla mai multe detalii despre ce inseamna sa mananci sanatos.

Mentine o greutate sanatoasa si fii activ fizic

Prevenirea cresterii in greutate si mentinerea unei greutati sanatoase poate reduce riscul multor cancere. Problema obezitatii este cu atat mai importanta cu cat este o afectiune in crestere.

Tesutul adipos (grasimea) produce hormoni precum insulina sau estrogenul care pot declansa mecanisme cancerigene. Obezitatea este factor de risc important pentru multe tipuri majore de cancer - cancer de colon, san (postmenopauza), uter, rinichi si cancer de esofag. 

Indicele de masa corporala (IMC) se calculeaza impartind greutatea exprimata in kilograme la patratul inaltimii exprimate in metri (kg/m2) si indica daca ai o greutate sanatoasa pentru inaltimea ta:

• IMC 18.5-24.9: greutate sanatoasa
• IMC 25-29.9: suprapondere
• IMC >/= 30: obezitate

Ca parinte, este important sa-ti inveti copilul sa manance sanatos de la inceputul vietii pentru a preveni cresterea in greutate si obezitatea. Persoanele care sunt deja supraponderale sau obeze sunt sfatuite sa evite cresterea suplimentara in greutate si sa slabeasca prin echilibrarea aportului caloric cu activitatea fizica, alegand alimente cu continut redus in calorii si evitand portiile mari. Chiar si o pierdere in greutate de numai 5-10% din greutatea totala ofera beneficii semnificative pentru sanatate.

Activitatea fizica poate imbunatati sanatatea generala prin controlul greutatii, hipertensiunii arteriale si al diabetului zaharat de tip 2. In plus, se cunoaste ca activitatea fizica scade riscul de cancer de san si cancer colorectal si posibil cancer de prostata, cancer pulmonar si cancer uterin.  

Cancerul colorectal a fost printre cele mai studiate tipuri de cancer in legatura cu activitatea fizica. Adultii care isi maresc activitatea fizica, fie ca intensitate, durata sau frecventa, isi pot reduce riscul de a dezvolta cancer de colon cu 30-40% fata de cei care sunt sedentari, indiferent de IMC. Cea mai mare reducere a riscului este observata in randul celor care sunt cei mai activi, amploarea efectului protector aparand in special in cazul activitatii de intensitate ridicata. Se estimeaza ca sunt necesare 30-60 de minute de activitate fizica moderat-intensa pe zi pentru a proteja impotriva cancerului de colon.

Efectueaza cel putin 150 de minute de activitate fizica moderata (cum ar fi mers pe jos sau cu bicicleta la o intensitate care sa-ti permita sa porti o conversatie cu cineva) sau 75 de minute de exercitii fizice intense (cum ar fi inot sau sariturile cu coarda) in fiecare saptamana. Ideal ar fi sa efectuezi activitatea fizica zilnic. Poti adauga mai multa miscare atunci cand urci pe scari si nu iei liftul, faci plimbari atunci cand vrei sa petreci timp cu prietenii, mergi cu bicicleta la magazin sau cobori cu o statie mai aproape si mergi restul distantei pe jos.

Protejeaza-ti pielea de soare

Cancerul de piele este cel mai frecvent cancer si unul dintre cancerele care poate fi prevenit. Apare ca urmare a expunerii la radiatiile ultraviolete (UV) din razele solare sau ca urmare a folosirii solarului. Radiatiile ultraviolete cauzeaza deteriorarea ADN-ului celulelor din piele cu aparitia de alunite la nivelul pielii care pot progresa catre cancer. De asemenea, radiatiile UV determina slabirea sistemului imunitar si compromiterea apararii naturale a organismului impotriva celulelor canceroase agresive.

Exista trei tipuri majore de cancer de piele - carcinom bazocelular, carcinom cu celule scuamoase si melanomul malign, forma cea mai agresiva de cancer de piele. Verificarea regulata a pielii pentru alunitele suspecte si efectuarea dermatoscopiei de catre medicul dermatolog ajuta la detectarea cancerului de piele in stadiile incipiente, ceea ce ofera cea mai mare sansa pentru un tratament de succes.

Iti poti reduce riscul de cancer de piele limitand sau evitand expunerea la radiatiile ultraviolete (UV). Urmeaza aceste recomandari:

Evita sa stai afara in soare in intervalul 10:00 - 16:00 

• In acest interval, razele soarelui sunt cele mai puternice si extrem de nocive. 
• Daca doresti sa petreci timp in aer liber, fa asta dimineata devreme sau dupa-amiaza tarziu. 
• Cand este posibil, stai la umbra si asigura-te ca razele de soare nu sunt reflectate de apa si nisip. 
• Chiar si daca stai sub umbrela, protejeaza-te de soare.
• Nu expune un sugar < 6 luni direct in razele soarelui.

Foloseste crema de protectie solara 

• Indiferent de tipul de ten, foloseste o crema de protectie solara cu SPF de cel putin 30 - ideal 50. Alege o crema de protectie solara cu spectru larg, atat impotriva razelor UVA, cat si UVB.
• Aplica crema abundent si cat mai frecvent. O picatura nu ajunge!
• Pentru corpul unui adult de marime medie, foloseste 6 lingurite de crema de protectie solara, alocand aproape 1 lingurita doar pentru fata. 
• Aplica crema de protectie solara cu 30 minute inainte de a iesi la soare si reaplica apoi la fiecare 2 ore sau mai devreme, daca inoti sau transpiri. 
• Daca folosesti spray de protectie impotriva tantarilor, aplica mai intai crema de protectie solara. 
• Foloseste crema de protectie solara si la copiii mici sau sugari. Fii un bun model pentru copilul tau si incurajeaza obiceiul sanatos de preventie a arsurilor solare si a cancerului de piele. 
• Foloseste un balsam de buze cu protectie solara.

Acopera-ti pielea 

• Poarta o palarie cu boruri largi (5-7 cm), care sa faca umbra la nivelul nasului, gatului si urechilor (o sapca de baseball nu este de ajuns). 
• Alege haine largi, cu maneci lungi si pantaloni lungi. Hainele trebuie sa fie facute dintr-o tesatura deasa. Cand tii materialul in lumina puternica, nu ar trebui sa vezi nicio lumina care trece prin el.

Nu folosi niciodata solarul

• Este unanima opinia medicilor dermatologi conform careia bronzarea la solar este daunatoare. 
• Bronzarea artificiala la solar inseamna expunere la o doza mare de radiatii UVA. UVA sunt asociate cu un risc crescut pentru toate formele de cancer de piele, riscul fiind cu atat mai mare cu cat solarul este utilizat mai frecvent. 

Mergi regulat la medic sa-ti faci testele screening

Testele de screening inseamna sa verifici daca exista cancer inainte sa apara simptomele. Nu toate tipurile de cancer pot fi investigate cu teste de screening astfel incat riscul de deces sa poate fi redus considerabil sau pentru care exista dovezi clare ca beneficiile testarii depasesc riscurile. 

In prezent, se recomanda efectuarea in mod regulat a investigatiilor de screening pentru a identifica cancerul de san, cancerul de col uterin, cancerul colorectal si cancerul pulmonar in cazul persoanelor cu risc crescut. Screeningul  permite diagnosticul cancerului in stadii precoce, atunci cand tratamentul are cea mai mare sansa sa functioneze cel mai bine.

Cancerul de san
Mamografia este singura investigatie de screening pentru cancerul de san despre care se cunoaste ca reduce decesele ca urmare a diagnosticului precoce. Mamografia poate decela modificari la nivelul sanului (microcalcificari) cu ani inainte ca pacienta sa observe un nodul la san.

Modern, mamografia se efectueaza digital. Spre deosebire de mamograful analog, in care imaginile sunt printate pe film, mamograful digital permite radiologului sa capteze si sa manipuleze imaginile astfel incat anomaliile sa fie vizualizate si analizate cat mai bine. 

Cea mai avansata tehnica de mamografie este mamografia cu tomosinteza (mamografia 3D). Spre deosebire de mamografia clasica si digitala care permit obtinerea unei imagini plane 2D, mamografia cu tomosinteza permite obtinerea de imagini multiple ale sanului din diferite unghiuri pe masura ce aparatul se misca intr-un arc peste san, creand o imagine tridimensionala (3D) a intregului san. Rezultatul consta din aproximativ 300 de imagini pe care medicul imagist le poate studia in detaliu, ceea ce reduce problema suprapunerilor tesutului mamar si, implicit, reduce numarul rezultatelor fals-pozitie sau fals-negative.
 
Cancerul de san este cel mai frecvent cancer la femei si a doua cauza a deceselor provocate de cancer, dupa cancerul pulmonar. Poate sa apara la orice varsta, dar riscul creste pe masura ce imbatranesti. Majoritatea femeilor au peste 50 de ani la momentul diagnosticului si doar 1 din 5 cazuri de cancer de san poate aparea inainte de 50 de ani. Ca urmare a unor factori de risc, unele femei pot avea un risc mai mare de a face cancer de san. 5-10% dintre cazurile de cancer de san sunt legate de mutatii genetice mostenite (ca de exemplu, genele BRCA1 si BRCA2). Se estimeaza ca 1 din 8 femei va fi diagnosticata de-a lungul vietii cu cancer de san.

In cazul femeilor cu risc mediu de cancer de san, Societatea Americana de Cancer recomanda:
•    Femeile cu varsta 40-44 de ani ar trebui sa aiba posibilitatea de a alege sa inceapa testarea screening anuala cu mamografie, daca doresc sa faca acest lucru.
•    Femeile cu varsta 45-54 de ani ar trebui sa faca mamografie in fiecare an. 
•    Femeile >/= 55 de ani pot face mamografie la fiecare 2 ani sau pot continua screening-ul anual.

Femeile cu risc crescut de cancer de san - din cauza istoricului lor familial, a unei mutatii genetice sau a altor factori de risc - ar trebui sa fie examinate cu RMN (IRM) de san impreuna cu mamografia. Discuta cu medicul tau ginecolog despre cel mai bun plan de screening pentru tine.

Screening-ul ar trebui sa continue atat timp cat femeia este sanatoasa si se asteapta sa traiasca cel putin inca 10 ani.

Cancerul de col uterin
Infectia cu HPV este raspunzatoare de 99% din cazurile de cancer de col uterin (cancer cervical). 

HPV reprezinta prescurtarea din engleza a Human Papilloma Virus (in romana este cunoscut sub denumirea de virusul papiloma uman). Este un virus care se transmite prin contact sexual (vaginal, oral sau anal). 

In majoritatea cazurilor, sistemul imun reuseste sa elimine virusul in aproximativ 2 ani, inainte ca acesta sa produca probleme de sanatate. In cazurile in care infectia cu HPV persista timp de mai multi ani, aceasta poate sa duca la aparitia unor modificari precanceroase la nivelul celulelor colului uterin din care se pot dezvolta celulele canceroase. Testele de screening pot ajuta la depistarea leziunilor precanceroase la nivelul colului uterin care pot fi tratate inainte ca acestea sa devina cancer. 

Exista 2 teste de screening pentru cancerul de col uterin:

• Testul Papanicolau (Babes-Papanicolau)
• Testul HPV (genotipare HPV)

Testul Papanicolau analizeaza celulele prelevate din colul uterin pentru a gasi modificari care ar putea fi cancer sau leziuni precanceroase. Testul HPV identifica daca exista infectie cu HPV si daca da, cu ce tulpini de virus. Exista 15 tulpini cu risc inalt oncogen, din care 2 sunt raspunzatoare de 70% din tipurile de cancer de col uterin (HPV 18 si HPV 16). Exista posibilitatea ca recoltarea sa se faca o singura data pentru ambele teste.

Cel mai bun mod de a depista precoce cancerul de col uterin este sa iti faci regulat testele de screening. Societatea Americana de Cancer recomanda ca testarea screening pentru cancerul de col uterin sa se faca astfel:

• Testarea sa inceapa la varsta de 25 de ani. Femeile < 25 de ani nu trebuie testate.
• 25-65 de ani: test HPV la fiecare 5 ani. Variante: co-test (un test HPV impreuna cu un test Papanicolau) la fiecare 5 ani sau un test Papanicolau la fiecare 3 ani.
• >/= 65 de ani: femeile care au fost testate regulat pentru cancerul de col uterin in ultimii 10 ani si au avut rezultate normale (sau „negative”) nu ar trebui sa mai fie testate pentru cancerul de col uterin. Cel mai recent test ar trebui sa fi fost efectuat in ultimii 3-5 ani. Femeile cu antecedente de leziuni precanceroase de col uterin ar trebui sa fie testate in continuare timp de cel putin 25 de ani dupa acest diagnostic, chiar daca testarea depaseste varsta de 65 de ani.
• Femeile care au suferit o histerectomie totala (indepartarea uterului si a colului uterin) ar trebui sa nu mai fie testate, cu exceptia cazului in care interventia chirurgicala a fost efectuata pentru a trata un cancer de col uterin sau o leziune precanceroasa de grad crescut.
• Femeile care au fost vaccinate impotriva HPV ar trebui sa urmeze in continuare recomandarile de screening pentru grupa lor de varsta.

Cel mai important lucru de retinut este sa fii testata in mod regulat, indiferent de testul pe care il faci.

Cancerul colorectal
Cancerul colorectal poate fi vindecat daca este depistat precoce. Cele mai multe tipuri de cancer colorectal incep cu o excrescenta aparuta in mucoasa colonului sau rectului, denumita polip. Unele tipuri de polipi se pot tranforma in cancer pe parcursul mai multor ani. 

Societatea Americana de Gastroenterologie recomanda colonoscopia ca metoda preferentiala de screening si preventie a cancerului colorectal. Screeningul trebuie initiat, atat la barbati, cat si la femei, incepand cu varsta de 50 ani si trebuie continuat pana la 70-80 ani. In cazul persoanelor cu istoric familial de cancer colorectal sau cu istoric personal de boala intestinala inflamatorie (boala Crohn, colita ulcerativa), se recomanda testarea la varste mai tinere, frecvent cu 10 ani mai devreme decat recomandarea standard.

• Alte metode de screening pentru cancerul colorectal sunt:Sigmoidoscopia (este o endoscopie care evalueaza doar sigmoidul si rectul, ultimele parti ale a colonului) - la fiecare 5 ani
• Colonoscopia virtuala (colono-CT) (o metoda imagistica CT) - la fiecare 5 ani
• Hemoragii oculte in materii fecale - la fiecare 1 an
• Hemoragii oculte in materii fecale prin test imunologic  (test FIT) - la fiecare 1 an 
• Testul FIT-ADN (combina testul FIT cu un test care detecteaza ADN-ul modificat in scaun) - la fiecare 3 ani

Daca o persoana alege sa fie examinata cu un alt test decat colonoscopia, orice rezultat anormal al testului trebuie urmat de o colonoscopie.

Cancerul pulmonar
Din nefericire, cancerul pulmonar incepe sa se manifeste cand deja este intr-un stadiu avansat, astfel incat tratamentul curativ nu este posibil in aproximativ 90% dintre cazuri. Dintre toate cancerele, cancerul pulmonar are cea mai mica rata de supravietuire la 5 ani, de doar 17%.

Exista insa studii  recente care au aratat ca daca boala este depistata in stadiul 1 (precoce), cand tumora poate fi indepartata chirurgical,  70% din pacienti pot sa supravietuiasca la 5 ani.

Ca urmare, la pacientii cu risc crescut pentru cancerul pulmonar, societatile de pneumologie recomanda screening-ul anual cu un tip special de tomografie computerizata (CT) toracica  - CT cu doza redusa de radiatii (LDCT - Low Dose CT). Testul screening este indicat daca toti acesti factori sunt prezenti:

• Ai intre 50-80 ani si
• Ai fumat > 20 pachete-ani si
• Esti fumator in prezent sau ai renuntat la fumat in ultimii 15 ani.

  
 „Pachete-ani” (PA) evalueaza consumul cumulat de tutun - se calculeaza inmultind numarul de pachete fumate pe zi cu numarul de ani in care ai fumat. De exemplu, 20 pachete - ani (20 PA) poate sa insemne ca ai fumat 20 de ani cate 1 pachet/zi sau ca ai fumat 10 ani cate 2 pachete/zi.

Cancerul de prostata
Cancerul de prostata este al doilea cel mai frecvent tip de cancer in randul barbatilor, dupa cancerul de plamani. De-a lungul vietii, 1 din 7 barbati risca sa dezvolte cancer de prostata, riscul fiind mai mare odata cu inaintarea in varsta. Aproximativ 6 din 10 cazuri sunt diagnosticate la barbatii peste 65 de ani, boala fiind rareori depistata inainte de 40 de ani, iar varsta medie la momentul diagnosticului este 66 de ani. 

In acest context, medicii urologi recomanda ca incepand cu varsta de 50 de ani fiecare barbat sa inceapa sa se informeze cu privire la riscul de a dezvolta cancer de prostata si sa discute cu medicul lor urolog despre importanta realizarii testelor de screening necesare.

In cazul barbatilor care aleg sa fie testati, screening-ul consta in determinarea antigenului specific prostatic (PSA) din sange. Deoarece nivelul PSA poate creste si in situatia altor afectiuni ale prostatei, pentru confirmarea diagnosticului sunt necesare analize si investigatii suplimentare. Frecventa cu care trebuie repetate analizele depinde de la caz la caz si va fi stabilita de medicul urolog, in functie de rezultate si istoricului medical ale fiecarui pacient in parte.

Fii la zi cu vaccinurile recomandate

Vaccinarea impotriva anumitor infectii virale poate ajuta la protectia impotriva anumitor tipuri de cancer. Discuta cu medicul tau despre vaccinarea impotriva:

Hepatita B
Hepatita cronica B poate creste riscul de a face cancer de ficat. Hepatita B este o boala care poate fi prevenita prin vaccinare.

• Virusul hepatic B (VHB) se transmite atunci cand sangele, materialul seminal sau alte fluide corporale de la o persoana infectata intra in corpul unei persoane care nu este infectata. 
• Adultii cu risc crescut de a face hepatita B sunt persoanele care au un partener care are hepatita B, care fac sex cu mai mult de un partener, barbatii care fac sex cu barbati si persoanele cu infectii cu transmitere sexuala. Alte persoane cu risc ridicat sunt cele care folosesc droguri injectabile si lucratorii din domeniul sanatatii care ar putea avea contact cu sangele sau fluidele corporale infectate.
• Virusul hepatic B poate fi transmis de la mama la nou-nascut in timpul nasterii. In absenta oricaror interventii preventive, riscul de transmitere a virusului hepatic B de la mama la copil este de 70-90% in cazul mamelor cu incarcatura virala mare, respectiv de 10-40% pentru celelalte.
• Cel mai bun mod de a preveni hepatita B este vaccinarea. Vaccinul impotriva hepatitei B este sigur si eficient si este disponibil pentru toate grupele de varsta. Trebuie sa faci toate dozele pentru a fi pe deplin protejat.
• In Romania, vaccinarea impotriva hepatitei B se incepe in maternitate, in prima zi dupa nasterea copilului. Vaccinul hepatitic B este inclus in Calendarul national de vaccinare.
• La adulti, vaccinarea impotriva hepatitei B este recomandata tuturor persoanelor cu varsta cuprinsa intre 19-59 de ani si adultilor cu varsta >/= 60 ani cu factori de risc pentru infectia cu VHB. De asemenea, persoanele fara factori de risc se pot vaccina daca vor sa fie protejate.

Virusul papiloma uman (HPV)
Infectia cu HPV este cea mai frecventa si mai raspandita infectie virala a tractului genital. Se considera ca aproape fiecare persoana activa sexual este infectata cel putin o data pe parcursul vietii. Ca urmare, o modalitate eficienta de a preveni infectia cu HPV este vaccinarea care este recomandat sa se inceapa la varsta de pre-adolescenta, inainte de a se produce infectarea. 

Vaccinul HPV previne o noua infectie, dar nu trateaza infectiile sau bolile existente. Se estimeaza ca mai mult de 50% din infectiile cu HPV cu risc inalt care se vor transforma in cancer sunt dobandite pana la varsta de 21 de ani, 75% pana la varsta de 31 ani si 85% pana la varsta de 40 de ani. Acesta este motivul pentru care vaccinul HPV functioneaza cel mai bine atunci cand este administrat inainte de orice expunere la HPV. Studiile au aratat ca vaccinarea la o varsta mica nu este legata de inceperea mai devreme a vietii sexuale.
Vaccinarea impotriva HPV ii ofera copilului protectie sigura si de lunga durata:

• Pentru a produce cel mai bun efect, vaccinurile HPV trebuie administrate intre 11-12 ani, vaccinarea putand sa inceapa si de la varsta de 9 ani. 
• Vaccinurile sunt recomandate pentru baieti si fete.
• In Romania, vaccinarea anti-HPV este inclusa in Calendarul National de Imunizare pentru fetele din grupa de varsta 11-14 ani.

Vaccinarea la adulti:

• In plus, vaccinarea impotriva HPV este recomandata tuturor persoanelor cu varsta < 26 de ani care nu au fost vaccinate adecvat anterior. 
• Pe de alta parte, vaccinul HPV nu este recomandat tuturor persoanelor cu varsta peste 26 de ani. Unii adulti cu varsta cuprinsa intre 27-45 de ani, care nu sunt deja vaccinati, pot fi vaccinati dupa ce au discutat cu medicul lor despre riscul de aparitie a unor noi infectii cu HPV si despre posibilele beneficii ale vaccinarii. Vaccinarea HPV la aceasta categorie de varsta ofera mai putine beneficii, deoarece multe persoane au fost deja expuse la HPV.

Evita comportamentele la risc

O alta recomandare eficienta de preventie a cancerului este evitarea comportamentelor la ric care pot duce la infectii care, la randul lor, ar putea creste riscul de cancer. De exemplu:

Practica sex in siguranta

• Limiteaza numarul de parteneri sexuali si folosite prezervativul. Cu cat este mai mare numarul de parteneri sexuali pe parcursul viatii, cu atat sunt mai mari sansele de a face o infectie cu transmitere sexuala, cum ar fi infectia HIV sau infectia cu HPV (Virusul papiloma uman).
• Persoanele care au infectie HIV sau SIDA au un risc mai mare de cancer anal, cancer de ficat si cancer pulmonar. HPV este cel mai adesea asociat cu cancerul de col uterin, dar poate creste si riscul de cancer de anus, penis, gat, vulva si vagin.

Nu folosi in comun acele

• Injectarea de droguri cu ace folosite in comun cu alte persoane creste riscul de infectii virale, cum sunt infectia HIV/SIDA, hepatita B si hepatita C - care pot creste riscul de cancer la ficat si alte tipuri de cancer. 

Testeaza-te pentru hepatita B si C

Pacientii cu hepatita B si hepatita C au cel mai mare risc de cancer de ficat. Se considera ca 65% dintre cazurile de cancer de ficat sunt legate de hepatita cronica virala B si C, cu aproape 50% din cazuri atribuite numai hepatitei C.

Probabil crezi ca daca ai hepatita vei sti imediat. Insa nu este asa de cele mai multe ori. Poti sa nu ai deloc simptome si sa te simti „perfect” normal, desi ai hepatita virala, fara sa stii. Mai mult de 50% din pacientii cu hepatita cronica C si aproximativ 70% din pacientii cu hepatita cronica B nu stiu ca au boala si raman asimptomatici pana la debutul cirozei sau al bolii hepatice in stadiu terminal.

Ca urmare, toti adultii ar trebui sa fie testati pentru hepatita B si C cel putin o data in viata. Orice adult care doreste sa fie testat ar trebui sa ceara medicului sa fie testat. Retine ca analizele de screening pentru hepatita B sau C nu sunt incluse in analizele de rutina, asa incat trebuie sa te asiguri ca esti testat in acest sens.

Hepatita B este cauzata de virusul hepatic B (VHB). La inceputul anulului 2023, Centrul pentru Controlul si Preventia Bolilor (CDC) din Statele Unite ale Americii a actualizat recomandarile privind screeningul si testarea pentru infectia cu virusul hepatic B si recomanda ca testarea la adulti sa se faca cu un panel de 3 analize de sange (anterior, se recomanda doar testarea cu o singura analiza - Ag HBs):

• Ag HBs 
• Ac anti-HBc
• Ac anti-HBs

Aceste analize pot stabili daca:

• Ai in prezent hepatita B. 
• Esti imunizat (esti protejat) impotriva infectiei cu virusul hepatic B datorita vaccinarii.
• Ai fost infectat in trecut, ai eliminat in mod natural virusul si esti protejat impotriva unei infectii  viitoare.
• Nu ai fost infectat vreodata si nu esti imunizat, situatie in care se recomanda sa te vaccinezi  pentru a te proteja.

Hepatita C este o infectie a ficatului provocata de virusul hepatitic C. Testarea screening se face cu Ac anti-HCV. Din fericire, in cazul hepatitei C exista in prezent un tratament foarte eficient care vindeca peste 90% din pacienti. Medicamentele antivirale se administreaza oral (pe gura) pentru o perioada de doar 8-12 saptamani si au putine efecte secundare. 

Cancerul in Romania - o problema de sanatate acuta si severa

In Romania, mortalitatea prin cancer este peste media din Uniunea Europeana (UE) si din anul 2000 a crescut pentru 6 tipuri de cancer. Cancerul este a doua cauza principala de deces in Romania, dupa bolile cardiovasculare, reprezentand 19% din totalul deceselor. In anul 2019, 50.324 de persoane au murit prin cancer in Romania. Rata de mortalitate prin cancer a fost cu 7% mai mare decat media UE.

Aceasta situatie reflecta rezultatele sub nivelul optim ale programelor de screening si depistare precoce:

• Romania se afla in urma altor tari din UE in ceea ce priveste majoritatea factorilor de risc ai cancerului (fumat, alcool, obezitate, infectia HPV). 
• Programele-pilot de screening pentru cancerul colorectal, cancerul de san si cancerul de col uterin sunt in continuare in curs de pregatire sau intr-un stadiu incipient de implementare. 
• Ingrijirea si tratamentul sunt gratuite pentru toti pacientii oncologici, insa se mentin in continuare bariere financiare si bariere de acces - cu precadere in ceea ce priveste serviciile de diagnosticare precoce si serviciile ambulatorii, in special pentru anumite grupuri vulnerabile. Accesul la terapii noi este mai lent in Romania decat in UE, iar deficitul de resurse umane induce o presiune suplimentara asupra furnizarii la timp a serviciilor de ingrijire.

La femei, cele mai frecvente tipuri de cancer sunt:

• Cancer de san
• Cancer colorectal
• Cancer de col uterin

La barbati, cele mai frecvente tipuri de cancer sunt:

• Cancer pulmonar
• Cancer de prostata
• Cancer colorectal

Principalele cauze de mortalitate prin cancer in Romania sunt cancerul pulmonar, cancerul colorectal si cancerul de prostata in randul barbatilor, respectiv cancerul de san, cancerul pulmonar, cancerul colorectal si cancerul de col uterin in randul femeilor.

Fumatul in randul adultilor este apropiat de media UE

• Rata fumatului de tigarete in randul adultilor din Romania se afla in usoara scadere din 2008, ajungand la 18.7% in 2019 si apropiindu-se astfel de media UE (18.4%). 
• Rata fumatului in randul barbatilor (30.6%) este de 4 ori mai mare decat in randul femeilor (7.7%).
• Rata fumatului este invers proportionala cu statusul social: prevalenta fumatului este mai mare in randul persoanelor cu venituri mari (22%) decat in randul celor cu venituri mici (16%).
• Rata fumatului in randul adolescentilor continua sa fie mai mare decat in majoritatea tarilor UE: 31% din populatia cu varsta cuprinsa intre 15-16 ani a declarat ca a fumat in ultima luna (2019), media UE fiind de 21%.

Consumul de alcool ramane ridicat

• In anul 2020, romanii au inregistrat, in medie, un consum anual de 11 litri de alcool pur pe persoana cu varsta > 15 ani (18.6 litri in randul barbatilor si 5.5 litri in randul femeilor), usor peste media UE, care este de 9.8 litri pe cap de locuitor.
• Proportia persoanelor cu un consum la risc de alcool este mai mare in Romania (4.2%) decat in UE (2.7%), cu diferente semnificative intre barbati (7.7 %) si femei (0.9%).
• Incidenta estimata a noilor cazuri de cancer asociate consumului de alcool in 2020 a fost cu 47% mai mare in Romania decat media UE.

Supraponderea si obezitatea a crescut in ultimii ani

• Supraponderea si obezitatea in randul adultilor au crescut mai mult in Romania decat in UE de la 54% in 2014 la 59% in 2019, prevalenta fiind mai mare in randul barbatilor, al persoanelor cu varste cuprinse intre 15-64 de ani si al persoanelor cu venituri mici. 
• Supraponderea si obezitatea in randul adolescentilor a crescut, de asemenea, in ultimele doua decenii. In anul 2018, 1 din 5 tineri in varsta de 15 ani se incadra in aceste categorii, usor peste media UE.
• 3.300 de cancere noi pe an au fost atribuite supraponderii si obezitatii in Romania, iar peste 2/3 dintre acestea s-au inregistrat in randul femeilor.
• Alimentatia deficitara si sedentarismul sunt principalii factori care contribuie la suprapondere si obezitate. 

Romania se afla in urma UE in ceea ce priveste preventia cancerului de col uterin asociat cu HPV

• In Romania, rata de incidenta (cazuri noi aparute) a cancerului de col uterin (32.3 la 100.000 de femei) si rata mortalitatii (16.9 la 100.000) sunt cele mai ridicate din UE. 
• Rata estimata a infectiei cu HPV este una dintre cele mai ridicate din UE.
• Romania nu are deocamdata un program consolidat de vaccinare impotriva HPV. Prima incercare de vaccinare a avut loc in anul 2008, cu un program oferit gratuit fetelor cu varste cuprinse intre 10-11 ani la nivel national. Programul s-a confruntat, inca de la introducerea sa, cu o mare reticenta fata de vaccinare din partea parintilor. In 2009, programul de vaccinare a fost relansat cu ajutorul unei campanii de comunicare, dar rezultatele au fost foarte modeste. Programul a fost oprit timp de aproape 10 ani si reluat in 2019. In prezent, vaccinarea este oferita gratuit fetelor cu varste cuprinse intre 11-18 ani. 
• < 10% dintre adolescente au fost vaccinate impotriva infectiei cu HPV in anul 2019.
• Doar 30% din femei au declarat ca au facut un test Babes-Papanicolau. 

Surse de informatie:

• www.cdc.gov
• www.who.int
• www.cancer.org 
• www.cancerresearchuk.org
• www.ncbi.nlm.nih.gov 
• www.healthline.com 
• www.mayoclinic.org
• www.oecd.org