Examenul de urina este un test de diagnostic si ajuta la identificarea substantelor si a materialului celular din urina, asociate cu diferite tulburari metabolice si renale. Analiza da indicii despre prezenta infectiilor urinare, sangerarilor la nivelul sistemului urinar, a calculilor urinari sau a anumitor boli ale sangelui, cum ar fi diabetul sau hepatita.
Cand este indicat examenul de urina?
Poate fi recomandat la internarea in spital, ca analiza de rutina sau poate fi parte a unui examen medical anual, a unei evaluari de sarcina sau parte a setului de analize necesare inainte de realizarea unei interventii chirurgicale planificate. De asemenea, examenul de urina este efectuat atunci cand o persoana prezinta simptome ale unei infectii urinare sau ale altei probleme la nivelul sistemului urinar, cum ar fi boala de rinichi. In acest caz, analiza poate fi comandata la diferite intervale de timp ca o metoda rapida de monitorizare a functiei organelor, starii de sanatate si a raspunsului la tratament.
Se recomanda examenul de urina cand o persoana prezinta:
- Dureri abdominale
- Dureri de spate
- Dureri la urinare sau urinari frecvente
- Sange in urina
Cum interpretam rezultatele examenului de urina?
Exista multe interpretari ale rezultatelor examenului de urina. Constatarile anormale sunt un indiciu ca ceva nu este in regula si ca este nevoie in continuare de evaluare. In general, cu cat concentratia substantei anormale (cantitati mari de glucoza, proteine, celule rosii in sange) este mai mare, cu atat este mai probabil sa existe o problema de sanatate. Insa, rezultatele nu arata si cauza constatarilor sau daca este vorba despre o afectiune temporara sau cronica.
Un rezultat normal al examenului de urina nu garanteaza lipsa bolii. Fie substantele detectate apar in limite normale in stadiile incipente ale anumitor afectiuni, fie cantitatile crescute de substante sunt eliberate sporadic in timpul zilei, ceea ce inseamna ca acestea pot fi omise la examinarea unei singure probe de urina. De asemenea, intr-o cantitate de urina foarte diluata, nu pot fi detectate cantitatile mici de substante chimice.
Analiza caracteristicilor fizice si chimice ale urinei se face in laborator si implica, de obicei, trei etape:
- Examen vizual – se evalueaza culoarea, claritatea, nebulozitatea si concentratia urinei
- Test dipstick – se examineaza compozitia chimica a urinei cu ajutorul unei benzi de test
- Examen microscopic – se analizeaza urina la microscop pentru a identifica bacterii, celule si parti de celule
Examenul vizual
Urina este de obicei clara. Nebulozitatea sau mirosul neobisnuit pot indica o problema. Prezenta sangelui in urina ii da aspectul rosu sau maro. Culoarea urinei poate fi influentata si de alimentele consumate. De exemplu, sfecla poate colora urina in rosu. Un aspect tulbure poate indica o infectie.
Testul dipstick
Un bat subtire, din plastic, cu benzi de substante chimice pe el este plasat in urina pentru a detecta eventualele anomalii. Fasiile chimice isi schimba culoarea daca anumite substante sunt prezente sau daca nivelurile lor sunt peste limitele normale. Testul verifica urmatoarele:
- Aciditatea (pH) - indica cantitatea de acid din urina. Nivelurile anormale ale pH-ului pot indica tulburari ale tractului urinar sau la nivelul rinichilor
- Concentratia sau greutatea specifica arata modul in care particulele sunt concentrate in urina. O concentartie mai mare decat cea normala este adesea rezultatul faptului ca persoana respectiva nu bea suficiente lichide
- Proteinele - un nivel scazut de proteine din urina este normal. De obicei, un nivel usor ridicat nu este un motiv de ingrijorare, dar cantitatile mai mari ar putea indica o problema la rinichi
- Zaharul. In mod normal, cantitatea de zahar (glucoza) din urina este prea mica pentru a fi detectata. Astfel, orice prezenta a zaharului implica o noua testare si evaluarea pentru diabet zaharat
- Cetone. Ca si in cazul zaharului, orice cantitate de cetone in urina ar putea fi un semn de diabet zaharat si necesita monitorizare
- Bilirubina - este rezultatul unei afectari a celulelor rosii din sange. In mod normal, bilirubina este transportata in sange si trece in ficat, unde este indepartata si devine parte a bilei. Prezenta bilirubinei in urina poate indica si afectarea ficatului
- Dovezi ale infectiei. Prezenta nitritilor sau a esterazei leucocitare (o enzima a celulelor albe din sange) poate semnala o infectie la nivelul tractului urinar
- Sangele - poate fi un semn de afectare renala, infectii, pietre la rinichi sau la vezica urinara, cancer renal sau cancer de vezica urinara sau poate semnala tulburari de coagulare a sangelui. Prezenta sangelui in urina necesita teste suplimentare
Examenul microscopic
Pot fi necesare teste suplimentare in cazul in care oricare dintre urmatoarele caracteristici sunt observate la niveluri peste medie:
- Celule albe (leucocite) - semn al unei infectii
- Celule rosii (eritrocite) – pot semnala o boala renala, boala de sange sau cancer de vezica urinara
- Celule epiteliale - semn al unei tumori, insa cel mai adesea, indica faptul ca proba de urina a fost contaminata in timpul testului si ca este nevoie de o noua proba
- Bacterii sau enzime - pot indica o infectie
- Proteine in forma de tub – se pot forma ca urmare a unor tulburari renale
- Cristale - semn de pietre la rinichi
De obicei, examenul de urina nu este suficient pentru a stabili un diagnostic. In functie de motivul pentru care medicul a recomandat analiza, rezultatele anormale pot sau nu necesita completarea cu alte teste. Medicul analizeaza rezultatele, impreuna cu ale altor teste sau analize suplimentare, pentru a stabili urmatorii pasi.
Semnificatia formarii urinei
Eliminarea urinei este foarte importanta pentru diferite functii ale corpului. Reglementeaza echilibrul apei in organism si ajuta la eliminarea anumitor substante, produse in timpul proceselor metabolice, de care organismul nu mai are nevoie. Vorbim despre substante toxice din alimente sau medicamente. Analiza urinei poate ajuta la detectarea bolilor aparatului urinar, bolilor metabolice si bolilor hepatice.
Culoarea, mirosul si cantitatea de urina pot semnala o eventuala problema de sanatate, faptul ca nu consumi suficienta apa sau ca rinichii nu mai functioneaza corect.
Ce ne spun culorile urinei?
Incolora, transparenta - Bei foarte multa apa si este posibil sa fie nevoie sa mai reduci consumul de apa
Crem, culoarea paiului – Esti sanatos si te hidratezi bine
Galben transparent – Eete normala, nu ai de ce sa-ti faci griji
Galben inchis – Este normala, insa trebuie sa bei mai multa apa
Culoarea chilimbarului sau a mierei – Nu bei suficienta apa
Maronie – Poti avea o boala hepatica sau esti deshidratat sever. Bea apa si mergi la medic daca persista
Roz sau rosiatica – Nu este ceva grav daca ai mancat recent slecla rosie, afine sau rubarba. Insa este posibil sa ai sange in urina. Trebuie sa mergi la medic pentru a vedea daca ai boala renala, tumora, infectie, probleme ale prostatei sau chiar intoxicatie cu mercur
Portocalie – Este posibil sa nu bei suficienta apa. Poate fi de la un colorant alimentar sau sa ai o boala hepatica sau la vezica urinara. Mergi la medic.
Albastra sau verde – Este ceva aparte. Exista o boala genetica rara care transforma culoarea urinei in verde sau albastru, ceea ce pot face si anumite bacterii din urina. Cel mai probabil este un colorant alimentar sau un efect al unui medicament. Nu te panica,mergi la medic.
Violet – Nu exista urina violet
Acidulata sau spumoasa – Poate semnala un exces de proteine in organism sau probleme renale.
Alimentele, bauturile si medicamentele consumate pot schimba culoarea urinei.
Lumea invizibila a urinei
Prezenta sangelui in urina este adesea invizibila ochiului si poate fi depistata numai prin examenul de urina. La fel si glucoza din urina, care poate fi un semn al diabetului zaharat. Mergi la medic si fa-ti analizele necesare.
Text: Mirabela Viasu, Medical Editor
Surse:
www.ncbi.nlm.nih.gov
www.mayoclinic.org
www.labtestsonline.org
www.clevelandclinic.org