Dictionar de analize

Examenul coproparazitologic

32.00 Lei Contacteaza-ne

Examenul coproparazitologic consta in examinarea microscopica a unei probe de scaun de catre un specialist pentru a detecta parazitii care se afla in tractul gastrointestinal si care pot produce o serie de simptome si complicatii caracteristice parazitozelor. 
Examenul coproparazitologic s-a dovedit un test util, simplu si fiabil pentru diagnosticarea parazitozelor intestinale care pot avea un spectru larg de manifestari, de la forme asimptomatice la variante care pot provoca malabsorbtie a nutrientilor, inflamatii, obstructii, dizenterie (scaune cu sange), diaree apoasa si leziuni grave insotite de migrarea parazitilor la nivel sistemic, in functie de capacitatea imunitara a pacientului. 
Complicatiile parazitilor intestinali duc la anemie, deshidratare si malnutritie si pot afecta nu numai organele din apropiere, ci si organe periferice (creier, ficat, splina, ochi, plamani, muschi, etc). 

Date generale

Parazitii intestinali sunt larg raspanditi in lume, cu o prevalenta mai mare in tarile in curs de dezvoltare. Ei afecteaza mai ales copiii, la care provoaca o scadere a dezvoltarii fizice si psihice, situatie care se poate agrava atunci cand se adauga la o stare de nutritie precara.

Parazitozele sunt considerate una dintre principalele cauze de morbiditate, strans legate de saracie si igiena personala inadecvata, manipularea incorecta a alimentelor crude, lipsa serviciilor sanitare, lipsa furnizarii apei potabile si contaminarea fecala a mediului. 
Exista o mare varietate de paraziti care pot provoca manifestari diverse la oameni. 

Giardia lamblia , Entamoeba histolytica si Cryptosporidium sunt printre cei mai comuni paraziti identificati. Sunt paraziti omniprezenti care se gasesc in piscine, lacuri sau surse de apa dulce netratate, instalatii de incalzire si sisteme comunitare de alimentare cu apa. 

Fiecare specie are un ciclu de viata diferit, putand trai intr-o singura gazda sau include mai multe specii in ciclul sau (de ex oi, bovine, melci, pisici, caini, etc). Unii paraziti sau ouale lor se elimina prin tractul intestinal impreuna cu fecalele, altii, cum ar fi oxiurii, necesita tehnici diferite de recoltare, deoarece nu pot fi depistati in proba de scaun. 

Cele mai frecvente manifestari clinice ale parazitozei intestinale apar la zile sau saptamani de la contaminare si constau in diaree prelungita, uneori cu striuri de sange sau mucus, dureri abdominale si greata. Uneori se asociaza dureri de cap si febra. In unele cazuri, persoana poate fi asimptomatica  sau poate avea simptome discrete care trec aproape neobservate.

Diareea persistenta duce, in schimb, la deshidratare si dezechilibre electrolitice, situatii care pot fi deosebit de periculoase la copii, varstnici si la persoanele imunodeprimate.
 

Ce depisteaza examenul coproparazitologic?

Exista mai multe tipuri de paraziti gastrointestinali care pot fi identificati:

Paraziti unicelulari (protozoare). 

Dintre acestia, cel mai frecvent depistati sunt: 

  • Giardia lamblia: parazitul care afecteaza cel mai frecvent oamenii.
  • Cryptosporidium: este cea mai frecventa cauza a focarelor in instalatiile de apa folosite pentru agrement si recreere.
  • Entamoeba histolytica: in ciuda faptului ca este comuna, provoaca boli doar la 10-20% dintre purtatori.

Chisturile Giardia lamblia si Cryptosporidium pot supravietui in apa timp de saptamani sau luni si sunt rezistente la clor in concentratii scazute.
Numarul infectiilor cu acesti paraziti creste, de obicei, in lunile de vara si coincide cu cresterea activitatilor in aer liber, precum drumetii sau camping, unde este mai frecvent sa inoti in rauri si lacuri sau sa bei apa netratata.

Viermii sau helmintii

In plus fata de parazitii unicelulari mentionati, exista o mare varietate de viermi numiti si helminti, care pot coloniza tractul gastrointestinal sau alte parti ale corpului. Calatorii sunt adesea infestati prin consumul de produse contaminate cu oua sau chisturi; de exemplu, cuburi de gheata in bauturi sau salate proaspete. Uneori, parazitii sunt capabili sa treaca prin piele.

Mai multe tipuri de viermi sau helminti pot fi identificate, intre care:

Nematode sau viermi cilindrici:

  • Ascaris lumbricoides sau limbricii (pot ajunge si pana la 30 cm lungime); 
  • Trichuris trichiura sau “viermele bici” - determina tricocefaloza; un sfert din populatia lumii este infectata cu acest parazit; 
  • Enterobius vermicularis (oxiurii) – afecteaza in special grupa 5-9 ani, dar nu numai; tehnica de prelevare mai eficienta decat examenul coproparazitologic consta in aplicarea unei benzi aderente in zona anusului, unde femelele isi depun ouale in cursul noptii;
  • Strongyloides stercoralis declanseaza strongiloidoza, initiata de expunerea pielii la solul contaminat cu larve care penetreaza pielea intacta, migreaza in plamani, de unde sunt reingerate si se maturizeaza intestinal.

Trematode sau viermi plati: Fasciola hepatica (viermele de galbeaza) – are ca gazda principala, oaia.

Cestode - viermi intestinali lati, asemanatori unei panglici, cu cap, gat si corp format din mai multe segmente. Pot avea o lungime anormal de mare, tenia poate atinge intre 6 si 10 metri.

  • Taenia spp. provoaca teniaza sau cisticercoza, care apare in urma consumului de carne infestata cu parazit, care nu a fost suficient de bine preparata termic. Incriminate sunt carnea de vita (in infectiile cu Taenia saginata) si carnea de porc (infectata cu Taenia solium).  
  • Hymenolepis nana, Diphyllobotrium latum.
     

Indicatii examen coproparazitologic

Efectuarea examenului coproparazitologic este indicata in urmatoarele situatii:

  • Tulburari gastro-intestinale (inapetenta, greata, varsaturi, eructatii, flatulenta)
  • Sindrom dureros abdominal
  • Diaree/dizenterie (diaree cu sau fara sange)
  • Enterite
  • Examinarea persoanelor venite din tari tropicale
  • Examinarea copiilor la intrarea in colectivitati de copii (depistarea parazitozelor contagioase)
  • Simptome de tip alergic (prurit anal, nazal)
  • Eozinofilia neprecizata etiologic
  • Simptome neurologice (iritabilitate, insomnie, cefalee, ameteala, crize convulsive)
  • Simptomatologie generala (astenie, intarzieri de crestere si deficit ponderal la copii, scadere ponderala uneori marcata la adulti, subfebrilitate, hipertensiune arteriala).

Un examen coproparazitologic de control se recomanda inclusiv dupa finalizarea tratamentului antiparazitar pentru evaluarea eficientei acestuia. In cazul infectiei cu paraziti unicelulari este indicat controlul dupa 3-4 saptamani, iar in infectiile cu helminti (viermi) la un interval de 1-2 saptamani dupa terminarea tratamentului. 
 

De ce sa faci testul?

Parazitozele sunt o cauza importanta a suferintelor gastrointestinale, frecvent nedepistata si usor de transmis anturajului. 

In special copiii care frecventeaza gradinite sau scoala primara si ingrijitorii acestora sunt afectati, dar nu sunt rare cazurile in care imbaierea sau consumul de apa contaminata, carnea insuficient preparata sau legumele si fructele nespalate pot duce la contaminari si aparitia unor tulburari gastrointestinale sau sistemice de durata.

Un medic poate solicita un examen coproparazitologic atunci cand tu sau copilul aveti simptome ale unei posibile infectii parazitare, cum ar fi diaree pentru o perioada lunga de timp, sange sau mucus in scaun, dureri abdominale, greata, dureri de cap sau febra, prurit anal sau nazal, analize de sange care arata cresterea nemotivata a eozinofilelor, mai ales daca a existat izbucnirea unei boli parazitare la scoala sau la gradinita copilului. 
Te poti gandi sa faci un examen coproparazitologic si in situatia in care copilul are lipsa poftei de mancare, este astenic, subponderal sau manifesta intarziere in crestere fata de ceilalti copii.
 
De asemenea, daca ati baut recent apa netratata sau ati vizitat recent o tara in curs de dezvoltare, ar putea fi nevoie de un examen coproparazitologic. 

Parazitozele pot fi usor de tratat odata depistate, de aceea, in situatii de risc ar fi utila efectuarea acestui test accesibil, ieftin si simplu.
 

Mod de recoltare

Pregatire

Inaintea unui examen coproparazitologic, este indicat sa eviti:

  • inainte de recoltare: examenul radiologic gastrointestinal baritat, administrarea de laxative, supozitoare, alimentele care produc reziduuri, cum ar fi  fructe cu pielita rezistenta (piersici, caise, rosii); fructe cu seminte mici si multe (capsuni, kiwi, smochine, rodii, etc)
  • in saptamana anterioara recoltarii, administrarea anumitor medicamente: saruri de bismut, carbune vegetal, Metamucil, uleiuri minerale, Tetraciclina, antiamoebiene, antidiareice, antiacide.

Recoltarea probei

  • Recoltarea se face din scaunul emis spontan, prin prelevarea unor portiuni de scaun in recipientul oferit de laborator, numit coprocultor. 
  • Pune-ti o pereche de manusi de latex.
  • Unele laboratoare ofera si o tava de toaleta, insa, in caz contrar poti lipi un plastic de vasul de toaleta sau poti folosi oala de noapte, un recipient mare deschis sau un alt dispozitiv curat.
  • Evita contaminarea probei de scaun cu apa de toaleta sau urina. 
  • Cu ajutorul linguritei sau al tijei coprocultorului se preleveaza fragmente din scaun cu mucus si eventual urme de sange, iar cand acestea lipsesc se recolteaza portiuni din 2 - 3 locuri diferite care se introduc in recipientul primit de la laborator (coprocultor). 
  • Cantitatea necesara este de marimea unui sambure de piersica, iar daca scaunul este lichid recipientul trebuie umplut pe jumatate. Evita partile prea dure sau prea lichide ale scaunului. 
  • Infileteaza capacul de la coprocultor si noteaza numele pe eticheta.
  • Igienizeaza zona, arunca manusile si spala-te pe maini.
  • Proba se transporta la laborator in cel mult 2 ore de la recoltare sau, in caz contrar, se pastreaza la frigider, la 2-8 grade C, maxim 24 ore. 

Este utila, adesea, examinarea in serie a fecalelor, ceea ce presupune ca pacientul sa ia o proba de scaun fie timp de trei zile succesive, fie de 3 ori la intervale de 3-5 zile, aceasta pentru ca anumiti paraziti completeaza un ciclu de reproducere, iar stadiile pot varia de la o zi la alta. In plus, parazitii nu elimina oua, chisti sau larve in mod continuu, de aceea recoltarea seriata ajuta la identificarea mai precisa a parazitului care cauzeaza infectia.

Interpretari

Examen macroscopic

Examinarea se face direct in recipientul in care s-a prelevat proba, cu ochiul liber sau lupa, utilizand o bagheta de sticla sau ansa. Se examineaza:

  • Culoarea
  • Consistenta
  • Mirosul
  • Prezenta mucusului
  • Prezenta puroiului/sangelui
  • Elemente suspecte ca fiind parazitare

Examen microscopic

Se examineaza intre lama si lamela o cantitate mica de materii fecale prelevata din diferite parti ale probei, amestecata in ser fiziologic sau solutie Lugol. La examinarea microscopica se pot depista diferite specii de paraziti in diferite stadii de dezvoltare (oua, chisturi, larve, organisme adulte).
 

Unde se efectueaza

In toate punctele de recoltare ale retelei.

Eliberarea rezultatelor

In 2 zile lucratoare.
 

Bibliografie:

  • https://medlineplus.gov
  • www.labtestonline.org.uk
  • https://www.webmd.com
  • www.testing.com
  • https://www.medicalnewstoday.com
     

Preturile afişate pe site sunt cele standard. În funcţie de gradul profesional şi experienţa fiecărui medic, de situaţia medicală concretă a pacientului şi de politica comercială companiei, acestea pot varia şi pot suferi modificări. Vă rugăm să verificaţi corectitudinea acestora în call center: 021.9268