Incepem sa intelegem impactul pe termen lung al COVID-19 asupra sanatatii
Pana in prezent, accentul a fost pus pe salvarea vietii pacientilor in timpul pandemiei, insa acum exista o intelegere din ce in ce mai mare a faptului ca unii pacienti - chiar si cei care fac o forma usoara de boala - se confrunta cu consecinte pe termen lung ale infectii cu SARS-CoV-2, virusul care cauzeaza COVID-19.
Ai fost externat din spital, simptomele acute s-au ameliorat, ai deja doua teste negative pentru SARS-CoV-2. Si desi ai atins aceste etape importante in lupta cu boala cea noua, constati ca de fapt calatoria recuperarii de-abia acum incepe. Simptome debilitate, cum ar fi oboseala marcanta, dureri musculare persistente, cefaleea sau senzatia de lipsa de aer vor persista saptamani in sir. Pacientii cu simptome persistente, dupa 4 saptamani de boala, sufera de ceea ce specialistii au denumit COVID de „lunga durata” sau „LONG COVID” in raport cu durata recuperarii.
Atat ei, cat si medicii care ii ingrijesc cauta raspunsuri cu privire la starea lor de sanatate si la momentul in care boala COVID-19 se va rezolva in cele din urma complet:
- Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) colaboreaza cu medicii clinicieni si grupuri de pacienti pentru a intelege mai bine efectele pe termen lung ale COVID-19
- Proiectul „Studiul simptomelor COVID” (COVID Symptom Study), initiat de Massachusetts General Hospital din Boston in colaborare cu Harvard School of Public Health din Boston, King's College din Londra si Stanford University din California, colecteaza date despre simptomele de lunga durata de la milioane de pacienti, ceea ce va contribui la o mai buna intelegere a vindecarii prelungite
- In Marea Britanie, National Institute for Health and Clinical Excellence (NICE), Royal College of General Practitioners si Scottish Intercollegiate Guidelines Network (SIGN) lucreaza impreuna pentru a dezvolta un ghid clinic care sa fie un suport pentru medicii clinicieni privind diagnosticul, managementul si urmarirea pacientilor cu LONG COVID. Ghidul, care urmeaza sa fie publicat la sfarsitul anului, va acoperi o serie de subiecte precum trimiterile la specialisti, tratamentul medicamentos si non-medicamentos, precum si cele mai bune practici pentru serviciile de recuperare si reabilitare a sindromului post-COVID. Va fi un ghid „viu” care va fi continuu revazut si actualizat pe masura ce apar noi dovezi clinice.
Intr-un comunicat de presa, Dr. Paul Chrisp, directorul Centrului pentru Ghiduri din cadrul National Institute for Health and Care Excellence (NICE) din Anglia, a declarat: „Este o afectiune noua si exista inca multe lucruri pe care nu le stim. Scopul nostru este ca prin acest ghid sa incepem sa setam standardele de buna practica de ingrijire a sindromului post-COVID bazate pe dovezile actuale, iar pe masura ce cunostintele noastre cresc, sa adaptam recomandarile si sa raspundem noilor dovezi stiintifice. "
Ce este COVID de lunga durata?
National Institute for Health and Clinical Excellence, Royal College of General Practitioners si Scottish Intercollegiate Guidelines Network definesc diversele forme de COVID in functie de durata simptomelor astfel:
- Infectie acuta COVID-19 - semne si simptome de COVID-19 cu durata de pana la 4 saptamani
- COVID-19 simptomatic in curs de manifestare - semne si simptome de COVID-19 cu durata intre 4-12 saptamani
- Sindromul post-COVID-19 - semne si simptome care se dezvolta in timpul sau dupa COVID-19, continua mai mult de 12 saptamani si nu sunt explicate printr-un diagnostic alternativ. De obicei, se manifesta ca un grup de mai multe simptome, adesea care se suprapun, care pot fluctua si se pot schimba in timp si pot afecta orice sistem din corp. Sindromul post-COVID-19 poate fi luat in considerare si inainte de 12 saptamani, in timp ce se evalueaza si posibilitatea unei boli alternative.
O alta clasificare propusa pentru Long COVID este:
- Sindromul post-COVID dupa ingrijirea in Terapie Intensiva
- Sindromul oboselii post-virale
- Afectarea permanenta de organe
- Sindromul COVID de lunga durata
Ce pacienti sunt mai predispusi sa sufere de COVID de lunga durata?
Pe baza informatiilor din prezent, nu se poate prezice cu acuratete cine va deveni un pacient COVID de lunga durata. Se stie insa ca persoanele cu o forma usoara de COVID pot avea o recuperare lenta, in timp ce unii pacienti cu forme severe care au necesitat internare in Terapia Intensiva revin la normal 2 luni mai tarziu.
Se pare ca urmatorii factori de risc ar avea o semnificatie pentru COVID de lunga durata:
- Varsta - in particular > 50 de ani
- Sexul - femeile (in special in grupul de pacienti tineri)
- Obezitatea
- Astmul
- Pacienti cu 2-3 boli cronice
- Cei care au avut mai mult de 5 simptome in prima saptamana de COVID-19 (ca de exemplu, tuse, astenie, cefalee, diaree, pierderea mirosului)
Cati pacienti vor suferi de COVID de lunga durata?
Medicii pot doar estima. Procentele difera in functie de tara, de metoda de evaluare sau de alte caracteristici ale populatiei studiate:
- 5% pe baza unor date preliminare ale unei statistici din SUA
- Aplicatia Covid Symptom Tracker utilizata de aproximativ patru milioane de oameni din Marea Britanie a evidentiat ca 12% inca prezentau simptome dupa 30 de zile. Cele mai recente date, nepublicate, sugereaza ca una din 50 (2%) de persoane inca are simptome dupa 90 de zile
- 22% dintre adultii cu varsta peste 70 de ani, comparativ cu 1 din 10 dintre cei cu varste cuprinse intre 18 si 49 de ani. De asemenea, femeile sunt mai susceptibile de a suferi de COVID de lunga durata comparativ cu barbatii - 15% vs. 10%
Trebuie sa fi avut o forma severa de COVID-19 pentru a suferi de COVID de lunga durata?
Se pare ca nu. Chiar si pacientii cu simptome usoare pot suferi de probleme severe de sanatate sau au simptome care dureaza mult timp pana dispar.
De ce apare COVID de lunga durata?
Exista mai multe ipoteze, dar nu exista raspunsuri definitive:
- Coronavirusul SARS-CoV-2 poate infecta direct o mare varietate de celule din corp si poate declansa un raspuns imun hiperactiv sau care nu revine la normal dupa ce trece boala si care provoaca daune in tot corpul. Este posibil ca acesti pacienti sa continue sa aiba un grad minim de inflamatie sau un flux sanguin scazut la nivel cerebral sau o conditie autoimuna in care organismul produce auto-anticorpi care ataca creierul.
- Infectia cu SARS-CoV-2 poate afecta functionarea organelor. Este in special evident la nivelul plamanilor care se fibrozeaza - efectele respiratorii pe termen lung au fost evidentiate si in cazul infectiilor SARS (severe acute respiratory syndrome) si MERS (Middle East respiratory syndrome), alte doua tipuri de boala cauzata de coronavirus.
Evolutia de lunga durata este o evolutie neobisnuita?
Tusea si oboseala reziduala dupa raceala comuna sunt frecvente si bine documentate.
De asemenea, 1 din 10 pacienti cu mononucleoza infectioasa (o infectie virala produsa de virusul Epstein-Barr (EBV) care apare in special la adolescenti si tineri) va suferi luni de zile de oboseala.
Au existat informatii care leaga gripa, in special dupa pandemia de gripa spaniola din 1918, de simptome asemanatoare celor din Parkinson.
Ce simptome sunt mai frecvente la pacientii care sufera de COVID de lunga durata?
Nu exista o definitie medicala sau o lista de simptome pe care sa le aiba toti pacientii - doua persoane cu COVID de lunga durata pot avea manifestari foarte diferite. Cu toate acestea, cea mai comuna caracteristica este oboseala invalidanta.
Pacientii prezinta simptome variate, multe implicand organe diferite, uneori care nu au nicio legatura intre ele. Pacientii au fie o constelatie de manifestari, fie una sau doua simptome principale cu severitate crescuta.
„Orice sistem sau organ din corp poate fi afectat” - este concluzia grupului de lucru britanic National Institute for Health and Clinical Excellence, Royal College of General Practitioners si Scottish Intercollegiate Guidelines Network.
Cele mai frecvente simptome sau sisteme afectate dupa 12 saptamani sunt:
- 93% Oboseala generala sau dupa o activitate fizica
- Simptome respiratorii - 81% dificultate in respiratie, 62% tuse persistenta
- Simptome musculoscheletale - 72% durere si oboseala musculara
- Simptome neurologice - 55% cefalee, 46% afectare neurocognitiva („gandire incetosata”, confuzie), 52% ameteala
- Simptome cardiovasculare - 42% palpitatii si tahicardie, 25% sindromul de tahicardie postural
- Simptome digestive - 41% indigestie, modificarea tranzitului intestinal si greata
- Simptome generale - 38% febra persistenta, 60% durere nespecifica de piept, 19% eruptie cutantata, 54% pierderea mirosului/gustului persistenta
- Tulburari metabolice - 20% agravarea controlului diabetului
- Afectare dermatologica: rash, caderea parului
- Simptome psihiatrice sau psihologice - 76% - afectarea somnului, modificari ale dispozitiei (depresie, anxietate). Este important de retinut ca trebuie intotdeauna analizat daca modificarile dispozitiei sunt manifestari primare, modificari secundare legate de efectele pe termen lung ale COVID sau o tulburare de adaptare la „a nu fi inca bine”, cu sentimentul ca boala COVID-19 „nu va trece niciodata”
Monitorizarea pacientilor cu COVID de lunga durata
Multe centre medicale mari au deschis clinici specializate post-COVID pentru a oferi ingrijire persoanelor care prezinta simptome persistente sau boli asociate COVID-19.
Din punctul de vedere al ingrijirii, pacientii cu COVID de lunga durata se impart in 2 categorii mari:
- Pacienti care au un anumit grad de afectare permanenta la nivelul organelor: plamani, inima, rinichi sau creier, cu impact pe functionarea acestor organe
- Pacienti care continua sa prezinte simptome debilitante, fara insa sa poata sa fie identificata vreo leziune la nivelul acestor organe
- Dr. Anthony Fauci, directorul Institutului National de Boli Infectioase si Alergice din cadrul Institutului National de Sanatate din SUA a emis ipoteza ca multi pacienti din cel de-al doilea grup vor dezvolta o conditie denumita encefalomielita mialgica sau sindromul de oboseala cronica despre care se cunoaste ca poate fi declansat de o serie de boli virale (mononucleoza, Boala Lyme sau SARS).
Intr-o prima etapa, inainte de a fi diagnosticat sindromul post-COVID-19 este important sa se elimine o alta cauza pentru persistenta simptomelor. Se va face o anameza amanuntita si vor fi efectuate o serie de investigatii care sa rastranga posibilele diagnostice. De exemplu:
- Un pacient cu tuse persistenta poate avea un cancer pulmonar
- Dificultatea in respiratie poate fi manifestarea unei insuficiente cardiace
- Astenia sau oboseala persistenta poate aparea la o femeie insarcinata, la un pacient cu anemie, hipotiroidism sau un diabet necontrolat
- Febra persistenta poate fi cauzata de un cancer sau de o infectie acuta
Ulterior, pacientul va fi evaluat de catre medicul specialist in functie de simptomele pe care le are. In clinicele dedicate COVID de lunga durata, acesti pacienti sunt evaluati si ingrijiti de catre o echipa multidisciplinara din care fac parte medici specialisti pneumologi, cardiologi, neurologi, nefrologi, psihologi si alti specialisti.
Posibilele investigatii sunt:
- Analize generale de sange: hemoleucograma, examen de urina, proteina C reactiva, hemoglobina glicozilata, transaminaze hepatice, etc
- Investigatii cardiologice: ECG, ecografie cardiaca, etc.
- Investigatii pneumologice: spirometrie, radiografie pulmonara, CT toracic
- Investigatii neurologice: CT sau RMN cerebral
- Investigatii reumatologice: analize de sange specifice, radiografii
De asemenea, unele clinici au dezvoltat un registru al acestor pacienti unde sunt inregistrate si urmarite in timp simptomele, investigatiile si tratamentul. Acest lucru este important, deoarece daca se identifica anumite tipare, pot fi gandite studii clinice pentru a intelege mai bine aceasta boala, precum si pentru a fi testate si implementate diferite tratamente.
Surse de informatie:
www.nice.org.uk
www.rcgp.org.uk
www.medscape.com
Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Content Writer