Majoritatea celor diagnosticati cu afectiuni tiroidiene au in comun cateva caracteristici care ii plaseaza intr-o categorie cu risc peste medie.
Iata care sunt factorii care cresc riscul de hipotiroidism sau hipertiroidism:
• Ai un istoric familial de tiroida hiperactiva sau hipoactiva
• Esti femeie
• Ai peste 60 de ani
• Ai o boala autoimuna
• Ai un istoric familial care include boli autoimune
• Esti insarcinata sau ai nascut in ultimele sase luni
• Ai deficit de iod
• Ai fost expus(a) la cantitati mari de radiatii
• Eesti fumator(oare)
• Iei medicamente ce contin niveluri ridicate de iod
Esti femeie
Numeroase studii realizate in ultimii ani arata ca, atat hipotrioidismul, cat si hipertiroidismul au o incidenta mai mare in cazul femeilor. Asociatia Americana a Endocrinologilor Clinicieni (AACE) raporteaza ca femeile sunt de 5 pana la 8 ori mai expuse riscului de a suferi de o boala tiroidiana. Nu se cunoaste cu exactitate motivul, insa specialistii pun diferenta pe seama estrogenului.
- Exista dovezi care arata ca hormonul estrogen afecteaza sistemul imunitar, in special globulele albe (limfocite) numite limfocite B, responsabile cu productia de anticorpi. Acestea pot fi implicate in aparitia bolilor autoimune, inclusiv afectiunile tiroidiene.
- O explicatie pentru dezvoltarea tiroiditei postpartum este ca in timpul sarcinii nivelurile ridicate de estrogen suprima uneori functia limfocitelor B si a limfocitelor T (un alt tip de globule albe implicate in declansarea raspunsului autoimun). Se pare ca, dupa nastere, reluarea activitatii acestor limfocite determina boala.
- Dovezile cercetarilor arata legatura dintre estrogen si Boala Basedow Graves (gusa exoftalmica); aceasta este rara inainte de pubertate, cand nivelul estrogenului este scazut, deci, mai degraba efectul pe care estrogenul il are asupra sistemului imun (si nu sexul feminin) este responsabil cu faptul ca femeile dezvolta Boala Graves intr-o proportie mai mare decat barbatii.
- Se crede ca influenta estrogenului asupra sistemului imun joaca un rol in instalarea altor boli autoimune, iar femeile prezinta un risc crescut de a le dezvolta. Cauzele principale ale bolilor tiroidiene sunt Boala Basedow Graves si tiroidita Hashimoto, ambele, boli autoimune.
- Mai mult, specialistii sustin ca fluctuatiile nivelului de estrogen ar contribui la aparitia bolii de tiroida dupa menopauza, cand nivelul hormonilor scade.
Ai varsta inaintata
Hipotirodismul este frecvent in randul persoanelor peste 60 de ani, iar riscul de hipotiroidism creste constant odata cu inaintarea in varsta, in special in cazul femeilor. Aceste cresteri coincid cu o crestere a anticorpilor care provoaca tiroidita Hashimoto.
Ai rude cu boala tiroidiana
Afectiunile tiroidiene autoimune sunt transmise genetic. Pana la 50% dintre rudele de gradul I ale pacientilor cu aceste boli prezinta un risc de tiroidita autoimuna. Prin urmare, daca oricare din parinti are o boala autoimuna, de exemplu tiroidita Hashimoto, exista o posibilitate crescuta ca si tu, si copiii tai sa dezvoltati aceasta afectiune.
Depistarea istoricului familial este deosebit de importanta in afectiunile tiroidiene, deoarece simptomele sunt adesea insesizabile. Unele persoane descopera ca au o astfel de problema doar dupa ce o ruda apropiata este diagnosticata, ceea ce le determina sa isi faca analizele.
Un scenariu mai frecvent este ca persoana traieste cu simptomele timp de luni sau ani, fiind, in cele din urma, diagnosticata dupa care afla ca o matusa sau un unchi sufera de o boala tiroidiana. Riscul este mai mare daca boala este prezenta la unul dintre parinti decat la o ruda de gradul II (unchi sau matusa); totusi, este important sa discuti cu intreaga familie, inclusiv cu rudele mai indepartate, despre aceste probleme de sanatate. Daca o ruda de gradul I este diagnosticata, profita de ocazie sa te testezi si tu pentru a evita multi ani de simptome vagi si diagnostice posibil gresite (o problema foarte raspandita printre cei care sufera de afectiuni tiroidiene).
Retine ca, daca tu sau un membru apropiat al familiei suferiti de o afectiune tiroidiana autoimuna, sunteti la risc sa dezvoltati si alta boala autoimuna. Urmatoarele afectiuni tind sa fie prezente in familiile cu afectiuni tiroidiene autoimune. Nu toti cei care sufera de aceste afectiuni vor avea o problema cu tiroida, dar, in timp ce schitezi istoricul familial sau discuti cu doctorul, este important sa remarci prezenta uneia dintre bolile urmatoare:
- Diabet de tip I. Aceasta forma de diabet (cunoscuta si sub numele diabet juvenil, fiindca predomina la copii si adulti tineri) este o boala autoimuna in care sistemul imunitar ataca celulele care produc insulina, determinand un deficit de insulina. Daca ai vreo forma de afectiune tiroidiana autoimuna, statistic, copiii si nepotii tai prezinta un risc mai mare de a dezvolta acest tip de diabet. Invers, pana la 10% dintre cei cu diabet de tip I dezvolta pe parcursul vietii tiroidita Hashimoto.
- Boala Addison. Aceasta boala este caracterizata prin slabiciune extrema, pierdere in greutate, hipotensiune arteriala, probleme gastrointestinale si inchiderea culorii pielii - simptome rezultate dintr-un atac autoimun asupra glandelor suprarenale. Atacul determina deficitul de hormoni glucocorticoizi vitali (hormoni corticosuprarenalieni) care sunt produsi de aceste glande. Boala este rara, dar, cand apare, este insotita adesea de un istoric familial de afectiuni tiroidiene.
- Anemie pernicioasa. Este o forma grava de anemie care adesea afecteaza persoanele in varsta care sufera de boala Graves sau de tiroidita Hashimoto. Este cauzata de un raspuns autoimun gresit care duce la un deficit de vitamina B12—ingredient esential in producerea de globule rosii.
- Artrita reumatoida. Este o afectiune autoimuna, caracterizata prin inflamarea articulatiilor si tendoanelor; afecteaza aproximativ 2% din totalul populatiei si 7% din pacientii cu afectiuni tiroidiene. Tratamentul pentru afectiunile tiroidiene poate ameliora unele simptome care sunt frecvente in ambele afectiuni.
- Incaruntire prematura. Incaruntirea poate trimite la coafor, dar probabil nu si la doctor. Totusi, daca albesti inainte de varsta de 30 de ani sau daca observi pierderea parului in smocuri (alopecia areata), tu si alti membri ai familiei ati putea fi predispusi la tiroidita autoimuna.
- Vitiligo. Aceasta boala, cunoscuta si ca leucoderma, apare cel mai adesea in familiile cu un istoric de afectiuni tiroidiene. Este caracterizata de pete albe nedureroase, de obicei pe maini, picioare, brate, fata si buze.
Ai deficit sau exces de iod
Iodul este singurul aliment care contribuie semnificativ la declansarea afectiunilor tiroidiene. Prea mult sau prea putin iod poate atrage o problema a tiroidei.
Unul din primele semne ale deficientei de iod este aparitia gusei. Pe masura ce tiroida incearca sa produca mai multi hormoni tiroidieni, aceasta se mareste treptat. In cazurile grave, evolueaza spre hipotiroidism.
Deficitul sever de iod la copii duce la retard mental si diferite grade de anormalitate in crestere si dezvoltare. Efectul cel mai grav este cretinismul, o forma extrema de afectiune neurologica cauzata de hipotiroidismul fetal si caracterizata prin retard mental grav, statura mica, surzenie, mutenie si spasticitate (hipertonie musculara).
In majoritatea cazurilor, painea produsa industrial contine sare iodata, dar painea proaspata de la brutarie, la moda acum, nu contine iod. Produsele procesate, desi nu sunt sanatoase, au un continut ridicat de sare, dar nu sare iodata. Unele alimente, numite goitrogene, interfereaza cu absorbtia de iod a glandei tiroide. Acestea sunt cartofii dulci, boabele de fasole Lima si legumele crucifere, ca varza, conopida sau broccoli, dar ar trebui consumate in cantitati extrem de mari pentru a reprezenta un risc.
Pe de alta parte, prea mult iod poate genera, de asemenea, probleme persoanelor care fie prezinta un risc ridicat de a dezvolta afectiuni tiroidiene, fie sufera deja o afectiune tiroidiana. O glanda tiroida sanatoasa poate controla cantitatea de iod pe care o utilizeaza; daca exista un exces de iod, glanda isi ajusteaza ritmul de producere a hormonilor astfel incat continua sa produca o cantitate normala de hormoni tiroidieni.
Daca ai deja o tiroida mult prea activa, o cantitate prea mare de iod va determina glanda sa reduca productia de hormoni tiroidieni. Totusi, glanda nu poate controla cantitatea de iod care patrunde. Ea colecteaza iodul suplimentar si incepe sa produca din nou prea multi hormoni tiroidieni.
Daca suferi de hipotiroidism cauzat de tiroidita Hashimoto, nu presupune ca te va ajuta cresterea aportului de iod prin alimentatie – acesta poate avea efectul opus. Reactia glandei tiroide la un aport crescut de iod este de a scadea productia de hormoni tiroidieni. Astfel, daca suferi de tiroidita Hashimoto, aportul suplimentar de iod poate inrautati boala.
Trebuie sa consumi aproximativ 2 de grame de sare iodata pe zi pentru a respecta doza zilnica recomandata (RDA) de 150 micrograme (mcg) de iod pentru adulti, daca nu consumi iod din alte surse, precum paine sau produse lactate.
Daca esti insarcinata sau alaptezi, ai nevoie de 250 mcg de iod pe zi. Asigura-te ca vitaminele prenatale (nu toate formulele de multivitamine contin suficient iod) contin cel putin 150 mcg de iod pe perioada sarcinii si alaptarii (restul il vei lua din alimente). Asigura-te ca nu depasesti doza recomandata, deoarece aportul zilnic ce depaseste 500 mcg poate fi daunator pentru dezvoltarea fatului.
Esti insarcinata
Daca ai un istoric familial de boli autoimune sau boala tiroidiana, exista riscuri mai mari sa dezvolti afectiuni tiroidiene in timpul sarcinii si in perioada post-natala.
Hipertiroidismul provocat de boala Graves sau hipotiroidismul provocat de tiroidita Hashimoto pot sa apara in primul trimestru de sarcina; astfel de probleme tiroidiene in timpul sarcinii pot fi daunatoare pentru fat. Pe de alta parte, tiroidita postpartum poate sa apara in interval de sase luni de la nastere.
Medicii nu efectueaza screening pentru toate gravidele; prin urmare, daca tu sau un membru al familiei suferiti de o boala tiroidiana, asigura-te ca ii comunici medicului pentru ca acesta sa verifice nivelul de functionare a tiroidei inainte sa ramai insarcinata sau dupa ce ai aflat ca esti insarcinata. De asemenea, ia in considerare testarea de anticorpi tiroidieni, pentru a afla daca sunt prezenti anticorpii anti-TPO. Daca analiza anticorpilor tiroidieni este pozitiva, chiar daca nu ai o afectiune tiroidiana evidenta, esti expusa unui risc crescut de avort sau de dezvoltare a tiroiditei postpartum.
Ai fost expus/a la radiatii
Expunerea in copilarie la cantitati mari de radiatii poate dauna glandei tiroide.
Nivelul radiatiilor folosite in radiografiile obisnuite cu raze X in scopuri dentare sau alte scopuri de diagnosticare nu este suficient de ridicat astfel incat sa afecteze glanda tiroida.
Totusi, daca ai urmat tratamente cu raze X la cap sau gat, este posibil sa prezinti un risc ridicat de probleme tiroidiene, in special dezvoltarea unor noduli care ar putea fi cancerigeni. Nivelul de risc depinde de cantitatea de radiatii la care ai fost expus(a) si de frecventa expunerilor.
Expunerea in copilarie la radiatii aduse in atmosfera de materiale radioactive creste, de asemenea, riscul de cancer tiroidian mai tarziu in viata. In urma studiilor derulate de National Cancer Institute din SUA s-a descoperit frecventa crescuta de cancer tiroidian la populatiile afectate de accidentul din 1986 de la reactorul nuclear de la Cernobil, Ucraina, si la populatia afectata de testarea bombei atomice din SUA in anii 1940, 1950 si 1960. In cazul in care crezi ca ai fost expus(a) fie la raze X daunatoare, fie la materiale radioactive in atmosfera, discuta cu medicul tau despre o evaluare a tiroidei.
Fumezi
Fumatul este un binecunoscut factor de risc pentru boala de inima si cancer. Iata inca un motiv pentru a nu fuma: numeroase studii confirma legatura dintre fumat si boala Graves la persoanele care sunt predispuse genetic sa dezvolte afectiuni tiroidiene. Rezultatele arata ca boala Graves este frecventa in randul fumatorilor si, printre cei care sufera de boala Graves, fumatorii prezinta un risc mai mare de a dezvolta complicatii la ochi. Alte studii arata ca femeile care fumeaza pe durata sarcinii prezinta un risc mai ridicat de naste copii cu niveluri scazute de hormoni tiroidieni in comparatie cu cele care nu fumeaza. Totodata, exista cercetari care arata ca fumatul reduce cantitatea de iod din laptele matern.
Iei medicamente cu iod
Anumite medicamente pot induce afectiunile tiroidiene.
- Medicamentele care contin amiodarona si care trateaza tulburarile de ritm cardiac contin o cantitate mare de iod si iti pot afecta tiroida in diverse moduri, ducand la hipotiroidie sau tireotoxicoza (“tiroida toxica,” termen folosit de specialist pentru a descrie prezenta prea multor hormoni tiroidieni, indiferent daca este o consecinta a productiei excesive de catre tiroida (hipertiroidism), a scaparii de hormoni de catre tiroida in sange (tiroidita) sau a administrarii unei cantitati prea mari de medicamente hormonale tiroidiene; Hipertiroidia este una din cauzele tireotoxicozei si se refera in mod specific la secretia in exces de hormoni tiroidieni de catre glanda tiroida)
- Un alt medicament care contine iod este iod povidona, folosit in numeroase produse eliberate fara reteta si ca antiseptic local in timpul interventiilor chirurgicale
- Afectiunile tiroidiene induse de medicatie implica interferonul si interleukina. Aceste proteine, denumite citokine, sunt produse in mod natural in organism si joaca un rol important pentru sistemul imunitar. Aceste proprietati au dus la utilizarea lor in regimurile medicamentoase pentru tratarea hepatitei, sclerozei multiple si a unor forme de cancer. Un efect secundar este acela ca tratamentul poate deteriora tiroida, de obicei (desi nu intotdeauna) in cazul celor care sufera deja de o afectiune tiroidiana. Daca ai nevoie de aceste medicamente pentru tratamentul hepatitei, sclerozei multiple sau cancerului, doctorul trebuie sa iti monitorizeze functionarea tiroidei.
- Multe alte medicamente pot interfera cu functionarea tiroidei. Doctorul te va avertiza atunci cand iei iei medicamente ce iti pot afecta tiroida, dar este important sa citesti cu atentie etichetele. Utilizarea in mod obisnuit a medicamentelor cu nivel mare de iod poate declansa fie hipertiroidismul, fie hipotiroidismul la o persoana cu o boala autoimuna existenta. Fii foarte atent(a) la micrograme (mcg) versus miligrame (mg); RDA pentru iod este de 150 mcg zilnic, totusi, multe medicamente precizeaza miligrame. Asigura-te ca nu confunzi cele doua unitati de masura, deoarece o astfel de greseala ar putea duce la o supradoza: 1 mg inseamna 1.000 mcg. Daca iei in mod regulat orice produse care contin iod, discuta cu medicul tau.
Surse de informatie:
www.health.harvard.edu (Harvard Medical School Special Health Report, Thyroid Disease, Understanding hypothyroidism and hyperthyroidism)