Benzi oligoclonale IgG LCR/SER, imunofixare (oligo)

Benzile oligoclonale IgG sunt imunoglobuline de tip G (IgG) care apar in mod anormal in lichidul cefalorahidian (LCR). Acestea se formeaza ca raspuns la o inflamatie sau infectie locala, aflata la nivelul sistemului nervos central. 

Principalul rol al benzilor oligoclonale este de a marca un raspuns imun specific al sistemului nervos. De aceea, sunt utilizate pentru diagnosticarea anumitor afectiuni neurologice.

Aceasta analiza poarta denumirea de benzi oligoclonale, ca urmare a metodei de laborator prin care sunt determinate. Astfel, proteinele sunt separate din proba prelevata prin electroforeza, o tehnica ce permite impartirea proteinelor in functie de greutatea moleculara. Insa, in timpul realizarii acestei metode, proteinele migreaza pe placa de separare, formand niste benzi, fiecare cu model specific, in functie de tipul de proteine care le formeaza.

In mod normal, rezultatul unei astfel de analize evidentiaza 5 tipuri de fractiuni de proteine:

• albumina;
• alfa-1 globulinele;
• alfa-2 globulinele;
• beta-globulinele;
• gamma-globulinele.

Benzile oligoclonale sunt reprezentate de benzi discrete in regiunea gamma-globulinelor. Acestea sunt benzi de proteine anormale, ce apar ca urmare a sintezei de imunoglobuline de catre limfocitele B. Aceste celule sunt activate de reactii inflamatorii prezente in sistemul nervos central.

Analiza benzilor oligoclonale IgG din ser si lichid cefalorahidian este indicata pentru:

• diagnosticarea bolilor inflamatorii, autoimune ale sistemului nervos central (scleroza multipla);
• monitorizarea evolutiei bolii;
• evaluarea eficientei tratamentului medicamentos.

Medicul recomanda aceasta investigatie cand suspecteaza prezenta unor afectiuni, precum:

• scleroza multipla (scleroza in placi);
• neurosifilisul;
• meningita;
• encefalomielita acuta diseminata;
• boli demielinizante.

Persoanele care prezinta o boala neurologica demielinizanta, precum este scleroza multipla pot avea si semnul Lhermitte. Acesta se manifesta prin aparitia un senzatii de soc electric care se propaga de-a lungul coloanei vertebrale si care poate iradia la nivelul membrelor. Aceasta apare in special la flexia brusca (aplecarea in fata) a capului. 

Inainte de efectuarea acestei analize nu este necesara o pregatire anume. Insa, este important a discuta cu medicul si a afla care este in cazul tau metoda de recoltare a probei acestei analize. 

In functie de proba necesara pentru efectuarea acestei analize, modul de recoltare poate diferi. Astfel, in cazul in care determinarea benzilor oligoclonale se face din ser, este prelevata o proba de sange venos, de cele mai multe ori, de la nivelul zonei anterioare a cotului. Aceasta procedura dureaza cateva minute si nu produce un disconfort semnificativ. Asistentul medical curata zona cu un tampon imbibat cu alcool sanitar, pentru a preveni introducerea agentilor microbieni in sange. Ulteror, foloseste un ac subtire, pentru a realiza punctia venoasa si colecteaza un volum redus de sange intr-o eprubeta speciala. Aceasta este etichetata si trimisa la laboratorul de analize medicale pentru a fi prelucrata. 

In cazul in care se analizeaza o proba de lichid cefalorahidian (LCR), procedura de recoltare este diferita. Procesul de obtinere a probei de LCR se numeste punctie lombara sau rahicenteza. Aceasta este realizata doar de catre medic. Pentru aceasta, esti rugat sa stai pe pat, intr-o anumita pozitie, in decubit lateral (pe o parte), cu spatele curbat si cu genunchii trasi spre piept. In aceasta pozitie, spatiile dintre vertebre sunt expuse, iar colectarea LCR este mai facila.

Pentru a nu simti disconfort in timpul procedurii, este utilizat un anestezic local. Ulterior, este introdus un ac subtire intre 2 vertebre lombare, frecvent intre L4 si L5. Acul traverseaza pielea, muschii locali si meningele (membrana care inveleste maduva spinarii) si ajunge in spatiul subarahnoidian, unde se afla lichidul cefalorahidian. Odata ajuns in spatiul subarahnoidian, LCR incepe sa curga prin ac si este colectat intr-un tub steril pentru analize. De obicei, se preleveaza o cantitate mica de lichid. 

Dupa colectarea lichidului, acul este indepartat si zona de punctionare este acoperita cu un pansament steril. La finalul procedurii, esti rugat sa ramai intins pentru aproximativ 30 de minute, pentru a preveni durerile de cap postpunctionale, care sunt un efect secundar comun.

Rezultatele sunt interpretate de catre medic. Acesta coreleaza valorile obtinute cu starea clinica a pacientului. In functie de informatiile obtinute in urma investigatiilor, medicul stabileste diagnosticul si cea mai optima abordare terapeutica. 

Un rezultat normal consta in absenta benzilor oligoclonale IgG. 

Rezultat pozitiv

Prezenta benzilor oligoclonale IgG indica prezenta unor patologii neurologice, precum scleroza multipla. Aceasta analiza are o specificitate de aproximativ 90%, fiind cel mai sensibil marker al acestei afectiuni. Exista posibilitatea ca un rezultat pozitiv sa apara si in cazul pacientilor care prezinta si alte boli neurologice noninflamatorii (accident vascular cerebral ischemic). De aceea, rezultatele necesita a fi interpretate de catre medic. 

Este important de mentionat ca in cazul persoanelor diagnosticate cu scleroza multipla, dar care urmeaza tratament, valorile benzilor oligoclonale pot scadea semnificativ. Acestia prezinta o scadere cu aproximativ 40% a valorilor initale obtinute la aceasta analiza.

Rezultat negativ

Un rezultat negativ consta in absenta benzilor oligoclonale IgG. Desi acesta este un rezultat normal, o proportie mica dintre pacientii cu scleroza multipla pot sa nu aiba aceste imunoglobuline in sange sau LCR. 

Cat dureaza pana obtin ezultatul la analiza pentru benzi oligoclonale?

In general, rezultatul este disponibil in 3-7 zile lucratoare, in functie de laborator si metoda folosita.

Pot avea scleroza multipla si sa nu am benzi oligoclonale?

Da, aproximativ 5-10% dintre pacientii cu scleroza multipla pot avea un rezultat negativ la aceasta analiza. De aceea, diagnosticul nu se bazeaza exclusiv pe benzi oligoclonale, ci si pe RMN si evaluarea clinica.

Se poate face analiza si in sarcina?

Da, analiza nu este contraindicata in sarcina. Totusi, punctia lombara se face cu prudenta si doar daca este absolut necesara.

Exista riscuri dupa punctia lombara?

Da, uneori pot aparea dureri de cap (cefalee post-punctie). Riscurile asociate sunt temporare si se remit de obicei in 24-48 de ore cu repaus si hidratare.

Aceasta analiza este importanta pentru stabilirea unui diagnostic cat mai precoce al sclerozei multiple. Astfel, medicul poate stabili un plan de tratament, care imbunatateste semnificativ calitatea vietii si reduce complicatiile. Durata de viata in scleroza multipla este puternic influentata de tipul de boala, dar si de momentul in care se instituie tratamentul specific. Discuta deschis cu medicul tau despre orice ingrijorari ai in legatura cu starea ta de sanatate si aminteste-ti ca fiecare pas pentru evaluarea acesteia este facut pentru a-ti oferi cele mai bune sanse la o viata mai buna.

Surse:

• www.ouh.nhs.uk, https://www.ouh.nhs.uk/immunology/diagnostic-tests/tests-catalogue/csf-oligoclonal-banding.aspx
• www.mountsinai.org, https://www.mountsinai.org/health-library/tests/csf-oligoclonal-banding
• www.mayocliniclabs.com, https://www.mayocliniclabs.com/test-catalog/overview/8017