Dl. Prof. Univ. Dr. Petre Bratila, medic primar obstetrică-ginecologie, medic primar chirurgie generală şi doctor în știinţe medicate face parte din echipa medicală a Spitalului Euroclinic. Este fondatorul şi Preşedintele Societăţii Române de Uroginecologie si membru în Asociaţia Americană a Laparoscopiştilor Ginecologi, Societatea Americană de Uroginecologie si Societatea Europeană de Oncologie Ginecologică. Prof. Dr. Bratila este specializat în efectuarea de tehnici de tratament conservator pentru cancerul de col uterin în stadii incipiente cu conservarea potenţialului reproductiv şi hormonal al femeii.
De ce aţi ales obstetrică-ginecologie şi chirurgie generală ca specializări?
Încă din anul IV de facultate am fost pasionat de chirurgie motiv pentru care am lucrat ca extern în Spitalul de urgenta până în anul VI cînd am susținut concursul de internat. Am fost repartizat într-un prim stagiu de obstetrică ginecologie la Spitalul Polizu din București. Aici am avut marea șansă de a-l cunoaște pe cel care îmi va schimba cursul vieții – Prof. Dr. Doc. Dan Alessandrescu. Am fost impresionat de această personalitate care mi-a îndrumat toți pașii pe care aveam să-i urmez în această complexă specialitate. La sfârșitul stagiului de trei ani am susținut și câștigat concursul de secundariat pe specialități chirurgicale și am avut o a doua șansă în pregătirea mea medicală, aceea de a fi repratizat în serviciul de chirurgie generală din Spitalul Fundeni, condus de Prof. Dr. Dan Setlacec unul din marii chirugi pe care i-a avut Romania. Aici mi-am desăvarșit pregătirea în chirurgia generală. În curînd am devenit medic specialist și apoi primar în cele două specialități.
Care consideraţi că sunt cele mai mari realizări ale carierei dumneavoastră şi de ce credeţi că este nevoie pentru a fi un bun chirurg?
Cea mai mare realizare a carierei mele este nivelul la care mă aflu acum în chirurgia ginecologică. Spun acest lucru deoarece am depus un efort continuu de perfecționare care mi-a permis să ajung la un nivel de pregătire complexă care înseamnă performanță în cele trei laturi ale chirurgiei ginecologice moderne; chirugia abdominală, chirurgia vaginală și chirurgia laparoscopică. Făra deplina stăpânire a acestor trei aspecte un chirurg ginecolog nu poate face față provocărilor medicinei secolului XXI.
Aţi realizat în premieră acum câţiva ani o intervenţie care i-a dat posibilitatea unei paciente operate de cancer de col uterin să aducă pe lume un copil şi sunteţi printre puţinii chirurgi specializaţi în efectuarea de tehnici de tratament pentru cancerul de col uterin cu conservarea potenţialului reproductiv şi hormonal al femeii. Povestiţi-ne mai multe despre asta, cum aţi ajuns la această performanţă, a fost preluată între timp această metodă şi de către alţi chirurgi români?
În anul 2002 și apoi 2004 ca sef al Clinicii de Ginecologie din Spitalul Militar Central l-am invitat pe profesorul Daniel Dargent de la Lyon pentru a face demonstrații practice in ceea ce priveste chirurgia conservativă a cancerului de col, domeniu în care deținea prioritatea pe plan mondial. Am învățat direct de la sursă acest nou tip de operație care oferă șansa bolnavelor de cancer de col uterin în stadii incipiente să poată conserva funcția menstruală și reproductivă. În lume s-au realizat până în prezent peste 900 de astfel de intervenții și pot spune cu mîndrie că 40 dintre acestea sunt realizate de mine si colectivul pe care l-am antrenat.
Ceea ce este deosebit de important este ca astfel de operații se realizează prin tehnici minim invazive; chirugie laparoscopică și chirurgie vaginală ceea ce permite o agresiune minimă cu recuperarea și integrarea socială rapidă. În prezent, oriunde in Romania o pacientă cu cancer de col uterin, chiar în stadii incipiente, este supusă la operații radicale care nu mai dau nicio sansă pentru feritilitatea ulterioară.
Care sunt complicaţiile care pot apărea în urma unei histerectomii şi ce trebuie făcut din perspectiva medicului pentru a le evita?
În prezent histerectomiile pot fi realizate prin diverse metode; histerectomia abdominală clasică, histerectomia vaginală, histerectomia laparoscopică. Fiecare dintre metode are complicațiile sale specifice. Complicațiile pot ține de condiția biologică a pacientei și de patologia pentru care se realizează. Cele mai frecvente complicații legate de metoda de realizare a histerectomiei sunt hemoragia intra sau postoperatorie, leziunile tractului urinar inferior, leziunile intestinale sau nervoase, trombozele venoase profunde sau embolia pulmonară.
Cele mai frecvente complicații potoperatorii sunt hemoragia sau infecția. Complicațiile care țin de tehnica chirurgicală sunt cele care pot fi evitate. În primul rînd alegerea judicioasă a metodei de histerectomie, iar aici trebuie ținut cont de antrenamentul chirurgului. A te ambiționa să faci o histerectomie total laparoscopică pentru un uter mare înseamnă să-ți asumi de la început un risc inutil evitabil prin alegerea căii abdominale, sau vaginale cu asistare laparoscopică.
Din experienţa dumneavoastră, care sunt cele mai importante probleme (fizice şi psihice) cu care se confruntă o pacientă care a suferit o histerectomie? Consideraţi necesară consilierea psihologică în cazul acestor paciente?
Histerectomia are un impact psihologic variabil asupra pacientelor în funcție de o serie de factori printre care motivația scoaterii uterului este deosebit de importantă. Uterul este asimilat psihic ca organ al maternității, iar ovarul ca organ al feminității. Pentru o femeie care și-a încheiat programul reproductiv histerectomia este mai ușor acceptată decat pentru o femeie care își dorește copii. Cancerul de col uterin sau endometru sunt afecțiuni pentru care o femeie cere singură histerectomia chiar în situația în care i se propun alternative conservative. Impactul psihologic al histerectomiei este mult mai puternic asupra partenerului care in lipsa informării consideră absența uterului ca un handicap cu implicații în viața sexuală. Cu toate acestea, studii pe eșantioane mari de populație au demonstrat că histerectomia oferă o îmbunătățire a vieții sexuale față de situația anterioară.
Consilierea psihologică este necesară și cel care o poate face cel mai bine este medicul curant.
Cum explicaţi incidenţa mare a cancerului de col uterin, dar şi mamar care se înregistrează acum în lume? Are legătură cu stilul de viaţă modern, se îmbolnăveau oamenii mai rar de cancer înainte sau de fapt mulţi nu erau diagnosticaţi?
Nu putem vorbi obiectiv de creșterea incidenței cancerului de col uterin și a cancerului mamar în lume. Incidența globală se menține la valori relativ constante.
Pentru Romania situația este alta. Datorită inițierii unor programe naționale subvenționate de stat, dar și a medicinei de familie și a activității cabinetelor private de O.G., depistarea cazurilor noi de cancer mamar și de col uterin a dus la creșterea incidenței acestor boli. Apariția diverselor forme de cancer indiferent de localizare este în strânsă legătură cu factorii de mediu, cu stilul de viață și cu alimentația. Cel mai bun exempu este oferit de cancerul ovarian a cărui incidență este crescută în mediul urban și la femei intelectuale cu viață stresantă.
Text adaptat dupa interviul aparut in Revista Galenus, jurnalist Bianca Badescu.