Mergi la conţinutul principal

Eşti aici

Dictionar de afectiuni, simptome, investigatii si tratament

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Rinita alergica

Daca stranuti de multe ori, daca ai nasul infundat frecvent sau iti curge adeseori, iar ochii, gura si pielea iti dau senzatie de mancarime, probabil ca suferi de rinita alergica. Rinita alergica se caracterizeaza printr-o inflamatie acuta sau cronica a mucoasei nazale

Despre

Rinita alergica – cunoscuta mai ales sub denumirea febra fanului – este un grup de simptome care afecteaza nasul. Nu te lasa inselat de nume – nu trebuie sa te expui la fan pentru a avea simptomele, iar febra fanului nu provoaca febra.

Rinita alergica se dezvolta cand sistemul imun devine sensibil si reactioneaza exagerat la ceva din mediu care, de obicei, nu determina probleme la majoritatea oamenilor. Rinita alergica nu este provocata de o bacterie sau de un virus si nu este contagioasa.

Forme de rinita alergica

Rinita alergica este de doua tipuri:

  • Sezoniera: Simptomele rinitei alergice sezoniere se pot produce primavara, vara si la inceputul toamnei. Acestea sunt determinate de obicei de o sensibilitate la sporii de mucegai din aer sau la polenul din iarba, copaci si buruieni (de exemplu, ambrozia).
  • Perena: Persoanele cu rinita alergica perena experimenteaza simptomele tot anul. Aceasta este in general provocata de alergenii prezenti in mod constant in mediul inconjurator: acarieni din praful de casa (saltele, perne, covoare, fotolii, etc), mucegaiuri, pene, scuame animale, etc. Persoana cu rinita alergica perena pare tot timpul ca este racita. Criza se poate declansa dimineata si se poate repeta de mai multe ori pe zi. Alergiile alimentare preexistente sau ascunse rareori determina simptome nazale perene.

Unele persoane pot experimenta ambele tipuri de rinita, simptomele perene agravandu-se in timpul sezonului specific polenului.

  • Profesionala – Aceasta rinita apare ca urmare a expunerii de o maniera constanta la diverse substante alergene existente la locul de munca (dizolvanti, detergenti etc.).

Exista si cauze nonalergice ale rinitei, inclusiv fumul de tigara, parfumul, produsele de curatenie sau altele cu mirosuri tari.

Cauze (factori declansatori)

Rinita alergica apare datorita unor reactii imunologice excesive in prezenta unor substante straine denumite alergeni. Gradul de sensibilizare a persoanei si cantitatea de alergeni influenteaza in mod decisiv aparitia si agravarea simptomatologiei.

Alergenii pot fi:

  • De exterior: polen de la copaci (de obicei, copaci fara flori precum mesteacan, stejar, plop, salcie), iarba si buruieni (ambrozie, artemisie)
  • De interior: par de animal de companie, acarieni din praf, mucegai
  • Iritanti: fum de tigara, parfum, fum de la benzina
Simptome

La contactul cu alergenii, sistemul imunitar declanseaza o reactie inflamatorie care antreneaza dilatarea vaselor sangvine si cresterea secretiilor la nivelul mucoasei nazale:

  • stranut
  • rinoree apoasa (curge nasul, secretia este apoasa)
  • obstructie nazala – senzatia de nas infundat
  • mancarime la nivelul ochilor, gurii sau pielii
  • tuse

Frecvent se asociaza stranutul, scaderea posibilitatii de a respire pe nas si utilizarea respiratiei pe gura.

Rinita alergica este deseori asociata cu o conjunctivita, precum si cu alte patologii cum ar fi: sinuzita, astmul bronsic, polipoza nazala, etc.

Rinita alergica poate fi asociata cu:

  • Capacitate redusa de concentrare
  • Limitarea unor activitati
  • Capacitate redusa de luare a deciziilor
  • Coordinare neclara mana-ochi
  • Probleme de memorie
  • Iritabilitate
  • Tulburari de somn
  • Oboseala (raportata frecvent ca urmare a calitatii reduse a somnului cauzata de obstructia nazala)
  • Absente de la scoala sau de la serviciu
  • Accidente rutiere
  • Traumatisme la scoala sau la serviciu

Multi parinti ai caror copii au rinita alergica au declarat ca acestia sunt mai iritabili in timpul sezonului alergiei. Copiii nu isi pot exprima intotdeauna simptomele verbal si, astfel, isi pot exprima disconfortul la scoala prin probleme de comportament. De asemenea, unii copii simt ca alergia pe care o au este un stigmat care ii separa de colegi. Este foarte important ca iritabilitatea sau alte simptome provocate de problemele date de alergie, fie ca e vorba de rinita alergica, simptome oculare, auriculare sau ale gatului sa nu fie confundate cu tulburarea de deficit de atentie. Cu ajutoul tratamentului potrivit, simptomele pot fi mentinute sub control, fiind evitate intreruperile de invatare sau problemele de comportament.

Simptomele rinitei alergice sunt commune si in afectiunile care au si alte cauze – cea mai frecventa este raceala comuna (un exemplu de rinita infectioasa). Majoritatea acestor infectii sunt pe termen scurt, simptomele ameliorandu-se in 3-7 zile. Multe persoane au congestie nazala cronica sau recurenta, productie excesiva de mucus, mancarime sau alte simptome nazale similare cu ale rinitei alergice in situatia rinitei infectioase. In aceste cazuri, nu alergia este cauza rinitei.

Diferente intre rinita si raceala

Atat in raceala, cat si in alergie, iti curge nasul. Exista, insa, unele diferente de manifestari intre rinita si raceala

In raceala – resimti disconfort in tot corpul, secretiile nazale pot fi galben-verzui, nu resimti mancarime la nivelul foselor nazale, poti face febra; simptomele apar brusc si trec destul de repede

In alergie - zonele in care resimti cel mai mare disconfort sunt ochii nasul si gatul, secretiile nazale sunt transparente, te mananca nasul, nu faci febra; simptomele apar sezonier si/sau pe perioade mari

Diagnostic

Medicul alergolog poate incepe consultul intrebandu-te detalii privind istoricul medical, pentru a descoperi anumite elemente din stilul tau de viata care il vor ajuta sa stabileasca cauza simptomelor. Vei fi intrebat, printre altele, in legatura cu mediul de lucru si de acasa (inclusiv daca ai un animal de companie), despre istoricul medical al familiei, precum si despre frecventa si severitatea simptomelor.

Uneori, rinitele alergice pot fi complicate de o serie de afectiuni, precum deviatia de sept (curbatura osului si a cartilajului care separa fosele nazale) sau polipii nazali (excrescente anormale in interiorul nasului si sinusurilor). Fiecare dintre aceste afectiuni poate fi agravata daca racesti. Simptomele nazale determinate de mai multe probleme pot fi dificil de tratat, necesitand frecvent cooperarea dintre medicul alergolog si un alt specialist, precum medicul ORL-ist.

Medicul alergolog poate recomanda un test cutanat, in cadrul caruia mici cantitati din alergenul suspectat sunt introduse la nivelul pielii. Testele cutanate sunt cele mai usoare, mai sensibile si, in general, mai putin costisitoare in identificarea alergenilor.

Tipuri de teste cutanate

  • Testul prin intepare (prick test): O picatura de alergen posibil este introdusa la nivelul pielii. Mai este denumit test percutanat, fiind cel mai frecvent test cutanat. Rezultatele sunt cunoscute in 10-20 de minute.
  • Testul intradermic (IDR): O cantitate redusa din posibilul alergen este injectata sub piele cu ajutorul unui ac. Dupa 20 de minute este observata reactia care apare la locul intepaturii. Acest test este, de obicei, mai sensibil decat prick test.
  • Patch test (test epicutanat). Acest test nu foloseste ace. In schimb, un alergen este aplicat pe un plasture, care este apoi aplicat pe piele. Acest test este de obicei efectuat pentru identificarea substantelor care provoaca dermatita de contact. Acestea includ latex, medicamente, parfumuri, conservanti, vopsele de par, metale si rasini.

O analiza de sange, denumita test radioalergosorbent (RAST sau CAP-RAST). Aceasta masoara cantitatea de anticorpi de imunoglobulina E care raspund la anumiti antigeni din sange.

Tratament

Evitarea - Prima abordare in gestionarea formelor sezoniere sau perene este evitarea alergenilor care declanseaza simptomele.

Expunerea la mediul de afara

  • Ramai la interior cat de mult poti atunci cand sezonul polenului se afla la apogeu, de obicei, la mijlocul zilei si seara devreme, sau cand vantul imprastie polenul.
  • Evita folosirea ventilatoarelor de geam care pot aduce la interior particule de polen si mucegaiuri.
  • Poarta ochelari sau ochelari de soare cand iesi pentru a minimiza cantitatea de polen care ti-ar putea ajunge in ochi.
  • Poarta o masca atunci cand greblezi iarba sau cand ai activitati in gradina si ia medicamentele recomandate inainte de a afectua aceste activitati.
  • Nu-ti lasa hainele la uscat afara; polenul se poate agata de prosoape si de lenjerie.
  • Incearca sa nu te freci la ochi; daca faci asta, iti vei irita ochii si iti poti agrava simptomele.

Expunerea in spatii interioare

  • Mentine usile inchise si foloseste aerul conditionat in masina sau acasa. Asigura-te ca filtrele de aer conditionat sunt curatate temeinic. Aeriseste mai ales dimineata si seara, cand sunt sanse mai mari ca aerul sa fie mai curat, cand particulele de polen se depun.
  • Redu expunerea la praf, in special in dormitor. Foloseste invelitoare anti-mucegai pentru perne si pilote. Pune frecvent lenjeria de pe pat la spalat la cel putin 55 de grade Celsius.
  • Pentru a limita expunerea la mucegai, mentine la nivel scazut umiditatea din locuinta (intre 30 si 50%) si fa curat regulat in bai, bucatarie si la subsol daca este cazul. Foloseste un dezumidificator, in special la subsol sau in alte incaperi umede. Daca mucegaiul este vizibil, curata-l cu un detergent bland care sa aiba 5% inalbitor, conform recomandarilor pe care le-ai primit de la medicul alergolog.
  • Curata podelele cu un mop sau cu o carpa umeda in locul unei maturi sau a unui dispozitiv uscat pentru praf.

Expunerea la animalele de companie

  • Spala-te pe maini imediat dupa ce ai periat un animal; spala-ti hainele dupa ce ai vizitat un prieten care are animale de companie.
  • Daca esti alergic la un animal de companie, tine-l cat mai mult in afara casei. In cazul in care animalul trebuie sa stea la interior, nu-l lasa in dormitor pentru a nu te expune la alergeni in timpul somnului.
  • Inchide conductele de aer din dormitor daca ai incalzire centralizata. Inlocuieste covoarele cu parchet sau cu linoleum, fiind mai usor de pastrat curate, fara praf.

Medicamentele. O serie de medicamente pot atenua simptomele rinitei alergice. Se administreaza pe cale orala, spray-uri nazale, siropuri, etc.

  • Antihistaminicele: actioneaza asupra procesului inflamator, asupra secretiilor nazale, pruritului, stranutului.
  • Decongestionantele nazale: in asociere cu medicatia antihistaminica, scad de asemenea secretiile nazale si diminueaza procesul inflamator de la nivelul mucoasei nazale. Sunt prezente in farmacii sub forma de comprimate, spray-uri nazale, siropuri. Administrarea acestora este indicata ca o metoda temporara.
  • Corticosteroizii nazali: sunt antiinflamatorii ce blocheaza reactia alergica. Se indica persoanelor care au esuat in terapia cu antihistaminice, indeosebi in rinitele alergice perene.
  • Terapia de desensibilizare: se aplica atunci cand  cea cu medicamente nu are eficienta si consta in injectarea unor doze progresive de substante alergene. Se practica pentru alergii la polen sau acarieni.

Tratamente care nu sunt recomandate in rinita alergica

  • Antibioticele: Eficiente pentry tratarea infectiilor bacteriene, antibioticele nu influenteaza cursul racelilor comune necomplicate (o infectie virala) si nu au nici un beneficiu pentru rinita nonnfectioasa, inclusiv pentru rinita alergica.
  • Chirurgie nazala: Interventia chirurgicala nu reprezinta un tratament pentru rinita alergica, insa poate ajuta pacientii care au polipi nazali sau sinuzita cronica care nu raspund la antibiotice sau la sprayuri cu corticosteroizi.
Rinita alergica la copii

Rinita (inflamatia mucoasei nazale), atat cea alergica cat si cea nonalergica reprezinta un factor de risc atat pentru copii cat si pentru adulti pentru a dezvolta astm. La adult, aparitia astmului este frecvent independenta de alergie, in timp ce la copii este frecvent asociata cu alergia.

Rinita la copii este caracterizata de prezenta a cel putin 2 manifestari nazale: rinoree (secretii nazale ce se exteriorizeaza la nivel de narine - mucozitati), obstructie nazala (nas infundat), stranut sau prurit (mancarime) nazal. Simptome asemanatoare pot sa apara si in alte afectiuni din sfera ORL cum ar fi: vegetatiile adenoide (incorect numite „polipi”), deviatia de sept  nazal, polipoza nazala (afectiune foarte rara la copii), ce se pot asocia sau suprapune uneori rinitei.

Coexistenta rinitei alergice cu cea infectioasa, virala, este frecventa la prescolari. Un studiu recent a demonstrat ca pacientii cu rinita alergica, in context de infectie virala sau bacteriana au un risc mai mare de a dezvolta rinosinuzita acuta.

La copiii cu astm preexistent si rinita alergica, suprapunerea unui episod acut infectios peste patologia deja existenta poate duce nu numai la exacerbarea rinitei, cu prelungirea perioadei simptomatice, afectarea calitatii vietii copilului(care nu se mai poate odihni, lipseste de la scoala) ci si la exacerbarea astmului care poate conduce la spitalizari repetate. De aceea, tratamentul constant si corect al simptomelor rintei alergice si al exacerbarilor infectioase ale acesteia este deosebit de important inclusiv pentru controlul astmului. O rinita netratata duce la un astm dificil de controlat.

Surse de informatie:

https://acaai.org (American College of Allergy, Asthma and Immunology)