Contactează-ne!
Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.
Sângerările rectale, schimbările care apar în mersul la toaletă, senzația că intestinul nu s-a golit complet, scăderea în greutate fără un motiv clar sau oboseala care nu mai trece sunt primele semne care nu ar trebui ignorate. Ele nu înseamnă automat cancer, dar este important să aflăm cauza lor. Dacă diagnosticul de cancer de rect se confirmă, medicii aleg tratamentul potrivit pentru fiecare pacient. Acesta poate include operația, chimioterapia și radioterapia, iar ordinea lor este stabilită de o echipă multidisciplinară, din care fac parte mai mulți specialiști.
Dr. Ioana Făgețeanu, medic radioterapeut, explică ce rol are radioterapia în tratamentul cancerului de rect, când este recomandată înainte de operație și cum ajută tehnicile moderne la protejarea organelor sănătoase. De asemenea, dr. Făgețeanu vorbește despre teama care îi face pe unii pacienți să amâne investigațiile și despre cât de important este ca ele să fie făcute la timp.
Cancerul de rect apare și la persoane mai tinere. Care sunt principalii factori de risc
Vârsta reprezintă unul dintre factorii de risc cunoscuți pentru cancerul de rect, riscul crescând în special după 50 de ani. Însă, asta nu înseamnă că persoanele mai tinere sunt ferite de boală. În ultimii ani, medicii întâlnesc tot mai multe cazuri și la vârste mai mici, motiv pentru care simptomele care persistă nu trebuie ignorate, indiferent de vârstă.
„Un alt factor de risc este alimentația, consumul crescut de carne roșie sau de carne procesată în exces, dar și un aport mai scăzut de fibre, fructe și legume", explică dr. Făgețeanu.
Stilul de viață are, așadar, un rol important. Fumatul, consumul crescut de alcool, sedentarismul și obezitatea sunt printre factorii care pot crește riscul de cancer de rect.
Sunt însă și factori pe care nu îi putem controla, cum ar fi istoricul familial. Persoanele care au rude de gradul întâi diagnosticate cu cancer colorectal sau polipi pot avea un risc mai mare de a dezvolta boala. De asemenea, anumite boli moștenite genetic, precum sindromul Lynch, cresc riscul și au nevoie de o monitorizare mai atentă.
Bolile inflamatorii intestinale sunt o altă categorie de risc.
„Bolile inflamatorii intestinale, cum ar fi boala Crohn sau rectocolita ulcero-hemoragică, cresc riscul de apariție a cancerului de rect pe termen lung", spune medicul.
Astfel, prevenția începe, în primul rând, cu obiceiurile de zi cu zi: o alimentație echilibrată, mișcare, menținerea unei greutăți normale, renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool. La fel de importante sunt controalele și investigațiile recomandate de medic, mai ales în cazul persoanelor care au un risc mai mare de a dezvolta boala.
Sângerarea rectală nu trebuie ignorată
Unele simptome ale cancerului de rect pot fi ușor confundate cu probleme mai puțin grave, iar asta poate întârzia diagnosticul. De exemplu, o sângerare poate fi pusă pe seama hemoroizilor, schimbările legate de mersul la toaletă pot fi asociate cu alimentația, iar oboseala cu stresul sau cu o perioadă mai solicitantă. Dacă însă aceste simptome nu dispar sau reapar, este important să mergem la medic pentru a afla cauza.
„Ar trebui să îi îngrijoreze pe pacienți o sângerare rectală care persistă sau care apare pentru o perioadă scurtă de timp, dispare și apoi apare din nou", explică dr. Făgețeanu.
Schimbările care apar în mersul la toaletă sunt un alt semnal de alarmă. Alternanța între constipație și diaree, schimbarea formei scaunului sau senzația că intestinul nu s-a golit complet sunt simptome care nu ar trebui ignorate, mai ales dacă persistă. Și scăderea în greutate fără un motiv clar, oboseala accentuată sau starea de slăbiciune care nu trece ar trebui să ne trimită la medic.
Dintre toate aceste simptome, dr. Făgețeanu atrage atenția în special asupra sângerărilor rectale și transmite un mesaj important pacienților:
„Ce aș vrea să rămână întipărit este faptul că sângerările rectale nu sunt niciodată normale. Au o cauză clară, indiferent că este oncologică sau non-oncologică."
Cu alte cuvinte, apariția sângerării nu înseamnă automat existența unei tumori. Înseamnă însă că trebuie identificată cauza. Autodiagnosticarea și amânarea consultației pot întârzia descoperirea unei afecțiuni care ar putea necesita tratament.
De ce diagnosticul cât mai devreme poate schimba parcursul pacientului
Momentul în care este descoperit cancerul de rect este foarte important pentru alegerea tratamentului. Cu cât boala este depistată mai devreme, cu atât medicii pot avea mai multe opțiuni pentru a o trata. Dacă tumora este descoperită într-un stadiu mai avansat sau s-a răspândit și în alte zone ale corpului, tratamentul devine mai complex.
Vestea bună este că astăzi există investigații care pot ajuta la depistarea bolii din timp, dar și mai multe variante de tratament, alese în funcție de situația fiecărui pacient.
„Cancerul de rect este una dintre formele de cancer care au o rată de vindecare foarte crescută", subliniază dr. Făgețeanu.
Acesta este și unul dintre motivele pentru care prezentarea la medic nu ar trebui amânată din teama unui eventual diagnostic. Cu cât situația este clarificată mai repede, cu atât echipa medicală poate stabili mai devreme protocolul potrivit.
De la colonoscopie și biopsie la RMN și CT: cum este stabilit stadiul bolii
Atunci când există suspiciunea unui cancer de rect, primul pas este confirmarea diagnosticului. Apoi, medicii trebuie să afle cât de mare este tumora, unde este localizată, dacă sunt afectați ganglionii din apropiere și dacă boala s-a răspândit în alte zone ale corpului. Toate aceste informații sunt importante pentru alegerea tratamentului.
Colonoscopia permite medicului să vadă leziunea și să preleveze o mică bucată de țesut pentru biopsie. Analiza acesteia în laborator arată dacă este vorba despre cancer. După confirmarea diagnosticului sunt necesare și alte investigații pentru a vedea cât de extinsă este boala.
„După confirmarea histopatologică se va efectua un RMN abdomino-pelvin, inclusiv un CT de torace sau un CT de torace, abdomen și pelvis, în funcție de situația fiecărui pacient, și, bineînțeles, analize de sânge cu markeri tumorali", explică dr. Făgețeanu.
Pe baza tuturor acestor rezultate, medicii stabilesc stadiul bolii și aleg tratamentul potrivit. Nu toți pacienții cu cancer de rect urmează același tratament. Chiar dacă au același diagnostic, planul poate fi diferit în funcție de localizarea și dimensiunea tumorii, cât de mult s-a extins boala și starea generală de sănătate a fiecărui pacient.
Tratamentul este decis de o echipă multidisciplinară
Cancerul de rect este un exemplu foarte bun al modului în care oncologia modernă funcționează prin colaborarea mai multor specialități.
Din echipa multidisciplinară pot face parte medicul radioterapeut, oncologul medical, chirurgul, anatomopatologul și radiologul, precum și gastroenterologul în anumite situații.
„Cancerul de rect, indiferent de stadiu, beneficiază de un tratament multimodal, care poate avea în componență atât terapii sistemice: chimioterapie sau imunoterapie, cât și radioterapie și chirurgie. Chiar și cazurile metastatice pot beneficia de chirurgie în anumite situații", explică dr. Făgețeanu.
Atunci când stabilesc ordinea tratamentelor, medicii țin cont de mai multe lucruri. Este important unde se află tumora, cât de mare este, dacă a ajuns la organele din apropiere, dacă sunt afectați ganglionii limfatici sau dacă boala s-a răspândit în alte zone ale corpului. Contează și starea generală de sănătate a pacientului, dar și alte boli pe care acesta le poate avea.
În cazul tumorilor descoperite într-un stadiu incipient, tratamentul poate începe direct cu operația. Dacă boala este mai avansată, medicii pot recomanda mai întâi radioterapie și chimioterapie, iar intervenția chirurgicală să aibă loc ulterior.
De ce se face radioterapie înainte de operație
În anumite cazuri de cancer de rect, medicii recomandă radioterapia înainte de operație, de cele mai multe ori împreună cu chimioterapia. Scopul este ca tumora să se micșoreze și intervenția chirurgicală să poată fi făcută în condiții cât mai bune.
„Scopul radioterapiei este de micșorare a formațiunii tumorale - poate chiar să ducă la dispariția ei, în funcție de cât este de mare formațiunea tumorală - și de reducere a riscului de diseminare pe cale limfatică a celulelor tumorale prezente în zona respectivă", explică dr. Făgețeanu.
Radioterapia poate avea un rol important și în păstrarea funcției normale a zonei afectate și, implicit, a calității vieții pacientului.
„Radioterapia crește șansele de prezervare sfincteriană. Asta înseamnă că aduce o șansă în plus pacientului să nu rămână cu o colostomă definitivă și scade important riscul de recidivă locală ulterior", spune medicul.
Cu alte cuvinte, în anumite situații, micșorarea tumorii înainte de operație poate crește șansele ca pacientul să nu aibă nevoie de o colostomă definitivă, adică să nu fie nevoit să folosească permanent o pungă colectoare pentru eliminarea scaunului. În același timp, radioterapia contribuie la reducerea riscului ca boala să reapară în aceeași zonă. Există și pacienți la care tumora răspunde atât de bine la combinația dintre radioterapie și chimioterapie încât, la evaluările făcute după tratament, nu mai sunt identificate semne ale tumorii. În anumite cazuri atent alese, intervenția chirurgicală poate să nu mai fie făcută imediat, iar pacientul intră într-un program strict de supraveghere, cu investigații și controale repetate.
Această variantă nu este însă potrivită pentru toți pacienții. Decizia este luată de echipa medicală în funcție de răspunsul la tratament, iar monitorizarea ulterioară trebuie făcută cu foarte mare atenție.
O strategie modernă: tratamentul neoadjuvant total
În anumite cazuri de cancer de rect local avansat, medicii pot recomanda ca radioterapia și chimioterapia să fie administrate înainte de operație, printr-o strategie numită tratament neoadjuvant total.
„Pacientul cu cancer de rect local avansat beneficiază preoperator de toate secvențele terapeutice. Asta înseamnă radiochimioterapie concomitentă plus chimioterapia care, în trecut, se făcea postoperator", explică dr. Făgețeanu.
După terminarea tratamentului, pacientul este reevaluat prin investigații imagistice, iar în funcție de răspunsul obținut, echipa medicală stabilește următorii pași.
IMRT și VMAT: cum s-a schimbat radioterapia
Radioterapia a evoluat mult în ultimii ani, iar tehnologiile moderne permit tratarea tumorii cu mai multă precizie și protejarea țesuturilor sănătoase din jur.
„În momentul acesta, cancerul de rect se tratează prin radioterapie de mare precizie, folosind tehnici de iradiere precum IMRT sau VMAT", spune dr. Făgețeanu.
IMRT (radioterapie cu intensitate modulată) permite ajustarea intensității radiațiilor în funcție de forma și poziția tumorii, iar VMAT (terapie cu arc modulat volumetric) administrează tratamentul în timp ce aparatul se rotește în jurul pacientului. Ambele tehnici permit ca doza să fie concentrată cât mai precis asupra zonei care trebuie tratată.
„Aceste tehnici ne permit conformarea dozei exact pe forma tumorii, protejând în același timp organele sănătoase din jur. Ne oferă inclusiv o toxicitate mult mai redusă", explică medicul.
Pentru pacient, acest lucru înseamnă un tratament mai precis și o mai bună protejare a organelor sănătoase din apropierea tumorii.
Ce efecte adverse pot să apară în timpul radioterapiei
Ca orice tratament oncologic, radioterapia poate avea efecte adverse, însă acestea diferă de la un pacient la altul. Unele apar în timpul tratamentului sau imediat după, iar altele se pot manifesta mai târziu.
„Printre cele acute putem enumera modificări de tranzit, apariția diareei, o senzație de oboseală accentuată, usturime la urinare, iar pielea poate deveni mai sensibilă, cu o ușoară usturime ca atunci când stăm la soare", explică dr. Făgețeanu.
Cele mai multe dintre aceste reacții se ameliorează în săptămânile de după terminarea radioterapiei. Pe termen lung, unii pacienți pot avea schimbări ale tranzitului intestinal sau o sensibilitate la nivelul vezicii urinare.
În cazul anumitor pacienți poate fi afectată și viața sexuală. Riscul depinde de vârstă, de localizarea tumorii și de tratamentele asociate, motiv pentru care acest aspect este luat în calcul încă de la stabilirea planului de tratament.
Vindecarea și calitatea vieții, obiectivele tratamentului
În cancerul de rect, rezultatele sunt date de combinația dintre chirurgie, chimioterapie și radioterapie, fiecare având un rol bine stabilit în planul de tratament.
„Ratele de control al bolii asociat radioterapiei sunt foarte bune. Dar nu doar radioterapia aduce beneficii. Ea este asociată terapiei sistemice și chirurgiei", precizează dr. Făgețeanu.
Scopul este atât tratarea bolii, cât și păstrarea unei calități cât mai bune a vieții pacientului. „Rezultatele sunt cumulative între cei trei piloni de tratament, scopul fiind vindecarea pacientului și menținerea unei calități a vieții foarte bune", adaugă medicul.
„Să nu lase frica să decidă în locul lor"
Unul dintre motivele pentru care diagnosticul poate fi întârziat este teama de investigații sau chiar rușinea de a vorbi despre simptome. Sângerările rectale sau schimbările legate de mersul la toaletă pot fi subiecte greu de abordat, iar unele persoane amână din acest motiv vizita la medic sau colonoscopia.
Însă timpul este important. Cu cât cauza simptomelor este descoperită mai repede, cu atât medicii pot stabili mai devreme ce trebuie făcut.
„Îmi doresc foarte mult ca oamenii să înțeleagă că cel mai de temut dușman al lor este frica. Aș putea spune că cei mai de temut dușmani sunt frica și rușinea de a face investigațiile recomandate", spune dr. Făgețeanu.
Iar mesajul medicului pentru cei care amână investigațiile este simplu: „Să nu lase frica să decidă în locul lor."
