EDU.REGINAMARIA.RO

Cum sunt influentate emotiile de ceea ce mancam

Articol de Dr. Mihaela Bilic

Cele mai frecvente emotii sunt bucuria si tristetea, ale caror variatii de intensitate provoaca de obicei modificari de dispozitie temporare si usor de depasit. Creierul nostru stie sa treaca relativ repede peste situatii cu incarcatura psihologica negativa sau pozitiva, iar viata isi urmeaza cursul firesc, fara urmari grave. Cateodata insa, fara sa putem explica cu exactitate de ce, dispozitia poate suferi o schimbare profunda: lucrurile capata o gravitate exagerata, iar tristetea poate persista pana la punctul in care sa elimine orice placere si bucurie din viata. Aceasta situatie neplacuta, cand starea de spirit scapa de sub control, este cunoscuta sub numele de dereglare/tulburare de dispozitie/comportament.

Cele mai frecvente tulburari de dispozitie sunt:

  • depresia = perioada prelungita de melancolie si tristete profunda
  • mania = perioada prelungita de excitatie, agitatie si hiperactivitate

Daca apar separat, cele doua afectiuni poarta numele de tulburari unipolare, iar cand se asociaza formeaza o tulburare bipolara sau psihoza maniaco-depresiva, caracterizata prin alternanta perioadelor de excitatie cu perioade de tristete, intre care exista un interval de timp variabil, fara simptome.

O persoana din 4 sufera pe parcursul vietii un episod de dereglare a dispozitiei, fenomenul fiind intalnit cu precadere la femei. La 8-9% dintre aceste persoane tulburarea poate capata forma unei afectiuni psihiatrice, suficient de grava pentru a fi considerata maladie.

Mecanismul comportamentului si al dispozitiei

Oamenii de stiinta au identificat substantele chimice din creier care pot influenta dispozitia si ale caror variatii de nivel determina modificari ale starii de spirit si ale comportamentului. Organismul nostru produce neurotransmitatori, niste mediatori chimici raspunzatori de circulatia impulsurilor nervoase si de transmiterea mesajelor pe care sistemul nervos le primeste sau le expediaza. Cei mai importanti neurotransmitatori sunt:

  • dopamina
  • noradrenalina
  • serotonina

Primii doi hormone stimuleaza atentia, maresc tonusul si energia, accelereaza ritmul cardiac si incetinesc digestia, in timp ce al treilea, serotonina, determina o stare de liniste si relaxare.

Anumite forme de depresie, manie si chiar tulburarile usoare sau medii de dispozitie sunt influentate si determinate de incapacitatea organismului de a produce sau echilibra aceste substante; va rezulta un dezechilibru chimic real, care provoaca modificarea starii de spirit. Descoperirea faptului ca emotiile sunt legate de productia si utilizarea anumitor substante cerebrale a permis oamenilor de stiinta sa modifice si sa regleze cantitatea acestora prin mai multe mijloace: medicamente, alimentatie, suplimente nutritive, psihoterapie.

O parte din nutrientii prezenti in mod natural in alimente sunt strans legati de sinteza si circulatia neurotransmitatorilor cerebrali, prin urmare mancarea poate afecta in mod direct dispozitia.

Principalele substante cu rol in starea de spirit sunt:

  • Triptofanul si glucoza
  • Cafeina
  • Fenilalanina
  • Alcoolul
  • Anandamida

Triptofanul si glucoza

Triptofanul este un aminoacid (molecula care intra in alcatuirea proteinelor), iar glucoza este constituentul de baza al carbohidratilor (glucidelor). Aceasta echipa triptofan-glucoza, sau mai bine spus proteine-carbohidrati, este un duet clasic cu efect de calmare.

Mecanism de actiune

Neurotransmitatorii cerebrali (dopamina, noradrenalina si serotonina) sunt sintetizati din aminoacizii esentiali tirozina si triptofan, care nu pot fi sintetizati in organism si de aceea trebuie adusi prin alimentatie.

Tirozina este materia prima pentru dopamina si noradrenalina, substante cu efect de trezire, in timp ce triptofanul este precursorul serotoninei, mediatorul cu efect calmant.

Exista un efect energizant declansat de alimentele pur proteice (carne, peste) si unul de relaxare indus de carbohidrati (paine, paste fainoase, orez), in functie de capacitatea lor de a stimula sinteza anumitor neurotransmitatori cerebrali.

Alimentele bogate in proteine (carne, peste, oua, lapte, legume-boabe) contin cantitati variabile din ambii aminoacizi – tirozina si triptofan – aflati intr-o permanenta competitie. In mod natural, organismul trateaza preferential tirozina si ii deschide caile de acces catre creier, astfel incat aceasta ajunge prima si in cantitate mai mare la sistemul nervos central, determinand stare de alerta si atentie crescuta (sustine sinteza de dopamina si noradrenalina).

Pentru a ajuta si triptofanul ca sa fie eficient, trebuie sa apelam la metode strategice suplimentare, si anume asocierea acestuia cu glucoza. Alimentele bogate in carbohidrati determina eliberarea din pancreas a hormonului numit insulina care, pe langa scaderea glicemiei din sange, mentine tirozina si alti aminoacizi blocati in circulatie; cel care profita de aceasta situatie este triptofanul, care gaseste libere caile de acces catre creier, stimuleaza sinteza de serotonina si determina un efect de calmare. 

Bananele, prunele, avocado si ananasul contin in mod natural serotonina. Aceasta se poate fixa inclusiv pe anumiti receptori specializati din stomac, care transmit la creier senzatia de satietate, dau stare de bine si ajuta la relaxare. 

Nu orice tip de carbohidrati are efect calmant:

  • glucidele simple (zaharul) consumate pe stomacul gol duc la cresterea brusca a glicemiei si pun la dispozitia metabolismului o cantitate mare de glucoza, care fie este consumata imediat prin efortul fizic, fie se depune in adipocite ca grasime de rezerva.
  • glucidele complexe (amidonul) sau dulciurile mancate la sfarsitul mesei, amestecate cu celelalte alimente, determina o crestere lenta si de durata a glicemiei, favorabila procesului de transformare a triptofanului in serotonina. 

Zaharul, mierea si dulciurile trebuie evitate in depresie. Acestea produc o crestere brusca a glicemiei, cu eliberarea unei cantitati crescute de insulina, urmata de o scadere la fel de brusca, acompaniata de senzatie de slabiciune.

Cafeina

Este o substanta naturala cu efect stimulant prezenta in cafea, ceai, bauturi racoritoare tip cola.Pe langa cresterea presiunii arteriale, accelerarea ritmului cardiac si a tranzitului intestinal, cafeina are efect tonic asupra sistemului nervos central.

Mecanism de actiune

Cafeina se fixeaza pe receptorii specifici de pe suprafata celulelor cerebrale, receptori destinati substantelor cu actiune tranchilizanta (adenozina) si ii blocheaza. Prin ocuparea acestor pozitii, cafeina va avea un efect mai puternic fata de restul elementelor chimice, iar celulele cerebrale vor ramane activate si vor avea o reactie crescuta la stimuli.

In ciuda acestui mecanism, raspunsul la cafeina difera foarte mult de la o persoana la alta: unii pot sa bea 7 cafele intr-o zi, sa ramana calmi si sa doarma linistiti toata noaptea, in timp ce altii pot fi „in priza“ toata ziua dupa o singura ceasca de cafea. Pe langa fenomenul de obisnuinta, explicatia consta in numarul diferit de receptori cerebrali: fie sunt multi si atunci e loc suficient si pentru adenozina si pentru cafeina, fie sunt mai putini si mai sensibili la adenozina, aceasta reuseste sa-i ocupe prima si sa-i blocheze, impiedicand actiunea cafeinei.

Fenilalanina

Este un aminoacid eliberat de organism atunci cand suntem indragostiti, fiind responsabil pentru ceea ce numim „a fi in al 9-lea cer“. Cercetatorii au descoperit ca ciocolata, alimentul indragostitilor, este o sursa excelenta de fenilalanina, care creste nivelul endorfinelor si actioneaza similar unui produs antidepresiv. 

Ciocolata are un efect paradoxal: induce o stare de bine, de liniste si relaxare, dar in acelasi timp trezeste simturile, are proprietati dinamizante si euforizante, adica este un afrodiziac. Desi este un aliment destinat placerii, este bine de stiut ca in ciocolata gasim:

  • cantitati mari de minerale: magneziu, potasiu, calciu (din lapte), fier, crom, fosfor
  • cafeina si teobromina cu efecte stimulatoare
  • anandamida, o substanta cu puteri halucinogene
  • bioflavonoide antioxidante
  • feniletilamina, un compus natural cu efect asemanator drogurilor (amfetamina)

Alcoolul

Este relaxantul natural cel mai utilizat in lume dar, contrar perceptiei generale, nu are efect antidepresiv si nu imbunatateste dispozitia. Daca va simtiti mai relaxati si mai exuberanti dupa ce ati baut un pahar, nu este din pentru ca alcoolul stimuleaza activitatea cerebrala, ci pentru ca inlatura inhibitia. 

Consumat cu moderatie (1 pahar/zi pentru femei si 2 pahare/zi pentru barbati) alcoolul poate ajuta persoanele incordate sa se destinda si reduce anxietatea (efect anxiolitic).

Alcoolul reduce incordarea, dar amplifica tristetea

Alcoolul blocheaza transmisia impulsurilor nervoase, scade viteza miscarilor, incetineste gandirea si reduce autocontrolul. Persoanele cu moralul scazut, depresive sau foarte sensibile la stres trebuie sa evite consumul de alcool pentru ca accentueaza sentimentele negative.

Anandamida

Este o substanta chimica, care se leaga de aceiasi receptori cerebrali ca si drogurile tip marijuana, ii stimuleaza si determina stare de bine. In momentele de bucurie si placere extrema care duc la euforie, creierul nostru produce in mod natural acest element. 

Dintre alimente, sursa cea mai banala de anandamida este ciocolata, care contine si alte substante cu efect sinergic, capabile sa induca starea de relaxare si buna-dispozitie.

Actiunea halucinogena a anandamidei este extrem de redusa; este nevoie de consumul a 10 kg de ciocolata pentru a se obtine efectul unei tigari cu marijuana.