Mergi la conţinutul principal

Eşti aici

Ciroza hepatica

Ciroza hepatica

Ciroza hepatica inseamna inlocuirea tesutului hepatic normal sau sanatos cu tesut cicatricial nefunctional. Pe masura ce boala avanseaza, ficatul va avea din ce in ce mai putin tesut sanatos. Ciroza este ultimul stadiu al fibrozarii ficatului, fiind provocata de numeroase forme de boli sau probleme hepatice, precum hepatita sau alcoolismul cronic.

Daca ciroza nu este tratata, ficatul va functiona defectuos sau va intra in incapacitate de functionare. Ficatul indeplineste multe functii indispensabile organismului, inclusiv neutralizarea substantelor daunatoare, curatarea sangelui si crearea nutrientilor vitali.

Ciroza decompensata este termenul folosit pentru a descrie dezvoltarea complicatiilor specifice care rezulta din modificarile produse de ciroza. Ciroza decompensata este amenintatoare de viata. Deteriorarea ficatului produsa de ciroza este in general ireversibila. Insa, daca ciroza hepatica este diagnosticata precoce si este tratata cauza, deteriorarea ulterioara poate fi limitata si, in cazuri rare, boala este reversibila.

Cauze

Ciroza este provocata de boli cronice (pe termen lung) ale ficatului care lezeaza/deterioreaza tesutul hepatic. Pot trece multi ani pana cand deteriorarea hepatica sa determine ciroza. Cele mai frecvente cauze sunt:

Alcoolismul cronic. Este una dintre cauzele principale ale cirozei hepatice. Consumul abuziv de alcool poate provoca inflamatia ficatului, care, in timp, poate duce la ciroza. Cantitatea de alcool care provoaca ciroza este diferita de la o persoana la alta.

Hepatita virala cronica. Hepatita C cronica este o alta cauza frecventa a cirozei hepatice. Hepatita C duce la inflamarea ficatului, care, in timp, determina ciroza. Aproximativ 1 din 4 persoane cu hepatita C cronica dezvolta ciroza. Hepatita B cronica si hepatita D pot, de asemenea, sa determine ciroza.

Steatohepatita nonalcoolica (NASH). Acumularea de grasimi la nivelul ficatului, care nu este provocata de consumul de alcool, este numita boala ficatului gras nonalcoolic, care determina steatohepatita nonalcoolica (NASH). NASH poate provoca inflamatia ficatului si poate duce la ciroza. Persoanele cu NASH au adeseori alte probleme de sanatate, precum diabet, obezitate, colesterol marit, boala arteriala coronariana si obiceiuri alimentare nesanatoase.

Bolile ductelor biliare. Acestea limiteaza sau opresc bila din curgerea catre intestinul subtire. Astfel, bila ramane blocata in ficat provocand inflamatia si poate determina ciroza. Doua boli frecvente ale ductelor biliare sunt colangita sclerozanta primitiva si ciroza biliara primitiva.

Bolile genetice. Anumite boli genetice pot determina ciroza. Dintre acestea: boala Wilson, hemocromatoza, bolile depozitelor de glicogen, deficitul de alfa-1 antitripsina (DAAT) si hepatita autoimuna (boala hepatica provocata de sistemul imun).

Alte posibile cauze:

  • Infectie, cum sunt schistosomiaza sau sifilisul
  • Medicamente precum metotrexat (din clasa imunosupresoarelor)

Factori de risc

Consumul crescut de alcool

  • Excesul ponderal si obezitatea
  • Folosirea la comun a acelor si contactele sexuale neprotejate cresc riscul de hepatita B si C, care determina ciroza hepatica.

Simptome

Ciroza este adeseori asimptomatica pana cand deteriorarea hepatica este extinsa. Cand semnele si simptomele apar, acestea pot fi:

  • Lipsa poftei de mancare
  • Oboseala
  • Greata
  • Pierdere in greutate
  • Durere abdominala
  • Vene in panza de paianjen
  • Prurit (mancarime) sever
  • Sangerare frecventa
  • Invinetire facila
  • Inrosirea palmelor
  • Atrofie testiculara
  • Ginecomastie (marirea sanilor la barbat)

Complicatii

Complicatii asociate cu circulatia sanguina:

  • Hipertensiune portala (hipertensiune in venele care alimenteaza ficatul). Ciroza incetineste circulatia normala a sangelui prin ficat, crescand astfel presiunea in vena care duce sangele de la intestine si splina catre ficat.
  • Edem (umflarea picioarelor) si ascita (umflarea abdomenului). Hipertensiunea portala determina acumularea lichidului in picioare (edem) si in cavitatea abdominala (ascita). Edemul si ascita pot fi rezultatul incapacitatii ficatului de a produce suficient anumite proteine sanguine, precum albumina.
  • Splenomegalie (marirea in dimensiuni a splinei). Hipertensiunea portala poate produce modificari si la nivelul splinei. Scaderea numarului leucocitelor si trombocitelor sunt semne de ciroza cu hipertensiune portala.
  • Hemoragie. Hipertensiunea portala determina sangele sa fie redirectionat catre vene mai mici, acestea marindu-se si devenind varice. Presate de cantitatea suplimentara de sange, aceste vene mici se rup, provocand hemoragie severa. Hemoragia care ameninta viata se produce frecvent la nivelul esofagului inferior (varice esofagiene) sau al mucoasei stomacului (varice gastrice). Daca ficatul nu poate produce suficienti factori coagulanti, sangerarea poate fi continua. Infectiile bacteriene sunt un trigger frecvent pentru hemoragie.

Alte complicatii:

  • Infectii frecvente. Daca ai ciroza, organismul lupta cu dificultate impotriva infectiilor. Ascita poate determina peritonita bacteriana spontana, o infectie severa.
  • Malnutritie. Ciroza ingreuneaza metabolizarea nutrientilor de catre organism, ceea ce determina slabiciune si scadere ponderala.
  • Acumularea toxinelor la nivelul creierului (encefalopatie hepatica). Ficatul afectat de ciroza nu poate indeparta toxinele din sange la fel de eficient ca un ficat sanatos. Aceste toxine se pot acumula in sange ajungand la nivelul creierului si provocand confuzie si dificultate in concentrare. Simptomele encefalopatiei hepatice pot varia de la oboseala si afectare cognitiva usoara la letargie (lipsa de raspuns la stimuli) sau coma.
  • Icter. Apare cand ficatul bolnav nu poate indeparta din sange suficienta bilirubina (un reziduu de culoare galben-maronie, produs prin distrugerea hematiilor imbatranite de la nivelul ficatului). Icterul provoaca ingalbenirea mucoaselor pielii si ochilor si urina inchisa la culoare.
  • Boli ale oaselor. Unele persoane cu ciroza sufera de decalcifiere a oaselor, avand risc crescut de fracturi.
  • Risc crescut de cancer hepatic. Mare parte din persoanele care dezvolta cancer hepatic au ciroza hepatica.
  • Insuficienta hepatica acuta suprapusa bolii hepatice cronice (acute-on chronic liver failure sau ACLF). Unele persoane ajung la insuficienta multipla de organ, pe care specialistii o considera o complicatie distincta la unele persoane cu ciroza, insa nu inteleg pe deplin cauzele acesteia.

Diagnostic

Persoanele cu ciroza in stadiu incipient nu au de obicei simptome. Adeseori, boala este descoperita in urma unui set de analize de sange de rutina sau in urma unei ecografii abdominale efectuate pentru alte probleme. Pentru a stabili diagnosticul, medicul recomanda analize de sange si o serie de investigatii.

Analize de sange:

  • Functia hepatica. Sunt verificate excesul de bilirubina si anumite enzime hepatice.
  • Functia renala. Este verificata creatinina, deoarece functia renala este afectata in stadiile avansate ale cirozei (ciroza decompensata)
  • Teste pentru hepatitele B si C. Este analizat sangele pentru depistarea virusurilor hepatice.
  • Coagularea. Este testata capacitatea sangelui de a se coagula.

Medicul poate recomanda investigatii imagistice sau alte analize pentru a diagnostica cu precizie ciroza hepatica:

  • Elastografia prin rezonanta magnetica sau elastografia tanzitorie (tehnica Fibroscan). Aceste investigatii imagistice neinvazive depisteaza nivelul de rigiditate a ficatului si pot exclude necesitatea efectuarii unei biopsii hepatice.
  • Alte teste imagistice. RMN, TC si ecografia produc imagini ale ficatului.
  • Biopsie. O mostra de tesut – biopsie – nu este obligatoriu necesara pentru a diagnostica ciroza. Medicul insa o poate recomanda pentru a observa severitatea, extinderea si cauza deteriorarii hepatice.

Daca ai ciroza, este posibil ca medicul sa iti recomande investigatii regulate pentru a monitoriza semnele progresiei bolii sau ale complicatiilor, in special varicele esofagiene si cancerul hepatic.

Ce sa intrebi medicul

Daca ai ciroza, adreseaza-te unui medic gastroenterolog sau unui specialist hepatolog. Intrebarile pe care sa le adresezi medicului ar putea fi urmatoarele:

  • Care este cauza bolii in cazul meu?
  • Care este severitatea bolii? In ce stadiu se afla?
  • Exista metode pentru incetinirea sau stoparea deteriorarii hepatice?
  • Care sunt variantele de tratament pe care le am?
  • Este nevoie de analize de sange sau investigatii imagistice pentru a depista riscul de a dezvolta cancer hepatic?
  • Medicamentele sau suplimentele imi pot afecta ficatul?
  • Care sunt modificarile de stil de viata pe care sa le am in vedere?
  • La ce semne si simptome ale complicatiilor ar trebui sa fiu atent?
  • Am si alte probleme de sanatate. Cum le pot gestiona impreuna cu ciroza hepatica?

Tratament

Tratamentul cirozei depinde de cauza bolii si de cat de extinsa este deteriorarea hepatica. Scopul tratamentului este de a incetini progresia tesutului fibrozat si de a preveni sau trata simptomele si complicatiile cirozei. In cazul deteriorarii hepatice severe este posibil sa fie necesara spitalizarea.

Tratamentul pentru cauza de baza a cirozei

In cazul cirozei incipiente, este posibila reducerea deteriorarii hepatice prin tratarea cauzei de baza. Variantele pot fi:

  • Tratament pentru dependenta de alcool. Este esential ca sersoanele cu ciroza cauzata de abuz de alcool sa opreasca consumul, deoarece, chiar si in cantitate redusa, alcoolul este toxic pentru ficat. In cazul in care renuntarea la alcool este dificila, medicul poate recomanda un program de tratament pentru dependenta.
  • Scadere ponderala. Persoanele cu ciroza cauzata de boala ficatului nonalcoolic isi pot imbunatati sanatatea daca slabesc si isi controleaza nivelurile glicemiei. Daca ai ciroza si incerci sa slabesti este important sa mentii un aport adecvat de proteine.
  • Medicamente pentru controlul hepatitei. Medicamentele pot limita deteriorarea ulterioara a celulelor hepatice provocata de hepatitele B sau C prin intermediul unui tratament specific pentru aceste virusuri.
  • Medicamente pentru controlul altor cauze si simptome ale cirozei. Medicamentele pot incetini progresia anumitor tipuri de ciroza hepatica. De exemplu, in cazul persoanelor cu ciroza biliara primitiva (cunoscuta sub numele colangita biliara primitiva) diagnosticata precoce, medicamentele pot incetini semnificativ progresia catre ciroza. Alte medicamente pot ameliora anumite simptome precum pruritul (mancarimile), oboseala si durerea. Pentru malnutritie asociata cirozei si pentru prevenirea osteoporozei pot fi prescrise suplimente alimentare.

Tratamentul complicatiilor

Medicul va trata si complicatiile provocate de ciroza hepatica. Acestea pot fi:

  • Excesul de lichid din organism. Alimentatia hiposodata si medicamentele pentru preventia acumularii de lichid in organism pot ajuta in controlul ascitei si edemelor. Acumularea severa de lichid ar putea necesita proceduri de eliminare a lichidului sau alte interventii pentru ameliorarea presiunii. Sunt cazuri cand un tub mic – numit sunt portosistemic transjugural intrahepatic (TIPS) – este plasat in vena din interiorul ficatului pentru a reduce presiunea sangvina de la nivelul ficatului si a incetini acumularea de lichid in cavitatea abdominala.
  • Hipertensiunea portala. Anumite medicamente antihipertensive pot controla presiunea crescuta din venele care alimenteaza ficatul (hipertensiune portala) si previn hemoragia severa. Medicul va efectua endoscopie digestiva superioara la intervale regulate pentru a urmari venele marite de la nivelul esofagului sau stomacului (varice) care ar putea sangera. Daca ai varice, se poate sa ai nevoie de medicamente pentru a reduce riscul de hemoragie. Daca nu poti tolera medicamente si exista semne ca varicele sangereaza sau ar putea sangera, vei avea nevoie de o procedura (legarea chirurgicala a varicelor) pentru a opri hemoragia ulterioara.
  • Infectiile. Posibil sa primesti antibiotic sau alte tratamente pentru infectii. De asemenea, medicul iti poate recomanda vaccinare impotriva gripei, pneumoniei si hepatitei.
  • Riscul crescut de cancer hepatic. Medicul va recomanda semestrial analize de sange si investigatii imagistice pentru a urmari semnele cancerului hepatic.
  • Encefalopatia hepatica. Iti sunt prescrise medicamente pentru a preveni acumularea toxinelor in sange provocata de functionarea defectuoasa a ficatului.
  • Transplantul hepatic. In stadiile avansate ale cirozei, cand ficatul se opreste din functionare, transplantul hepatic se dovedeste singura varianta de tratament. Aceasta poate fi avuta in vedere cand apar simptome precum icterul, ascita, hemoragia varicelor, encefalopatia hepatica, disfunctia renala sau cancerul hepatic. Sunt efectuate examinari extinse pentru a determina daca starea de sanatatea este suficient de buna pentru a supravietui interventiei.

Tratamente in studiu

Specialistii lucreaza la extinderea variantelor de tratament din prezent, insa succesele sunt limitate. Din cauza faptului ca ciroza are numeroase cauze si complicatii, sunt luate in considerare multe aspecte. O combinatie de screening, modificari de stil de viata si medicamente noi ar putea imbunatati sansele persoanelor cu afectare hepatica, cu conditia sa fie incepute din timp.

Este posibila in viitor reducerea sau reversibilitatea fibrozei care provoaca ciroza in functie de cauza fibrozei – de exemplu, unele persoane care au fost tratate cu succes cu medicamente pentru hepatita B sau C au obtinut o imbunatatire in ceea ce priveste fibroza.

Cum gestionezi boala

Poti sa previi agravarea cirozei printr-o gestionare optima:

  • Adopta un stil de viata sanatos – Mananca sanatos si fa miscare regulat
  • Limiteaza consumul de sare pentru a preveni sau reduce acumularea de lichid
  • Evita fructele de mare crude
  • Nu consuma alcool
  • Evita infectiile printr-o buna igiena a mainilor. Vaccineaza-te impotriva hepatitei A, hepatitei B, gripei si pneumoniei. Nu folosi la comun ace sau obiecte de uz personal. Practica sexul protejat.
  • Foloseste cu precautie medicamente fara reteta (OTC-uri). Cere sfatul medicului in legatura cu suplimentele de plante pe care vrei sa le iei – nu exista suficiente dovezi stiintifice ca acestea ar avea beneficii in tratamentul cirozei hepatice.

Cum previi boala

Poti reduce riscul de ciroza avand grija de sanatatea ficatului:

  • Nu consuma alcool. Daca ai o boala hepatica, insa nu ai ciroza, cere sfatul medicului in legatura cu consumul de alcool. In cazul adultilor sanatosi (femei de toate varstele si barbati peste 65 de ani) se recomanda sa nu depaseasca 1 pahar pe zi. In cazul barbatilor sub 65 de ani, se recomanda sa nu depaseasca 2 pahare pe zi.
  • Mananca sanatos. Adopta o alimentatie bazata pe fructe si legume. Pentru a acoperi necesarul de proteine, alege cerealele integrale si proteinele slabe. Redu cantitatile de alimente grase si prajite. Cafeaua cu cofeina te poate proteja de fibroza si cancer hepatic.
  • Pastreaza o greutate sanatoasa. Excesul ponderal si grasimea corporala pot deteriora ficatul. Discuta cu medicul in legatura cu un plan de slabit daca esti obez sau supraponderal.
  • Redu riscul de hepatita. Folosirea la comun a acelor si contactul sexual neprotejat cresc riscul de hepatita B si C. Vorbeste cu medicul in legatura cu vaccinarea impotriva hepatitelor.

Surse de informatie:

https://liverfoundation.org

https://www.mayoclinic.org