Contactează-ne!
Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.
Diverticuloza este o afectiune caracterizata prin formarea unor mici proeminente (diverticuli) in peretele colonului, in special in colonul sigmoid. Aceasta afectiune este frecvent asimptomatica, dar poate evolua spre diverticulita, o inflamatie sau infectie a diverticulilor, care poate provoca durere abdominala severa si complicatii grave.
Altfel spus, prezenta mai multor diverticuli la nivelul colonului este denumita diverticuloza, iar inflamarea acestor diverticuli poarta numele de diverticulita. Diverticulii sunt pungute de mucoasa care ies prin orificii de mici dimensiuni din peretele colonului.
Statisticile arata ca diverticuloza afecteaza aproximativ 30-50% dintre persoanele trecute de 50 de ani si pana la 70% dintre cei cu varste peste 80 de ani. Dintre persoanele diagnosticate au diverticuloza, aproximativ 10-25% dezvolta diverticulita la un moment dat.
Persoanele cu diverticulita prezinta un risc de recurenta, aproximativ 20% avand unul sau mai multe episoade recurente in decurs de 10 ani. Aproximativ 8% dintre pacientii cu boala initiala au recurente in primul an dupa recuperarea completa, iar 20% au recurente in decurs de 10 ani. Riscul de recurenta creste odata cu episoadele succesive. Dupa al doilea episod, riscul este de 18% la 1 an si 55% la 10 ani, iar dupa al treilea episod, riscul este de 40% la 3 ani.
Cauzele bolii diverticulare
Diverticuloza apare din cauza presiunii crescute in colon, care determina hernierea mucoasei intestinale prin punctele slabe ale peretelui colonului. Factorii care contribuie includ, printre altele, o dieta saraca in fibre, care cauzeaza materii fecale reduse cantitativ si foarte tari. Este nevoie de o presiune crescuta pentru a impinge aceste materii fecale dure, fortand si determinand proeminarea pungilor diverticulare prin peretele colonului. Necesitatea unei presiuni crescute colonice creste, de asemenea, si dimensiunea peretelui colonic.
Favorizeaza aparitia diverticulozei:
- Dieta saraca in fibre si bogata in alimente procesate
- Varsta inaintata
- Sedentarismul
- Obezitatea
- Fumatul
- Consumul excesiv de alcool
- Utilizarea frecventa a antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS)
- Genetic
Semne si simptome
Desi, diverticuloza colonica este o afectiune foarte frecventa a colonului, diverticulii nu sunt periculosi. De fapt, doar 20% dintre pacienti prezinta simptome, cum ar fi:
- Dureri abdominale (crampe), in special in partea stanga a abdomenului inferior
- Flatulenta sau balonare
- Constipatie
- Eliminarea de sange in scaun
- Modificari ale tranzitului intestinal
Acumularea de materii fecale si bacterii in punga diverticulara determina aparitia unei inflamatii a diverticului – diverticulita. In cazul unui puseu de diverticulita, simptomatologia devine zgomotoasa:
- Dureri abdominale severe, intense cu alterarea starii generale
- Febra
- Tulburari de tranzit
- Senzatie de voma, greata si varsaturi
- Diaree sau constipatie
- Sensibilitate abdominala
- Scaune cu sange
Exista mai multe tipuri de boala diverticulara a colonului
- Diverticuloza asimptomatica – prezenta diverticulilor fara simptome;
- Diverticuloza simptomatica – disconfort abdominal si tulburari de tranzit;
- Diverticulita necomplicata – inflamatia diverticulilor fara complicatii majore;
- Diverticulita complicata – poate include abcese, fistule, perforatii sau peritonita.
Diagnosticul bolii diverticulare
Deoarece simptomatologia bolii diverticulare este foarte apropiata de cea a cancerului colorectal, testele si investigatiile au ca scop principal excluderea unei tumori. Diagnosticul va incepe cu evaluarea atenta a pacientului de catre medicul gastroenterolog sau un specialist in chirurgia colorectala, cu precizarea istoricului afectiunii si a antecedentelor personale ale pacientului, dieta, medicatia, particularitati ale tranzitului intestinal.
Pe langa anamneza si examen fizic, medicul va recomanda si urmatoarele investigatii:
- Analize de sange, pentru detectarea inflamatiei (leucocitoza, CRP crescut);
- Analiza materiilor fecale, pentru a evalua eventualele pierderi de sange;
- Ecografie abdominala – alternativa in cazurile usoare, permite vizualizarea diverticulilor si a ingrosarii peretelui abdominal, dar este dependent de experienta operatorului.
- Colonoscopia – examinarea colonului cu un telescop flexibil, atunci cand in materiile fecale exista sange. Este recomandata pentru evaluarea diverticulozei, dar contraindicata in diverticulita acuta (colonoscopia de control se amana pana la 6-8 saptamani post episodul acut si remiterea simptomatologiei); aceasta poate face diagnosticul diferential intre sangerarea dintr-un diverticul si sangerarea din angiodisplazii, polipi colonici, tumori colo-rectale, hemoroizi, infectii gastro-intestinale, boli inflamatorii intestinale;
- CT abdominal. Aceasta este o metoda de electie pentru diverticulita si este rcomandata cand pacientul are dureri abdominale severe si exista riscul de ruptura a unui diverticul inflamat.
Tratamentul bolii diverticulare
Tratamentul bolii diverticulare depide de gravitatatea situatiei si de existenta sau nu a procesului infectios al divericulitei.
Optiuni de tratament in diverticuloza (fara inflamatie):
- Dieta bogata in fibre
- Hidratare adecvata
- Evitarea constipatiei prin laxative blande
Optiuni de tratament in diverticulita usoara sau moderata:
- Antibiotice orale
- Dieta lichida pana la ameliorarea simptomelor
- Analgezice (evitarea AINS care pot agrava boala)
Optiuni de tratament in diverticulita severa sau complicata:
- Implica internare in spital
- Antibiotice intravenoase
- Interventie chirurgicala in caz de perforatie, abcese mari sau recurente frecvente ce include colectomia segmentara (rezectia portiunii afectate din colon) sau chiar totala (rezectia intregului colon)
Interventii chirurgicale de urgenta:
- Curatarea abdomenului de infectie dupa ce un diverticul inflamat s-a transformat in abces si a perforat in abdomen
- Rezolvarea unei sangerari abundente dintr-un diverticul inflamat
- Rezectie colonica pentru extirpa o portiune de colon sever afectata
- Efectuarea unei colostomii (o deschidere artificiala a colonului la nivelul peretelui abdominal) de obicei nu este necesara in aceste interventii chirurgicale. Totusi, daca colostoma este necesara, acest lucru va fi discutat in amanunt de chirurgul care va efectua interventia chirurgicala, iar echipa de asistente ce se ocupa de ingrijirea stomelor va oferi tot suportul.
Screening
Nu exista un program specific de screening pentru diverticuloza, dar colonoscopia este recomandata la pacientii peste 45 de ani pentru depistarea altor afectiuni colonice, inclusiv cancerul colorectal.
Masuri care pot preveni boala diverticulare
- Consumul ridicat de fibre (legume, fructe, cereale integrale)
- Hidratarea corespunzatoare
- Activitate fizica regulata
- Evitarea fumatului si a consumului excesiv de alcool
- Controlul greutatii
Intrebari frecvente despre diverticuloza si diverticulita
Este diverticuloza periculoasa?
Nu, majoritatea persoanelor cu diverticuloza nu au simptome, dar este important sa mentina un stil de viata sanatos pentru a preveni complicatiile.
Ce alimente sunt recomandate pentru preventai diverticulitei?
Alimente bogate in fibre, precum fructele, legumele, leguminoasele si cerealele integrale.
Pot consuma seminte si nuci?
Da, studiile recente arata ca acestea nu cresc riscul de diverticulita.
Diverticulita necesita intotdeauna antibiotice?
Nu, cazurile usoare pot fi tratate doar cu modificari dietetice si analgezice, dar aceste cazuri sunt selective.
Cand este necesara operatia?
In caz de diverticulita recurenta cu simptomatologie invalidanta, abcese mari, perforatii sau peritonita.
Diverticuloza este frecvent intalnita, mai ales la varstnici, iar majoritatea cazurilor raman asimptomatice. Totusi, diverticulita poate fi o complicatie grava care necesita tratament medical. Adoptarea unui stil de viata sanatos poate preveni aparitia si agravarea acestei afectiuni.
Articol realizat de echipa medicala a Departamentului de Gastroenterologie din Ponderas Academic Hospital
