Spondilita anchilozantă

Spondilita este un termen umbrelă, folosit pentru a defini inflamația coloanei vertebrale. Cea mai cunoscută formă este spondilita anchilozantă (numită și boala Bechterew sau spondilită ankilopoietică). Aceasta este o boală inflamatorie cronică ce afectează articulațiile coloanei vertebrale și, în timp, poate duce la rigiditate și la fuziune vertebrală. 

Cronicizarea bolii poate contribui la apariția sindesmofitelor, excrescențe osoase anormale, ce apar la nivelul ligamentelor și al tendoanelor atașate de vertebre. Ca urmare a inflamației cronice, ligamentele se osifică progresiv, fapt care duce la pierderea flexibilității coloanei vertebrale. 

Cine suferă de spondilită anchilozantă?

Adesea, spondilita anchilozantă debutează în jurul vârstei de 20-30 de ani, însă există și excepții de cazuri apărute în adolescență sau mai târziu de 30 de ani. Afectează mai ales bărbații, iar cazurile la femei sunt adesea mai ușoare. 
Prevalența bolii variază în funcție de regiune. De exemplu, așa cum arată Organizația Mondială a Sănătății, prevalența spondilitei anchilozante este de 23,8 la 10.000 de locuitori în Europa, 31,9 la 10.000 de locuitori în America de Nord și 7,4 în Africa. 

În majoritatea cazurilor, simptomele de spondilita anchilozantă debutează în partea inferioară a spatelui, aproape de bazin. Uneori, acestea apar în partea dreaptă, alteori, în partea stângă și radiază spre spatele coapsei. În general, durerea este mai intensă noaptea, la trezire și în primele ore după ce te ridici din pat. Spre deosebire de artrită, durerea nu trece cu repaus. De asemenea, durerea se poate resimți în brațe și picioare, la aproximativ jumătate dintre pacienți. 

De asemenea, spondilita progresează prin episoade acute, în care durerea se poate răspândi și la alte articulații, mai ales vertebre ale spatelui și gâtului sau articulațiile din zona toracelui (zona pieptului). În cazuri rare, pot fi afectate articulațiile șoldurilor și, mai rar, umerii, genunchii, gleznele, degetele de la mâini sau picioare. Uneori, spondilita afectează și articulațiile periferice, caz în care apare o subformă, respectiv spondilartrită periferică. 

Pe lângă simptomele legate de articulații, pot apărea și alte manifestări ale bolii, inclusiv:

• Afectarea ochilor - în unele cazuri, apare inflamația ochiului (uveită), care poate preceda, pentru anumite persoane, simptomele articulare. Se manifestă prin înroșirea ochiului și apariția durerii. Necesită consult oftalmologic; în caz contrar, ochiul poate fi vătămat și este afectată vederea;
• Probleme de piele - unele persoane cu spondilită anchilozantă pot avea psoriazis;

👉 Află mai multe despre psoriazis, din materialul dedicat, Psoriazis: cauze, simptome, tratament. 

• Boli inflamatorii intestinale - unele persoane pot avea boala Crohn sau rectocolită hemoragică;
• Boli de inimă - pentru unii pacienți, valva inimii nu se mai închide complet, astfel că mușchiul său trebuie să depună mai mult efort, ceea ce poate duce la insuficiență cardiacă, pe termen lung. În plus, spondilita este asociată unui risc mai mare de hipertensiune arterială și unui nivel ridicat al colesterolului;
• Afectarea plămânilor - deoarece spondilita anchilozantă afectează articulațiile toracelui, respirația poate deveni îngreunată și dureroasă. Pe termen lung, poate apărea insuficiența respiratorie, iar în cazuri rare, plămânii își pierd din elasticitate.

Vezi mai jos o imagine cu spondilita anchilozantă:

Lăsată netratată, spondilita anchilozantă poate contribui la apariția dizabilității. Articulațiile din jumătatea inferioară a spatelui se blochează, prin fuzionarea dintre oasele pelvisului și cele sacrale (afecțiune numită sacroileită) sau prin fuzionarea vertebrelor coloanei. 

În cazuri foarte grave, vertebrele coloanei pot fuziona într-o singură bucată (în mod normal, ea este suficient de flexibilă pentru a permite diferite mișcări). De aici și termenul de „anchilozantă”, acest blocaj al vertebrelor ce poate duce la apariția de deformări ale coloanei. După fuzionare, articulațiile devin mai puțin dureroase. 

În cazuri foarte rare, apar forme de blocaj generalizat. În general, ori este afectată mai mult o anumită zonă (de exemplu, toracele, când apar problemele respiratorii) ori poate fi vorba de mai multe zone afectate într-o măsură medie (afectarea șoldurilor și deformarea coloanei, de exemplu). 

O altă posibilă complicație este fractura vertebrală. Astfel, chiar și traumatismele fizice ușoare pot afecta coloana sau articulațiile gâtului. 

De asemenea, în cazuri rare, poate apărea sindromul cauda equina, pe fondul compresiei nervilor de la capătul măduvei spinării. Acesta poate duce la amorțirea jumătății inferioare a corpului, probleme de mobilitate, constipație și dificultăți la urinare.

Însă nu se cunosc cauzele spondilitei anchilozante, însă anumiți factori pot contribui la apariția bolii. 

Factori de risc în spondilita anchilozantă

În general, o combinație între factorii genetici și alți factori duc la apariția spondilitei anchilozante.

• Predispoziția genetică  - de multe ori, persoana are cel puțin o rudă apropiată cu spondilită. Mai mult, anumite gene pot predispune la dezvoltarea bolii. Conform Asociației Americane de Spondilită, 80-90% dintre pacienții cu spondilită anchilozantă sunt purtători de gena HLA B 27. Cu toate acestea, există purtători ai genei care nu se îmbolnăvesc, precum și persoane fără gena respectivă, care se îmbolnăvesc;
• Disfuncții ale sistemului imunitar - cresc riscul de apariție a spondilitei. Corpul produce anticorpi împotriva propriilor celule, un răspuns anormal, ce contribuie la apariția bolii;
• Unele infecții, mai ales intestinale sau urinare;
• Fumatul - crește riscul de apariție a bolii și severitatea sa;
• Unele boli inflamatorii intestinale.

Dacă medicul suspectează spondilită anchilozantă, va pune întrebări cu privire la intensitatea durerii, locul de unde pornește, istoricul medical. Mai apoi, va realiza examinarea clinică și va recomanda o serie de analize pentru spondilita anchilozantă. 

Se recomandă radiografii ale coloanei și șoldurilor, scanări ale entezelor (locul de inserție a ligamentelor și al tendoanelor de oase). Prin computer tomograf și RMN se determină gradul de deteriorare a unor articulații. 

👉 Optează pentru abonamentul Comfort Premium de la Regina Maria și beneficiezi de consultații nelimitate, de analize și investigații imagistice gratuite și de reduceri la intervențiile chirurgicale. 

La fel de importante sunt și testele de sânge. Acestea pot indica atât rata de sedimentare, cât și proteina C-reactivă (produsă în caz de inflamație). Uneori, se recomandă analiza HLA B27, cu atât mai mult dacă nu ai rude apropiate cu spondilită. În anumite cazuri, chiar și un rezultat HLA B pozitiv poate să nu indice, neapărat, prezența bolii. 

👉 Ai grijă de sănătatea ta, făcându-ți analizele de sange la Regina Maria, locul unde excelența medicală se îmbină cu tehnica de ultimă generație. 

Tratamentul pentru spondilită anchilozantă implică o combinație între administrarea de medicamente și activitatea fizică regulată. De asemenea, tratamentul depinde foarte mult de: tipul articulațiilor afectate, organele bolnave, intensitatea simptomelor, starea generală de sănătate, vârstă, sex, boli asociate. Iată care sunt principalele forme de tratament pentru spondilita anchilozantă:

• Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene - reduc inflamația articulară și pot calma durerea;
• Analgezice (folosite tot pentru durere) - mai ales paracetamol;
• Injecții pe bază de corticosteroizi - au efect antiinflamator și se realizează în zona tendoanelor. Pentru spondilită anchilozantă nu se recomandă corticosteroizi orali;
• Tratament biologic - tratamentul biologic pentru spondilita anchilozantă reduce rezistența corpului la infecție. Înainte de un tratament de acest fel, se face un screening pentru tuberculoză, hepatită B și se examinează dinții. Orice infecție, chiar și cea benignă, trebuie tratată, înainte de a începe terapia biologică;
• Intervenția chirurgicală - este indicată mai ales în cazurile grave și în cele care cauzează dizabilitate. De exemplu, o intervenție poate fixa mai multe vertebre, ceea ce imobilizează coloana, însă calmează durerea. 

Spondilita anchilozantă are trei stadii majore:

• Stadiul precoce - se manifestă prin înțepeneală (redoare) și durere în partea inferioară a spatelui, care poate dura câteva săptămâni sau luni. Durerea poate alterna: când în partea dreaptă, când în cea stângă. Tratamentul poate include medicamente și terapie fizică (pentru o mai bună mobilitate și flexibilitate);
• Stadiul moderat - durerea se răspândește la coloană, până la gât. Sensibilitatea și disconfortul pot fi resimțite în zona umerilor, a șoldurilor, coapse, călcâie. Uneori, apar anemia ușoară și oboseala;
• Stadiul avansat - implică fuzionarea mai multor vertebre, iar starea de înțepeneală se accentuează. Durerea se cronicizează și pot apărea fibroza pulmonară, probleme ale aortei, schimbări ale dispoziției, afectarea nervilor, osteoporoză și un risc mai mare de fracturi. Pe lângă medicamente și terapie fizică, se pot recomanda intervenții de înlocuire a unor articulații și, în cazuri rare, operație pentru repararea fracturilor sau pentru a îndrepta coloana. În această etapă apare un fenomen cunoscut popular drept „anchilozat de spate”. Acesta descrie afectarea profundă a coloanei și a articulațiilor sacroiliace. 

Anumiți factori pot afecta progresul spondilitei anchilozante de la un stadiu la următorul:

• Prezența activității fizice - ajută la menținerea flexibilității, a mobilității articulare și crește forța musculară;
• Renunțarea la fumat;
• Practicarea unei posturi corecte;
• O alimentație sănătoasă și echilibrată;
• Folosirea unor accesorii de mobilitate - bastonul sau cadrul ajută la mers și promovează stabilitatea. 

În general, spondilita anchilozantă nu afectează evoluția sarcinii. Totuși, anumite tratamente pot fi contraindicate gravidelor sau femeilor care doresc să rămână însărcinate. În acest caz, tratamentul pentru spondilită ar trebui suspendat, pentru a putea concepe. 

Unele gravide pot sesiza o stabilizare a simptomelor pe durata sarcinii, în timp ce altele pot avea noi atacuri ale bolii. În anumite cazuri grave și rare, rigiditatea coloanei din cauza spondilitei poate afecta poziția pelvisului, complicând nașterea.

Este foarte important să discuți cu medicul obstetrician, înainte de a rămâne însărcinată. 

Peste jumătate dintre pacienții cu spondilită anchilozantă se manifestă intermitent: perioadele cu simptome variază cu cele fără. Pentru alte persoane, simptomele se mențin perioade lungi de timp. Unele forme evoluează pe o durată mare, de aproximativ 10-20 de ani, iar în majoritatea cazurilor, progresul bolii nu pune viața în pericol. 

Evoluția spondilitei variază în funcție de cât de deteriorate sunt articulațiile și de intensitatea inflamației. Nu există o legătură între intensitatea durerii resimțite și gradul de progresie a bolii. Pentru a putea evalua evoluția spondilitei anchilozante, se aplică mai mulți indici:

• Indicele BASDAI - evaluează gradul de activitate pe o scală de la 1 la 10, pe baza a șase întrebări ce investighează gradul de oboseală, durerea, zonele sensibile la atingere și durata înțepenelii matinale, timp de 48 de ore;
• Indicele BASFI - folosește un chestionar de 10 întrebări, pentru a evalua capacitatea unei persoane de a realiza anumite sarcini fără ajutor (ridicarea de pe scaun, urcarea scărilor etc.);
• Indicele Schöber - măsoară capacitatea pacientului de a se apleca, prin examinarea zonei din coloana vertebrală de la nivelul vertebrei lombare (zona rinichilor).

Tratamentul spondilitei implică adesea exerciții fizice. Iată principalele tipuri de exerciții pentru spondilita anchilozantă:

• Exerciții de stretching (întinderi) - mențin flexibilitatea articulară și reduc senzația de înțepeneală, mai ales la coloană. Aici intră atât întinderile spatelui, cât și cele ale pieptului și gâtului;
• Exerciții pentru dezvoltarea musculaturii - susțin coloana vertebrală și îmbunătățesc postura. Poți include scândura, exerciții de menține a echilibrului, extensii ale spatelui, podul;
• Antrenamente aerobice - îmbunătățesc funcția cardiacă și pulmonară și ajută la atenuarea oboselii. Exemple: plimbările, înotul, mersul pe bicicletă;
• Exerciții pentru corectarea posturii - ajută la menținerea coloanei drepte. Cel mai cunoscut exercițiu implică sprijinirea pe perete;
• Exerciții de menținere a echilibrului - ajută la reducerea riscului de cădere, mai ales dacă există deja o diminuare a densității osoase. Se recomandă yoga și tai chi. 

Dacă ai spondilită anchilozantă, este foarte important să vorbești cu medicul specialist înainte de a introduce orice tip de activitate fizică în programul tău. Medicul îți poate oferi sfaturi adaptate stării tale de sănătate și poate recomanda un terapeut fizic, dacă este cazul. 

Viața cu spondilită anchilozantă poate fi plină de provocări, însă multe persoane învață, inclusiv cu ajutorul medicului, să își țină sub control simptomele. Urmarea recomandărilor de mai jos te poate ajuta să îți fie mai ușor să ai grijă de tine:

• Odihnește-te imediat ce boala revine și ia medicamente antiinflamatoare doar la recomandarea medicului;
• Adoptă o postură corectă;
• Realizează zilnic exerciții de întindere a coloanei, pentru a menține vertebrele mobile. Este chiar recomandat să mergi la un fizioterapeut, pentru un plan personalizat de antrenament;
• Asigură-te că petreci cel puțin 30 de minute pe zi la soare - vitamina D este foarte importantă pentru a preveni osteoporoza;
• Dacă ești supraponderal, ia măsuri pentru a ajunge la o greutate sănătoasă;
• Odihnește-te pe o saltea fermă și stai cât de drept poți, pe durata nopții.

Te confrunți cu spondilită anchilozantă sau ai o persoană apropiată cu această boală? Este posibil să mai ai nelămuriri. În continuare, poți vedea câteva dintre întrebările frecvente despre spondilita anchilozantă. 

Cât trăiești cu spondilită anchilozantă?

În general, dacă boala este detectată la timp și tratată adecvat, speranța de viață este apropiată de a unei persoane care nu are spondilită. Cu toate acestea, anumiți factori pot influența acest aspect: severitatea bolii, prezența complicațiilor, starea generală de sănătate și stilul de viață. 

S-a vindecat cineva de spondilită anchilozantă?

Mulți oameni cu spondilită anchilozantă pot duce o viață activă și productivă. Deși boala nu se vindecă în sensul propriu al termenului, unii pacienți pot avea perioade de remisiune, când simptomele sunt minime ca intensitate sau chiar absente. Este foarte important să urmezi planul de tratament recomandat de medic și să revii la consult, pentru adaptarea sa la simptome. 

Ce alimente sunt interzise în spondilita anchilozantă?

Nu există o listă de alimente interzise în spondilită. Cu toate acestea, anumite alimente și obiceiuri alimentare pot influența inflamația din organism și gravitatea simptomelor. Este indicat să consumi cu moderație sau chiar să eviți lactatele (cu excepția celor fermentate), carnea roșie, alimentele procesate, pe cele bogate în zahăr, prăjelile, fast food-ul, alcoolul. 
Pe de altă parte, poți include în alimentație alimente care pot ajuta la reducerea inflamației, așa cum sunt: peștele gras, legumele, fructele, nucile, semințele, uleiul de măsline. 

De câte tipuri este spondilartrita seronegativă?

Spondilartrita seronegativă, numită așa deoarece lipsește factorul reumatoid (un tip de anticorp), este de cinci tipuri:

• Spondilită anchilozantă;
• Artrită psoriazică - pe lângă psoriazis, afectează coloana și articulațiile periferice;
• Artrita reactivă - apare în urma unei infecții intestinale sau urinare și afectează coloana și articulațiile mari (șold, genunchi, umăr);
• Artrita asociată bolilor inflamatorii intestinale;
• Spondiloartrita juvenilă. 

Ce este artrita anchilozantă?

Artrita anchilozantă este folosită adesea interschimbabil cu spondilita anchilozantă. Deși ambele descriu același proces inflamator, accentuează aspecte diferite ale bolii. Dacă spondilita vizează mai ales inflamația coloanei vertebrale și pe cea a articulațiilor sacroiliace, artrita anchilozantă implică mai ales articulațiile periferice (genunchii sau gleznele).

Cum se determină gradul de handicap pentru spondilita anchilozantă?

Gradul de handicap pentru spondilita anchilozantă se stabilește pe baza scorului ADL (activities of daily life). Acest scor evaluează diferite aspecte ale vieții de zi cu zi, precum:

• Capacitatea de a face cumpărături singur;
• Prepararea alimentelor;
• Menajul;
• Folosirea telefonului;
• Spălatul rufelor;
• Utilizarea transportului public și a mașinii personale;
• Responsabilitatea pentru respectarea tratamentului. 

Spondilita anchilozantă este o boală cronică, însă, dacă este gestionată cu seriozitate, poți duce o viață activă. Diagnosticul precoce, urmarea tratamentul personalizat, terapia fizică și mișcarea regulată (în fiecare zi) ajută la ținerea sub control a simptomelor și la prevenirea complicațiilor. Este foarte important să colaborezi îndeaproape cu medicul reumatolog, pentru ca planul de tratament să se adapteze la evoluția bolii. 

Bibliografie:

Ankylosing Spondylitis, https://www.niams.nih.gov/health-topics/ankylosing-spondylitis
Ankylosing spondylitis, https://www.nhs.uk/conditions/ankylosing-spondylitis/
Ankylosing Spondylitis, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470173/
Ankylosing spondylitis, https://cdn.who.int/media/docs/default-source/documents/health-topics/rehabilitation/ankylosing-spondylitis-key-facts.pdf?sfvrsn=f11dda54_4
Blood Work in Ankylosing Spondylitis, https://spondylitis.org/spondylitis-plus/blood-work-in-ankylosing-spondylitis/
A review of ankylosing spondylitis complications and associations, https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0003496724474463
Complications of the spine in ankylosing spondylitis with a focus on deformity correction, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18290744/
Ankylosing spondylitis: etiology, pathogenesis, and treatments, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6804882/
Global trends and research status in ankylosing spondylitis clinical trials: a bibliometric analysis of the last 20 years, https://www.frontiersin.org/journals/immunology/articles/10.3389/fimmu.2023.1328439/full
Comprehensive epigenomic profiling reveals the extent of disease-specific chromatin states and informs target discovery in ankylosing spondylitis, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37388915/ 
Quality of life in patients with ankylosing spondylitis, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9891712/
The Early Phases of Ankylosing Spondylitis: Emerging Insights From Clinical and Basic Science, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6250731/
Medical Treatment of Ankylosing Spondylitis, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4971137/
Diagnosis and Treatment of Ankylosing Spondylitis, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10874590/
Exercise for ankylosing spondylitis: An evidence-based consensus statement, https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0049017215002012
Exercise programmes for ankylosing spondylitis, https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6774752/
Pregnancy outcomes in women with ankylosing spondylitis: a scoping literature and methodological review, https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33464430/
Evolving trends in the prevalence and treatment of ankylosing spondylitis in Korea from 2010 to 2023: a population-based study, https://www.nature.com/articles/s41598-025-86641-4