Endoscopie digestiva standard si avansata

Primul pas pentru un tratament de succes este un diagnostic facut cu acuratete
Diagnosticul afectiunilor digestive este complex pentru ca simptomele sunt in general nespecifice sau subtile. Medicii nostri gastroenterologi au ani de experienta in diagnosticarea acestor conditii. Folosind cele mai avansate echipamente de endoscopie, medicii gastroenterologi te vor investiga cat mai complet si rapid, astfel incat tratamentul sa fie inceput cat mai repede. Endoscopia este un termen utilizat pentru descrierea vizualizarii directe a unei parti din interiorul corpului, accesul facandu-se printr-un orificiu natural.  In timpul unei proceduri endoscopice, medicul va introduce un tub subtire, flexibil cu o sursa de lumina si o camera video la capat prin gura, nas sau rect pentru a examina sau trata diverse probleme de la nivelul tractului digestiv, cu impact minim asupra tesuturilor invecinate.  An de an, medicii nostri efectueaza mii de proceduri endoscopice minim invazive de tipul endoscopiei digestive superioare si colonoscopiei, precum si investigatii state-of-the art de tipul capsulei endoscopice, colangiopancreatografie retrograda endoscopica (ERCP) sau ecografie endoscopica.

 

 

Endoscopia este un termen utilizat pentru descrierea vizualizarii directe a unei parti din interiorul corpului, accesul facandu-se printr-un orificiu natural.  In timpul unei proceduri endoscopice, medicul va introduce un tub subtire, flexibil cu o sursa de lumina si o camera video la capat prin gura, nas sau rect pentru a examina sau trata diverse probleme de la nivelul tractului digestiv, cu impact minim asupra tesuturilor invecinate.  An de an, medicii nostri efectueaza mii de proceduri endoscopice minim invazive de tipul endoscopiei digestive superioare si colonoscopiei, precum si investigatii state-of-the art de tipul capsulei endoscopice, colangiopancreatografie retrograda endoscopica (ERCP) sau ecografie endoscopica.

Endoscopia digestiva superioara (EDS) este o procedura care permite medicului gastroenterolog sa diagnosticheze anumite afectiuni localizate la nivelul tractului digestiv superior. In timpul unei endoscopii digestive superioare, endoscopul - un furtun subtire din cauciuc care este dotat cu lumina si o camera video minuscula - este introdus cu usurinta la nivelul gurii si gatului, prin esofag, permitand medicului sa examineze esofagul, stomacul si duodenul (prima parte a intestinului subtire).
Este o optiune diagnostica populara pentru ca pacietii o tolereaza bine, disconfortul produs fiind minim. Se efectueaza in regim de ambulatoriu - pacientul va pleca acasa in aceeasi zi.  Procedura dureaza in medie 30 de minute.

Gastroenterologul poate utiliza EDS pentru a investiga:

  • Durerea abdominala
  • Pirozis (arsuri retrostenale din boala de reflux gastro-esofagian)
  • Greata si varsaturi persistente
  • Hemoragia digestiva superioara care se manifesta prin varsaturi in zat de cafea si/sau scaune negre sau cu sange rosu

Medicul poate cere efectuarea EDS pentru:

  • Screening periodic cand se considera ca exista un risc pentru dezvoltarea unor patologii digestive
  • Monitorizarea progresiei unor conditii preexistente (de ex. esofag Barrett la pacientii cu reflux gastro-esofagian)

Vei primi toate informatiile necesare de la personalul medical si va trebui sa urmezi instructiunile specifice pentru pregatirea efectuata inaintea procedurii.

Nu trebuie sa mananci cu cel putin 8 ore inainte si sa bei lichide cu cel putin 4 ore inaintea procedurii.

Poarta haine lejere care pot fi spalate ulterior si lasa-ti lucrurile de valoare acasa.

  • Procedura se va efectua in cadrul Departamentului de Endoscopie Digestiva
  • Retine ca ora programarii este pentru pregatirea preprocedurala, nu ora inceperii procedurii
  • Ti se va explica procedura si ti se va cere sa semnezi un consimtamant informat
  • Poti oricand cere informatii suplimentare asistentei medicale care te va ajuta sa te pregatesti pentru procedura
  • Durata de timp cat vei sta in spital variaza de la un pacient la altul, fiind in medie 1-2 ore sau mai lunga, daca procedura se face cu sedare

Pentru multi pacienti endoscopia digestiva superioara implica un disconfort minim, iar sedarea nu este ceruta. Daca esti ingrijorat de potentialul disconfort sau doresti sedare din alte motive, cere informatii suplimentare medicului anestezist, care iti va raspunde la toate intrebarile pe care le ai.

Exista 3 optiuni pentru efectuarea endoscopiei digestive superioare cu sau fara sedare, fiecare cu avantaje si dezavantaje:

Fara sedare:

  • Se va administra la nivelul faringelui un anestezic local (Xilina) ce va face trecerea endoscopului nesesizabila. Anestezia locala va dura aproximativ ½ ora
  • Avantajul este ca poti pleca de indata ce procedura s-a sfarsit si ai vorbit cu medicul endoscopist. Iti poti relua activitatile, cum ar fi condusul masinii sau poti merge la serviciu. Vei fi constient pe toata durata procedurii. Multi pacienti accepta astfel procedura.

Cu sedare intravenoasa:

  • Se va administra medicatia sedativa de catre asistentul medical prin intermediul branulei (cateter montat in interiorul venei); medicatia iti va induce o stare de relaxare si ameteala. Sedativul nu te va adormi complet (nu este anestezic general). Aceasta optiune implica faptul ca nu iti vei aminti sau vei retine doar partial detalii din timpul procedurii

Dezavantaje:

  • Va trebui sa iti revii din sedare inainte de a pleca (1-2 ore)
  • Va trebui sa vii insotit de o alta persoana adulta care sa te conduca acasa. Nu vei putea conduce automobilul in acea zi
  • Medicatia va continua sa aiba un efect sedativ pana la 24 ore

Anestezic intravenos Propofol:

  • Ofera un confort sporit, pacientul fiind complet adormit.  Anestezicul este administrat doar de catre medicul anestezist si la indicatia acestuia, necesitand un cost suplimentar

Dezavantaje:

  • Va trebui sa iti revii din anestezie inainte de a pleca (1-2 ore)
  • Va trebui sa vii insotit de o alta persoana adulta care sa te conduca acasa. Nu vei putea conduce automobilul in acea zi
  • Medicatia va continua sa aiba un efect sedativ pana la 24 ore
  • In cabinet, ti se va cere sa iti scoti protezele dentare mobile, ochelarii si aparatul auditiv din ureche stanga, daca este cazul
  • Te vei aseza confortabil pe un pat de consultatie, asezat pe partea stanga (decubit lateral stang)
  • Asistenta medicala va adminstra sedarea sau anestezicul local sub atenta supraveghere a medicului endoscopist
  • Se va monta o piesa de plastic in cavitatea bucala pentru a-ti proteja dantura si pentru a nu deteriora endoscopul
  • Se va monta un dispozitiv pe deget pentru a monitoriza pulsul si nivelul oxigenului din sange. Pentru confortul si siguranta ta, un asistent medical va monitoriza acesti parametri pe toata durata procedurii
  • Odata ce endoscopul trece prin cavitatea bucala, vei avea senzatia de lipsa de aer. Insa indoscopul nu interfera cu respiratia. Vei putea respira normal
  • Pe parcursul procedurii medicul va introduce aer in stomacul tau, pentru o vizualizare mai buna a mucoasei, fapt ce te va face sa eructezi. Este normala aceasta reactie, desi unii pacienti o gasesc neplacuta. Aerul va fi aspirat la sfarsitul procedurii
  • Pe parcursul procedurii asistenta medicala te va imobiliza
  • Daca te simti neconfortabil, procedura se va opri

Endoscopia digestiva diagnostica are un risc foarte scazut (1:10000 cazuri) de hemoragie sau perforatie intestinala care sa necesite interventie chirurgicala imediata. Exista un risc scazut pentru afectarea dintilor, coroanelor sau altor lucrari dentare. Alte complicatii rare sunt pneumonia de aspiratie (inflamatia plamanilor cauzata de inhalarea sucului gastric) si reactii adverse ale terapiei intravenoase sedative.

La fel ca in cazul altor investigatii, aceasta procedura poate sa nu identifice intotdeauna toata anormalitatile si in rare ocazii, o leziune importanta poate sa nu fie diagnosticata.

Daca ti s-a administrat anestezie locala vei putea pleca acasa imediat dupa procedura. Medicul iti va recomanda sa nu manci sau sa bei pana cand efectul anestezic de la nivelul faringelul nu a trecut (de obicei 1/2 ora). Dupa aceasta perioada, poti bea si manca normal.

Daca s-a efectuat sedare vei fi mutat intr-un salon pana cand efectul sedativ va disparea. Cand esti suficient de treaz vei putea pleca acasa. Te sfatuim sa nu conduci masina, sa consumi alcool sau sa semnezi documente legale 24 ore dupa procedura. De asemenea, recomandam ca un adult sa te supravegheze cel putin 12 ore dupa procedura.

Dupa procedura, vei simti la nivelul faringelui un usor disconfort sau durere pentru restul zilei si poti eructa. Acest disconfort va trece de la sine si nu necesita tratament.

Daca prezinti oricare dintre urmatoarele simptome, contacteaza Departamentul de Endoscopie:

  • Durere abdominala intensa
  • Scaune negre
  • Sangerare persistenta

Medicul care a efectuat endoscopia iti va furniza informatiile despre rezultatul procedurii. Daca ai fost sedat, recomandarile vor fi date si in prezenta adultului insotitor pentru ca sedarea afecteaza abilitatea de a-ti reaminti conversatia.

Rezultatele biopsiilor vor fi disponibile in 7-10 zile de la data procedurii.

Endoscopia digestiva inferioara se refera la vizualizarea tractului gastrointestinal inferior, din care fac parte colonul, rectul si colonul sigmoid. Aceasta examinare consta in inserarea endoscopului prin orificul anal. Procedura se numeste sigmoidoscopie sau colonoscopie, in functie de cat de departe patrunde endoscopul.
In timp ce prin sigmoidoscopie se investigheaza partea inferioara a colonului – rectul si sigmoidul, prin colonoscopie se vizualizeaza intregul intestin gros si ultimii centimetri ai ileonului (intestinul subtire). In timpul examinarii, medicul gastroenterolog poate obtine mici fragmente de tesut pentru a fi examinate la microscop.
Societatea Americana de Gastroenterologie recomanda colonoscopia ca metoda preferentiala de screening si preventie a cancerului colorectal. Cancerul colorectal se dezvolta aproape intotdeauna din leziuni precanceroase numite polipi care se formeaza la nivelul colonului sau rectului. Testele screening pot depista polipii, astfel incat acestia sa fie rezecati inainte de a se transforma in cancer. De asemenea, testele screening pot identifica un cancer colorectal intr-un stadiu precoce, cand tratamentul este mult mai facil, iar vindecarea completa reprezinta o realitate.
Colonoscopia este metoda cea mai recomandata de screening pentru cancerul colorectal
Pacientii cu risc crescut pentru cancerul colo-rectal sunt:
  • Cu varsta peste 50 ani
  • Cu istoric familial de cancer colorectal sau polipi sau istoric familial de sindroame ereditare de cancer colorectal cum ar fi polipoza adenomatoasa familiala (FAP) sau sindromul Lynch (cancer ereditar non-polipozic)
  • Pacientii cu bolii inflamatorii intestinale (rectocolita ulcero-hemoragica sau boala Crohn)
  • Pacientii supraponderali sau obezi, inactivi, fumatori sau consumatori la risc de alcool
Incepand cu varsta de 50 de ani, fa-ti o colonoscopie o data la 10 ani (pana la 75 de ani) daca esti supus unui risc mediu de boala. Daca ai un istoric familial important, boala intestinala inflamatorie sau alti factori de risc, vei incepe screeningul mai devreme si vei face mai des controalele. Colonoscopia este o metoda de detectare considerata standardul de aur. Dar daca nu poti tolera pregatirea sau procedura, sigmoidoscopia flexibila si testele pentru hemoragii oculte in materiile fecale reprezinta alte optiuni.
Colonoscopia este o metoda endoscopica ce permite evidentierea anomaliilor prezente la nivelul colonului (intestinului gros). Este utila medicului gastroenterolog pentru determinarea originii simptomelor tale sau pentru depistarea leziunilor precanceroase (polipi colonici) sau canceroase de la acest nivel. Permite, de asemenea, prelevarea de biopsii si efectuarea unor gesturi terapeutice (indepartarea polipilor). Datorita performantelor sale, colonoscopia nu poate fi inlocuita, in stadiul actual de cunoastere, printr-un alt procedeu.
Atunci cand sunt descoperiti, polipii colonici pot fi indepartati in timpul efectuarii colonoscopiei
Anumiti polipi se pot transforma in cancer. Cand marimea si implantarea lor pe peretele intestinal permit, polipii se pot inlatura in timpul colonoscopiei - polipectomie. Cel mai adesea, se foloseste un bisturiu electric, care realizeaza sectionarea si coagularea la nivelul suprafetei de sectiune. In anumite cazuri, polipii se pot sectiona numai dupa o ridicare prealabila, injectand sub baza lor de implantare un lichid steril sau se pot distruge printr-o metoda de coagulare cu plasma Argon.
Cum se efectueaza colonoscopia
Colonoscopia este o procedura endoscopica utilizata pentru a vizualiza intreg colonul (intestinul gros) si ultimii centimetri ai ileonului (intestinul subtire), accesul facandu-se prin orificul anal. Medicul foloseste un tub cu o lungime de 130-160 cm, iar procedura dureaza in medie 30-60 minute. Este o procedura efectuata in regim de ambulator, adica pacientul poate pleca acasa in aceeasi zi.
In anumite cazuri, examenul poate sa fie incomplet sau vizualizarea dificila din cauza unei pregatiri necorespunzatoare. In aceste situatii, se poate solicita repetarea lui sau completarea cu un examen radiologic (colonoscopie virtuala sau irigografie). Inlaturarea polipilor sau a tumorilor nu previne o eventuala recidiva, de aceea, va fi necesara efectuarea de noi endoscopii, la intervale recomanadate de medicul gastroenterolog.

Medicul poate recomanda colonoscopia in urmatoare situatii:

  • Screening pentru cancer de colon, incepand cu varsta de 50 de ani, o data la 10 ani
  • Tulburari de tranzit (diaree/constipatie)
  • Constipatie recent agravata
  • Scaune cu sange
  • Anemie in curs de investigare
  • Scadere in greutate neexplicata

Colonul trebuie sa fie perfect curat, pentru a permite un examen precis si realizarea manevrelor terapeutice necesare. Va fi necesar un consum de laxative inaintea procedurii. Pentru aceasta, trebuie sa urmezi riguros toate instructiunile care ti se vor da cu privire la pregatire. Uneori, insa, vizualizarea este dificila din cauza unei pregatiri necorespunzatoare. In aceste situatii, se poate solicita repetarea colonoscopiei sau completarea cu un examen imagistic (colonoscopie virtuala).

Daca trebuie sa iei anumite medicamente, efectele lor pot fi modificate de catre curatarea intestinului. Acest lucru este valabil inclusiv pentru pilula contraceptiva. Prin urmare, trebuie sa-i spui medicului toate medicamentele pe care le iei.

  • Procedura se va efectua in cadrul Departamentului de Endoscopie Digestiva
  • Retine ca ora programarii este pentru pregatirea preprocedurala, nu ora inceperii procedurii
  • Ti se va explica procedura si ti se va cere sa semnezi un consimtamant informat
  • Poti oricand cere informatii suplimentare asistentei medicale care te va ajuta sa te pregatesti pentru procedura
  • Durata de timp cat vei sta in spital variaza de la un pacient la altul, fiind in medie 1-2 ore si mai lunga, daca procedura se face cu sedare

Colonoscopul este un dispozitiv flexibil, prevazut la capatul distal cu o sursa de lumina rece si cu o camera de luat vederi miniaturizata, care va fi introdus prin anus. In timpul examinarii se va insufla aer pentru a indeparta peretii colonului si a imbunatati vizibilitatea. La sfarsitul examinarii, este posibil sa ai o senzatie de balonare si sa simti nevoia de a elimina gazele. Daca medicul considera necesar, va putea preleva tesut (biopsie) sau va putea scoate polipii pentru a fi trimisi la laborator pentru a fi analizati. Medicul poate introduce instrumente prin colonoscop pentru a efectua polipectomia sau pentru prelevarea de biopsii. De asemenea, va putea trata sangerarea de la nivelul colonului.

Pentru multi pacienti endoscopia digestiva inferioara implica un disconfort, de aceea prefera ca procedura sa fie facuta sub sedare. Daca esti ingrijorat de potentialul disconfort sau doresti sedare din alte motive, cere informatii suplimentare medicului anestezist, care iti va raspunde la toate intrebarile pe care le ai.

Exista 2 optiuni pentru efectuarea colonoscopiei cu sedare, fiecare cu avantaje si dezavantaje:

Cu sedare intravenoasa:

  • Se va administra medicatia sedativa de catre asistentul medical prin intermediul branulei (cateter montat in interiorul venei); medicatia iti va induce o stare de relaxare si ameteala. Sedativul nu te va adormi complet (nu este anestezic general). Aceasta optiune implica faptul ca nu iti vei aminti sau vei retine doar partial detalii din timpul procedurii
  • Dezavantaje:
    • Va trebui sa iti revii din sedare inainte de a pleca (1-2 ore)
    • Va trebui sa vii insotit de o alta persoana adulta care sa te conduca acasa. Nu vei putea conduce automobilul in acea zi.
    • Medicatia va continua sa aiba un efect sedativ pana la 24 ore

Anestezic intravenos:

  • Ofera un confort sporit, pacientul fiind complet adormit.  Anestezicul este administrat doar de catre medicul anestezist si la indicatia acestuia, necesitand un cost suplimentar
  • Dezavantaje:
    • Va trebui sa iti revii din anestezie inainte de a pleca (1-2 ore)
    • Va trebui vii insotit de o alta persoana adulta care sa te conduca acasa. Nu vei putea conduce automobilul in acea zi.
    • Medicatia va continua sa aiba un efect sedativ pana la 24 ore

Dupa fiecare utilizare, pentru prevenirea transmiterii de infectii, colonoscopul este dezinfectat, iar accesoriile sale sunt fie distruse (cele de unica folosinta), fie sterilizate.

Orice act medical poate fi grevat de aparitia unor complicatii, chiar daca este realizat in conditii de competenta si securitate. Pot exista complicatii proprii anesteziei. Complicatiile colonoscopiei sunt rare:

  • Perforarea peretelui intestinal (care poate impune o interventie chirurgicala imediata)
  • Hemoragia, care poate, in caz exceptional, sa reclame necesitatea unei operatii si/sau unei transfuzii de sange sau de anumite derivate de sange
  • Alte complicatii, extrem de rare, cum ar fi tulburari cardio-respiratorii sau infectii

Daca s-a efectuat sedare veti fi mutat intr-un salon pana cand efectul sedativului va disparea. Cand esti suficient de treaz vei putea pleca acasa. Te sfatuim sa nu conduci masina, sa nu consumi alcool sau sa semnezi documente legale 24 ore dupa procedura. De asemenea, recomandam ca un adult sa te supravegheze cel putin 12 ore dupa procedura.

Daca prezinti oricare dintre urmatoarele simptome, contacteaza Departamentul de Endoscopie:

  • Durere abdominala intensa
  • Scaune negre
  • Sangerare persistenta

Medicul care a efectuat endoscopia iti va furniza informatiile despre rezultatul procedurii. Daca ai fost sedat, recomandarile vor fi date si in prezenta adultului insotitor pentru ca sedarea afecteaza abilitatea de a-ti reaminti conversatia.

Rezultatele biopsiilor vor fi disponibile in 7-10 zile de la data procedurii.

Sigmodoscopia flexibila este o procedura endoscopica foarte bine tolerata, ce cauzeaza un disconfort minim. Este o procedura efectuata in regim ambulator, adica pacientul poate pleca acasa in aceeasi zi. Prin sigmoidoscopie, medicul gastroenterolog vizualizeaza partea inferioara a intestinului gros – rectul si sigmoidul.

Medicul poate recomanda sigmoidoscopia in urmatoarele situatii:

  • Durere abdominala
  • Tulburari de tranzit (diaree/constipatie)
  • Scaune cu sange
  • Diaree cronica
  • Alte probleme intestinale

Pentru ca sigmoidoscopia sa fie eficienta se indica un regim cu lichide clare si efectuarea unei clisme anterior procedurii. In acest fel, tractul digestiv este curatat, iar medicul va avea o vizibilitate buna.

  • Procedura se va efectua in cadrul Departamentului de Endoscopie Digestiva
  • Retine ca ora programarii este pentru pregatirea preprocedurala, nu ora inceperii procedurii
  • Ti se va explica procedura si ti se va cere sa semnezi un consimtamant informat
  • Poti oricand cere informatii suplimentare asistentei medicale care te va ajuta sa te pregatesti pentru procedura
  • Durata de timp cat vei sta in spital variaza de la un pacient la altul, fiind in medie 1-2 ore si mai lunga, daca procedura se face cu sedare

In ziua procedurii, pacientul va ajunge in departamentul de endoscopie cu 1 h mai devreme. Se va inregistra la receptie, ulterior va comunica asistentei medicale istoricul medical si medicatia curenta. Pacientul va veni insotit, daca a ales ca investigatia sa se faca cu sedare.

Pe parcursul unei sigmoidoscopii flexibile vei sta pe partea stanga si se va efectua sedare daca este cazul. De obicei sedarea nu este necesara.

Medicul

  • Va introduce sigmoidoscopul prin orificiul anal
  • Va introduce aer in colon pentru a imbunatati vizibilitatea; poti experimenta dureri usoare colicative sau senzatia de presiune
  • Va examina imaginile de pe monitor
  • Va putea introduce forcepsul de biopsie pentru a preleva biopsii

Pentru multi pacienti endoscopia digestiva inferioara implica un disconfort, de aceea prefera ca procedura sa fie facuta sub sedare. Daca esti ingrijorat de potentialul disconfort sau doresti sedare din alte motive, cere informatii suplimentare medicului anestezist, care iti va raspunde la toate intrebarile pe care le ai.

Exista 2 optiuni pentru efectuarea colonoscopiei cu sedare, fiecare cu avantaje si dezavantaje:

Cu sedare intravenoasa:

  • Se va administra medicatia sedativa de catre asistentul medical prin intermediul branulei (cateter montat in interiorul venei); medicatia iti va induce o stare de relaxare si ameteala. Sedativul nu te va adormi complet (nu este anestezic general). Aceasta optiune implica faptul ca nu iti vei aminti sau vei retine doar partial detalii din timpul procedurii
  • Dezavantaje:
    • Va trebui sa iti revii din sedare inainte de a pleca (1-2 ore)
    • Va trebui sa vii insotit de o alta persoana adulta care sa te conduca acasa. Nu vei putea conduce automobilul in acea zi.
    • Medicatia va continua sa aiba un efect sedativ pana la 24 ore

Anestezic intravenos Propofol:

  • Ofera un confort sporit, pacientul fiind complet adormit.  Anestezicul este administrat doar de catre medicul anestezist si la indicatia acestuia, necesitand un cost suplimentar
  • Dezavantaje:
    • Va trebui sa iti revii din anestezie inainte de a pleca (1-2 ore)
    • Va trebui vii insotit de o alta persoana adulta care sa te conduca acasa. Nu vei putea conduce automobilul in acea zi.
    • Medicatia va continua sa aiba un efect sedativ pana la 24 ore

Dupa fiecare utilizare, pentru prevenirea transmiterii de infectii, endoscopul este dezinfectat, iar accesoriile sale sunt fie distruse (cele de unica folosinta), fie sterilizate.

Daca s-a efectuat sedare vei fi mutat intr-un salon pana cand efectul sedativ va disparea. Cand esti suficient de treaz vei putea pleca acasa. Te sfatuim sa nu conduci masina, sa nu consumi alcool sau sa semnezi documente legale 24 ore dupa procedura. De asemenea, recomandam ca un adult sa te supravegheze cel putin 12 ore dupa procedura.

Daca prezinti oricare dintre urmatoarele simptome, contacteaza Departamentul de Endoscopie:

  • Durere abdominala intensa
  • Scaune negre
  • Sangerare persistenta

Medicul care a efectuat endoscopia iti va furniza informatiile despre rezultatul procedurii. Daca ai fost sedat, recomandarile vor fi date si in prezenta adultului insotitor pentru ca sedarea afecteaza abilitatea de a-ti reaminti conversatia.

Rezultatele biopsiilor vor fi disponibile in 7-10 zile de la data procedurii.

Videocapsula endoscopica reprezinta o metoda performanta si relativ noua de explorare endoscopica a tubului digestiv, introducerea sa intre metodele de diagnostic in patologia digestiva fiind un mare progres al medicinei inceputului secolului XXI.

Explorarea endocopica cu videocapsula este efectuata de catre o echipa de medici gastroenterologi cu experienta bogata in endoscopia digestiva.

In ce consta investigatia cu videocapsula endoscopica?

Metoda nu este dureroasa, nu necesita anestezie sau sedare si nu necesita spitalizare. Investigatia consta in inregistrarea de imagini din tubul digestiv - esofag, intestin subtire, colon - cu ajutorul unei capsule de dimensiunile unei casete (26/11 mm), prevazuta cu una sau doua camere foto, cu o sursa de lumina si cu o baterie cu durata 8-10 ore. Medicul va plasa o serie de electrozi la nivelul abdomenului. Acestia sunt atasati la un dispozitiv - cititor de date - care va fi purtat in jurul taliei. Vei inghiti capsula endoscopica care este de marimea unei pilule.

Timp de 8-10 ore, capsula va transmite circa 4 imagini/secunda, care sunt captate de catre un mic dispozitiv atasat cu o centura de corpul pacientului.

Dupa tranzitarea tubului digestiv, videocapsula este eliminata pe cale naturala si pacientul se prezinta la medicul gastroenterolog pentru a-i fi indepartat dispozitivul de inregistrare.

Medicul va conecta acest dispozitiv la un soft computerizat si va vizualiza si interpreta imaginile inregistrate de videocapsula.

Videocapsula pentru intestinul subtire

Reprezinta indicatia de electie a acestei metode. Principalul avantaj este acela ca permite explorarea in totalitate a intestinului subtire, care nu poate fi investigat complet prin alte metode endoscopice.
 

Principalele afectiuni explorate: 

  • Sangerari oculte digestive - sangerari a caror cauza nu a putut fi evidentiata prin endoscopie digestiva superioara si colonoscopie
  • Boli inflamatorii intestinale
  • Tumori intestinale benigne si maligne
  • Patologie vasculara 

Videocapsula pentru colon

Este prevazuta cu doua camere foto si conceputa special sa preiea imagini din colon. Este indicata  pacientilor care au contraindicatie sau refuza colonoscopia standard si celor la care nu s-a putut efectua colonoscopia completa.
 

Principalele afectiuni explorate: 

  • Sangerari oculte digestive - sangerari a caror cauza nu a putut fi evidentiata prin endoscopie digestiva superioara si colonoscopie
  • Boli inflamatorii intestinale
  • Tumori intestinale benigne si maligne
  • Patologie vasculara
  • Diverticuli
  • Polipi colonici
Pregatirea prealabila pentru investigarea cu videocapsula endoscopica

Pentru investigarea colonului si intestinului subtire este necesara o pregatire prealabila cu solutii speciale care asigura golirea de continut a acestor segmente de intestin, astfel incat imaginile obtinute sa aiba o cat mai mare acuratete. Medicul gastroenterolog iti va explica in detaliu in ce consta pregatirea.  

Rezectia mucosala endoscopica este o procedura endoscopica avansata, care permite medicului inlaturarea tumorilor din peretele intestinal fara chirurgie. Folosind un endoscop (tub flexibil), medicul poate explora tubul digestiv
si in acelasi timp poate rezeca formatiuni tumorale cum ar fi polipii colonici sau gastrici. Este efectuata de obicei in regim de ambulatoriu, adica pacientul va putea pleca acasa in aceeasi zi.

Rezectia mucosala endoscopica este eficienta pentru tumori:

  • Care nu au invadat straturile profunde
  • Au dimensiuni de peste 2 cm

Rezectia mucosala endoscopica este indicata in:

  • Esofag Barrett (complicatie a bolii de reflux gastro-esofagian)
  • Tumori canceroase superficiale sau leziuni precanceroase localizate gastric sau la nivelul intestinului subtire
  • Cancer esofagian si colonic timpuriu

Va trebui sa respecti instructiunile de pregatire a intestinului. Vei primi toate informatiile necesare de la personalul medical.

Pregatirea inainte de EMR:

  • Pentru procedura efectuata la nivelul tubului digestiv inferior se impune o dieta cu lichide plus laxative sau clisma pentru a curata colonul
  • Pentru procedura efectuata la nivelul tubului digestiv superior pacientului nu i se va permite sa bea sau sa manance cu 8 ore inainte de procedura
  • Va trebui sa informezi medicul despre eventualele alergii medicamentoase (mai ales la substante iodate)
  • Va trebui sa urmezi indicatiile medicului in ceea ce priveste continuarea sau nu a medicatiei cronice
  • Procedura se va efectua in cadrul Departamentului de Endoscopie Digestiva
  • Retine ca ora programarii este pentru pregatirea preprocedurala, nu ora inceperii procedurii
  • Ti se va explica procedura si ti se va cere sa semnezi un consimtamant informat
  • Poti oricand cere informatii suplimentare asistentei medicale care te va ajuta sa te pregatesti pentru procedura
  • Durata de timp cat vei sta in spital variaza de la un pacient la altul, fiind in medie 1-2 ore si mai lunga, daca procedura se face cu sedara
  • Se va monta o branula pentru a administra sedativul
  • Medicul va insera endoscopul high-definition prin cavitatea bucala sau anus, in functie de localizarea tumori. Imaginile vor fi urmarite pe ecran.
  • Uneori este necesara injectarea tumorii la baza, cu scopul de a a obtine o demarcatie clara fata de tesuturile sanatoase din jur.
  • Se va introduce prin endoscop o ansa subtire si se va plasa la baza tumorii. Cu ajutorul curentului electric ce trece prin ansa tumora va fi indepartata. Ulterior materialul rezecat va fi recuperat pentru a fi analizat in laboratorul de histopatologie.

Pentru multi pacienti endoscopia digestiva inferioara implica un disconfort, de aceea prefera ca procedura sa fie facuta sub sedare. Daca esti ingrijorat de potentialul disconfort sau doresti sedare din alte motive, cere informatii suplimentare medicului anestezist, care iti va raspunde la toate intrebarile pe care le ai.

Exista 2 optiuni pentru efectuarea colonoscopiei cu sedare, fiecare cu avantaje si dezavantaje:

Cu sedare intravenoasa:

  • Se va administra medicatia sedativa de catre asistentul medical prin intermediul branulei (cateter montat in interiorul venei); medicatia iti va induce o stare de relaxare si ameteala. Sedativul nu te va adormi complet (nu este anestezic general). Aceasta optiune implica faptul ca nu iti vei aminti sau vei retine doar partial detalii din timpul procedurii
  • Dezavantaje:
    • Va trebui sa iti revii din sedare inainte de a pleca (1-2 ore)
    • Va trebui sa vii insotit de o alta persoana adulta care sa te conduca acasa. Nu vei putea conduce automobilul in acea zi.
    • Medicatia va continua sa aiba un efect sedativ pana la 24 ore

Anestezic intravenos Propofol:

  • Ofera un confort sporit, pacientul fiind complet adormit.  Anestezicul este administrat doar de catre medicul anestezist si la indicatia acestuia, necesitand un cost suplimentar
  • Dezavantaje:
    • Va trebui sa iti revii din anestezie inainte de a pleca (1-2 ore)
    • Va trebui vii insotit de o alta persoana adulta care sa te conduca acasa. Nu vei putea conduce automobilul in acea zi.
    • Medicatia va continua sa aiba un efect sedativ pana la 24 ore

Dupa fiecare utilizare, pentru prevenirea transmiterii de infectii, colonoscopul este dezinfectat, iar accesoriile sale sunt fie distruse (cele de unica folosinta), fie sterilizate.

  • Disconfort la nivelul faringelui (durere in gat)
  • Greata, varsaturi
  • Gaz in exces, crampe, eructatie

Pacientul va fi dus intr-un salon unde va fi monitorizat. Va putea parasi spitalul doar atunci cand efectul sedativului s-a diminuat. Te sfatuim sa nu conduci masina, sa nu consumi alcool sau sa semnezi documente legale 24 ore dupa procedura. De asemenea, recomandam ca un adult sa te supravegheze cel putin 12 ore dupa procedura.

Daca prezinti oricare dintre urmatoarele simptome, contacteaza Departamentul de Endoscopie:

  • Durere abdominala intensa
  • Scaune negre
  • Sangerare persistenta

Medicul care a efectuat endoscopia iti va furniza informatiile despre rezultatul procedurii. Daca ai fost sedat, recomandarile vor fi date si in prezenta adultului insotitor pentru ca sedarea afecteaza abilitatea de a-ti reaminti conversatia.

Rezultatele biopsiilor vor fi disponibile in 7-10 zile de la data procedurii.

Colangiopancreatografie retrograda endoscopica (ERCP) este o procedura utilizata pentru examinarea arborelui biliar (calea biliara, ductul pancreatic, vezica biliara). ERCP combina razele X cu endoscopia, permitand medicului gastroenterolog obtinerea unor imagini anatomice de inalta calitate.
Medicul poate utiliza procedura pentru identificarea stenozelor (ingustarilor) in ductele biliare si pancreatice, pentru a biopsia abnormalitati sau pentru extragerea calculilor.
  • Va trebui sa respecti instructiunile de pregatire a tubului digestiv. Vei primi toate informatiile necesare de la personalul medical
  • Nu trebuie sa mananci si sa bi cu 8 h inainte de procedura
  • Va trebui sa informezi medicul despre eventualele alergii (mai ales la substante iodate)
  • Va trebui sa urmezi indicatiile medicului in ceea ce priveste continuarea sau nu a medicatiei cronice
  • Procedura se va efectua in cadrul Departamentului de Endoscopie Digestiva
  • Retine ca ora programarii este pentru pregatirea preprocedurala, nu ora inceperii procedurii
  • Ti se va explica procedura si ti se va cere sa semnezi un consimtamant informat
  • Poti oricand cere informatii suplimentare asistentei medicale care te va ajuta sa te pregatesti pentru procedura
  • Durata de timp cat vei sta in spital variaza de la un pacient la altul, fiind in medie 1-2 ore si mai lunga, daca procedura se face cu sedare
  • Se va monta o branula pentru a administra sedativul
  • Examinarea se fa face stand asezat pe pat pe partea stanga
  • Se va introduce prin cavitatea bucala un endoscop cu vedere laterala numit duodenoscop care va ajunge pana in duoden (prima portiune a intestinului subtire)
  • Prin duodenoscop se introduce un cateter prin care se injecteaza substanta de contrast in ductele pancreatice si biliare
  • In functie de defectele de umplere vazute pe imaginile radiologice se poate pune diagnosticul de calculi, tumori sau stenoze

Pentru multi pacienti endoscopia digestiva inferioara implica un disconfort, de aceea prefera ca procedura sa fie facuta sub sedare. Daca esti ingrijorat de potentialul disconfort sau doresti sedare din alte motive, cere informatii suplimentare medicului anestezist, care iti va raspunde la toate intrebarile pe care le ai.

Exista 2 optiuni pentru efectuarea colonoscopiei cu sedare, fiecare cu avantaje si dezavantaje:

Cu sedare intravenoasa:

  • Se va administra medicatia sedativa de catre asistentul medical prin intermediul branulei (cateter montat in interiorul venei); medicatia iti va induce o stare de relaxare si ameteala. Sedativul nu te va adormi complet (nu este anestezic general). Aceasta optiune implica faptul ca nu iti vei aminti sau vei retine doar partial detalii din timpul procedurii
  • Dezavantaje:
    • Va trebui sa iti revii din sedare inainte de a pleca (1-2 ore)
    • Va trebui sa vii insotit de o alta persoana adulta care sa te conduca acasa. Nu vei putea conduce automobilul in acea zi.
    • Medicatia va continua sa aiba un efect sedativ pana la 24 ore

Anestezic intravenos Propofol:

  • Ofera un confort sporit, pacientul fiind complet adormit.  Anestezicul este administrat doar de catre medicul anestezist si la indicatia acestuia, necesitand un cost suplimentar
  • Dezavantaje:
    • Va trebui sa iti revii din anestezie inainte de a pleca (1-2 ore)
    • Va trebui vii insotit de o alta persoana adulta care sa te conduca acasa. Nu vei putea conduce automobilul in acea zi.
    • Medicatia va continua sa aiba un efect sedativ pana la 24 ore

Dupa fiecare utilizare, pentru prevenirea transmiterii de infectii, colonoscopul este dezinfectat, iar accesoriile sale sunt fie distruse (cele de unica folosinta), fie sterilizate.

Vei fi dus intr-un salon unde va vei fi monitorizat. Vei putea parasi spitalul doar atunci cand efectul sedativului s-a diminuat. Te sfatuim sa nu conduci masina, sa nu consumi alcool sau sa semnezi documente legale 24 ore dupa procedura. De asemenea, recomandam ca un adult sa te supravegheze cel putin 12 ore dupa procedura.

Daca prezinti oricare dintre urmatoarele simptome, contacteaza Departamentul de Endoscopie:

  • Durere abdominala intensa
  • Scaune negre
  • Sangerare persistenta

Medicul care a efectuat endoscopia iti va furniza informatiile despre rezultatul procedurii. Daca ai fost sedat, recomandarile vor fi date si in prezenta adultului insotitor pentru ca sedarea afecteaza abilitatea de a-ti reaminti conversatia.

Rezultatele biopsiilor vor fi disponibile in 7-10 zile de la data procedurii.

Ecoendoscopia (EUS) combina doua proceduri:  endoscopia (procedura prin medicul introduce un tub subtire cu o componenta video in interiorul tubului digestiv) cu ecografia (metoda care utilizeaza ultrasunete pentru obtinerea unor imagini detaliate). Ecoendoscopul este similar cu endoscopul obisnuit, avand adaugat la capatul distal transductorul de ecografie.

Ecoendoscopia permite inspectia organelor care nu pot fi abordate la endoscopia digestiva superioara obisnuita:

  • Straturile tubului digestiv
  • Ficat
  • Pancreas
  • Ganglioni
  • Cai biliare

Ecoendoscopia cu punctie fin aspirativa (FNA)

Sub ghidaj ecografic in timp real, un ac subtire poate fi introdus in structurile vizualizate pentru a obtine o proba de tesut.  Aceasta tehnica este cunoscuta sub denumirea de punctie fin aspirativa (FNA).
Celule obtinute cu ajutorul punctiei pot fi intinse pe o lamela si analizate la microscop pentru evidentirea anormalitatilor.  Analiza celulara poarta numele de citologie.

Medicul poate folosi ecoendoscopia (EUS) pentru a diagnostica o serie de tulburari digestive. EUS aduce medicului imagini detaliate despre structurile interne:

  • Detectia tumorilor mici de la nivelul pancreasului
  • Stadializarea cancerelor gastrointestinale
  • Detectia calculilor in ductele biliare

Utilitatea in diagnostic a ecoendoscopiei cu punctie fin aspirativa (FNA)

  • Ecoendoscopia cu punctie fin aspirativa a revolutionat abilitatea de diagnostic si stadializare a tumorilor tractului gastro-intestinal si a organelor de vecinatate, cu precadere pancreasul
  • Utilizarea elastografiei si a substantei de contrast in timpul procedurii poate aduce informatii pretioase despre tipul tumoral sau stadiul tumorii
  • Daca se confirma invazia tumorala ganglionara, atunci pacientul va beneficia de tratament medical inaintea interventiei chirurgicale. In acest fel, ecoendoscopia cu punctie fin aspirativa poate stabili conduita terapeutica

Tipuri de tumori care beneficiaza de diagnostic prin ecoendoscopie cu punctie fin aspirativa (FNA)

  • Cancerele tubului digestiv pot fi vizualizate cu ajutorul ecoendoscopiei, iar invazia in straturile profunde poate fi determinata
  • Pancreasul reprezinta un organ ce poate fi vizualizat ecoendoscopic, iar anormalitati precum tumori sau formatiuni chistice pot fi evaluate si apoi biopsiate
  • Tumorile pulmonare pot fi clasificate de rutina cu ajutorul ecoendoscopiei prin biopsierea ganglionilor limfatici din mediastin, abordabili prin localizarea in imediata vecinatate a esofagului

Pacientul va trebui sa respecte instructiunile de pregatire a intestinului. Va primi toate informatiile necesare de la personalul medical.

Inainte de procedura

  • Daca se va efectua EUS la nivelul tractului digestiv superior, pacientul nu trebuie sa manance si sa bea cu 8 h inainte de procedura.
  • Daca se va efectua EUS la nivelul tractului digestiv inferior, pacientul va trebui sa aiba o dieta lichidiana urmata de pregatirea cu laxative sau clisma
  • Pacientul va trebui sa informeze medicul despre eventualele alergii (mai ales la substante iodate)
  • Pacientul va trebui sa urmeze indicatiile medicului in ceea ce priveste continuarea sau nu a medicatiei cornice
  • Procedura se va efectua in cadrul Departamentului de Endoscopie Digestiva
  • Retine ca ora programarii este pentru pregatirea preprocedurala, nu ora inceperii procedurii
  • Ti se va explica procedura si ti se va cere sa semnezi un consimtamant informat
  • Poti oricand cere informatii suplimentare asistentei medicale care te va ajuta sa te pregatesti pentru procedura
  • Durata de timp cat vei sta in spital variaza de la un pacient la altul, fiind in medie 1-2 ore si mai lunga, daca procedura se face cu sedar
  • Se va monta o branula pentru a se administra sedativul si fluide
  • Medicul va introduce endoscopul prin cavitatea bucala (ecoendoscopie de tract digestiv superior), respectiv prin orificiul anal (ecoendoscopie de tract digestiv inferior)
  • Imaginea va fi observata pe monitoarele din sala de examinare
  • Medicul poate efectua biopsie daca e necesar

Pentru multi pacienti endoscopia digestiva inferioara implica un disconfort, de aceea prefera ca procedura sa fie facuta sub sedare. Daca esti ingrijorat de potentialul disconfort sau doresti sedare din alte motive, cere informatii suplimentare medicului anestezist, care iti va raspunde la toate intrebarile pe care le ai.

Exista 2 optiuni pentru efectuarea colonoscopiei cu sedare, fiecare cu avantaje si dezavantaje:

Cu sedare intravenoasa:

  • Se va administra medicatia sedativa de catre asistentul medical prin intermediul branulei (cateter montat in interiorul venei); medicatia iti va induce o stare de relaxare si ameteala. Sedativul nu te va adormi complet (nu este anestezic general). Aceasta optiune implica faptul ca nu iti vei aminti sau vei retine doar partial detalii din timpul procedurii
  • Dezavantaje:
    • Va trebui sa iti revii din sedare inainte de a pleca (1-2 ore)
    • Va trebui sa vii insotit de o alta persoana adulta care sa te conduca acasa. Nu vei putea conduce automobilul in acea zi.
    • Medicatia va continua sa aiba un efect sedativ pana la 24 ore

Anestezic intravenos Propofol:

  • Ofera un confort sporit, pacientul fiind complet adormit.  Anestezicul este administrat doar de catre medicul anestezist si la indicatia acestuia, necesitand un cost suplimentar
  • Dezavantaje:
    • Va trebui sa iti revii din anestezie inainte de a pleca (1-2 ore)
    • Va trebui vii insotit de o alta persoana adulta care sa te conduca acasa. Nu vei putea conduce automobilul in acea zi.
    • Medicatia va continua sa aiba un efect sedativ pana la 24 ore

Dupa fiecare utilizare, pentru prevenirea transmiterii de infectii, colonoscopul este dezinfectat, iar accesoriile sale sunt fie distruse (cele de unica folosinta), fie sterilizate.

Pacientul va fi dus intr-un salon unde va fi monitorizat. Va putea parasi spitalul doar atunci cand efectul sedativului s-a diminuat. Te sfatuim sa nu conduci masina, sa nu consumi alcool sau sa semnezi documente legale 24 ore dupa procedura. De asemenea, recomandam ca un adult sa te supravegheze cel putin 12 ore dupa procedura.

Daca prezinti oricare dintre urmatoarele simptome, contacteaza Departamentul de Endoscopie:

  • Durere abdominala intensa
  • Scaune negre
  • Sangerare persistenta

Medicul care a efectuat endoscopia iti va furniza informatiile despre rezultatul procedurii. Daca ai fost sedat, recomandarile vor fi date si in prezenta adultului insotitor pentru ca sedarea afecteaza abilitatea de a-ti reaminti conversatia.

Rezultatele biopsiilor vor fi disponibile in 7-10 zile de la data procedurii.

Vreau mai multe informatii

Image CAPTCHA

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii

Prin completarea formularului de mai sus sunt de acord sa fiu contactat/a de catre Reteaua de sanatate REGINA MARIA in legatura cu serviciile medicale solicitate