RMN cu Primovist

Rolul rezonantei magnetice nucleare in investigarea imagistica a ficatului a crescut considerabil in ultima perioada, in special din cauza lipsei iradierii procedurii, comparativ cu CT. Cu toate acestea, utilizarea substantei de contrast a dus la cresterea suplimentara a acuratetii si rezolutiei imaginilor, fiind din ce in ce mai utilizata in practica clinica, in special la pacientii cu leziuni focale suspecte, fie ele benigne sau maligne.

In imagistica ficatului, agentii de contrast sunt extrem de utili in cazuri complexe, controversate sau dificile, cand se analizeaza mai detaliat perfuzia sau functiile celulelor hepatice. Una dintre situatiile frecvent intalnite este carcinomul hepatocelular (HCC), tumora maligna a carei incidenta este in crestere si care ocupa in prezent locul 5 ca frecventa. Performanta diagnostica a asa-numitelor protocoale RMN „conventionale” si a tomografiei computerizate depinde in mare masura de marimea leziunii. Ambele modalitati imagistice sunt considerate fiabile daca leziunile sunt mai mari de 2 cm.

Totusi, in leziunile de 1-2 cm, stabilirea diagnosticului definitiv este o adevarata provocare, cu valori de sensibilitate de 45-65%. In plus, tumorile cu diametrul sub 1 cm, al caror diagnostic este si mai incert, reprezinta un scenariu din ce in ce mai frecvent datorita utilizarii ultrasunetelor ca metoda initiala de screening primar, recomandat de majoritatea ghidurilor. In aceste ultime doua  situatii, de exemplu, utilizarea complementara a agentilor de contrast specifici ficatului poate fi avantajoasa.

Insa mult mai multe afectiuni hepatice pot beneficia de aportul agentilor de contrast in definirea cu finete a caracteristilor si parametrilor leziunilor.

Folosirea substantelor de contrast in RMN hepatic

Agentii de contrast utilizati in RMN hepatic se impart in 2 grupuri mari:

• non specifici ficatului (non-LS)
• specifici ficatului (LS).

Agentii „traditionali” apartin primului grup, bazat pe agenti chelatori ai gadoliniului, al caror comportament tipic este intravascular si extracelular. Pe de alta parte, mediile de contrast specifice ficatului (LS), care constau din particule superparamagnetice de oxid de fier (ferumoxid), sunt subdivizate in cele care sunt preluate de celulele Kupffer si cele care sunt preluate de celulele hepatice functionale.

PRIMOVIST sau acidul gadoxetic (Gd-EOB-DTPA) este un agent de contrast specific ficatului care face parte din ultimul grup mentionat. Hepatocitele (celulele hepatice) absorb mai mult PRIMOVIST - acidul gadoxetic (50%) si il excreta fara modificari atat in tractul biliar, cat si renal.

PRIMOVIST va fi administrat in timpul examinarii RMN, fiind foarte specific pentru imagistica, detectarea si caracterizarea afectiunilor hepatice, inclusiv tumori hepatice, chisturi, precum si alte leziuni maligne si benigne.

O scanare poate incepe inainte si imediat dupa injectia cu PRIMOVIST si orice scanare suplimentara poate dura pana la 120 de minute dupa injectare.

PRIMOVIST este injectat cu un mic ac intr-o vena, de obicei in mana sau brat.

Indicatiile utilizarii RMN hepatice cu Primovist:

• depisteaza si caracterizeaza leziunile focale solide intrahepatice: leziuni primare (hiperplazia focala nodulara, adenom, hepatocarcinom, colangiocarcinom intrahepatic etc.) si leziuni secundare (metastaze ale cancerelor cu diferite puncte de plecare);
• este utila in evaluarea ficatului cirotic (aprecieri morfologice asupra ficatului);
• diferentiaza nodulii regenerativi hepatici de nodulii displazici;
• caracterizeaza, in patologia hepatica difuza, steatoza hepatica, hemosideroza si hemocromatoza;
• diferentiaza leziunile chistice hepatice: chiste simple, abcese, hamartoame biliare, determinari secundare chistice;
• caracterizeaza leziuni hepatice vasculare.

Primovist lumineaza semnalul imaginilor RMN imediat dupa administrarea contrastului. Scanarea dinamica si imagistica fazei de acumulare (cel mai bine dupa 20 de minute) pot fi efectuate dupa injectarea in bolus intravenos a Primovist. Absorbtia de catre hepatocite va creste intensitatea semnalului tesutului hepatic normal.

Utilizarea acestui tip de agent de contrast permite medicului, asadar, distingerea leziunilor care contin hepatocite de cele care nu le au. Ca urmare, leziunile maligne compuse din hepatocite nefunctionale (noduli displazici de grad inalt si HCC) sau care nu au hepatocite (metastaze) nu prezinta captarea acestui agent de contrast. De asemenea, Primovist a fost folosit si pentru a distinge hiperplazia nodulara focala si adenomul hepatic, doua leziuni benigne cu strategii diferite de tratament si urmarire. 

De obicei, nu este nevoie de o pregatire speciala, dar nu trebuie sa consumi alimente si bauturi  cu aproximativ 2-3 ore inainte de examinare.

• trimiterea de la medicul curant
• lista scrisa cu medicamentele pe care le iei in mod obisnuit
• dosarul cu examinarile precedente (radiografii, ecografii, computer tomografii sau rezonante magnetice)
• Inainte de prezentarea la investigatie, este necesara efectuarea unor analize de sange (uree, creatinina), pentru a evalua functia renala. Pot fi rezultate obtinute cu ocazia unor examinari anterioare, dar nu mai vechi de 30 de zile.
• Trebuie sa anunti medicul daca esti insarcinata si daca stii ca ai alergii.
• Ar fi bine sa vii insotit.
• In cazul unor dispozitive sau implanturi este nevoie sa aduci confirmarea de la medicul tau curant privind compatibilitatea dispozitivelor cu investigatia RMN.

La inceputul investigatiei vei fi rugat sa raspunzi unor intrebari care tin de siguranta ta, cele mai importante fiind cele privitoare la alergii, medicatie, existenta sau nu a unui stimulator cardiac (pacemaker), a valvelor cardiace sau a altor tipuri de instrumente medicale ce contin fier in interiorul corpului.

Pentru obtinerea unor imagini cu acuratete ridicata, vei fi rugat sa indepartezi orice obiect care contine agrafe, nasturi, fermoare sau curele cu catarama. In dulapul care se va incuia iti poti depozita bijuteriile, portmoneul, ceasul, cheile, cartile de credit cu banda magnetica, precum si telefonul mobil.

Vei primi un halat special care iti va asigura confortul si protectia in timpul examinarii.

• Vei intra in sala de examinare si vei fi invitat sa te asezi pe masa mobila de examinare, care se deplaseaza in interiorul si in afara unui tunel care reprezinta magnetul ce va realiza investigatia.
• Pozitia cea mai frecventa este culcat pe spate.
• Desi stai singur in camera de examinare, vei fi permanent in contact vizual si auditiv cu personalul medical, prin intermediul unei camere de supraveghere si a unui sistem de tip interfon.
• La un anumit moment se va efectua injectarea substantei de contrast intravenos de catre asistenta medicala, la indicatia si sub supravegherea medicului, dupa care scanarea va continua.
• Substanta de contrast este de obicei, foarte bine tolerata, se administreaza intravenos. Sunt posibile reactii alergice banale precum urticaria, dar reactiile alergice grave sunt cu totul exceptionale. Echipa medicala este complet pregatita si instruita sa rezolve orice tip de eveniment advers
• Vei putea sa comunici permanent cu echipa medicala, dar ai la dispozitie, in plus, o sonerie pe care o vei tine in mana. Examenul poate fi intrerupt in orice moment daca este cazul. In unele situatii este nevoie de sedare, astfel ca vei primi o medicatie care sa te ajute sa inlaturi anxietatea si miscarile involuntare care pot afecta acuratetea imaginilor.

• Examinarea dureaza intre 60 si 120 de minute si consta in serii de secvente a caror durata variaza intre 1 si 6 minute, cu mici pauze intercalate. Este o procedura lipsita de durere si destul de confortabila. Cel mai important lucru in aceasta examinare este ca trebuie sa ramai perfect nemiscat, pentru a nu perturba calitatea imaginii.
• In timpul examinarii se aud zgomotele ritmice produse de aparat in timpul functionarii. Pentru a diminua disconfortul auditiv, primesti casti antifonice si poti asculta o muzica relaxanta pe parcursul intregii proceduri.

• Vei fi monitorizat aproximativ 20 de minute dupa finalizarea investigatiei.
• Daca procedura se efectueaza cu sedare, vei mai ramane in clinica pentru aproximativ 2-3 ore dupa finalizarea investigatiei, pentru urmarire medicala.
• Este recomandat sa cresti consumul de apa, imediat dupa investigatie, pentru a accelera eliminarea substantei de contrast din organism.
• Este recomandat sa vii insotit, deoarece nu vei putea sa conduci vehicule sau sa iti reiei imediat activitatea profesionala obisnuita.

• Dupa finalizarea investigatiei, se pregatesc imaginile si se transfera pe un CD pe care il primesti inainte sa pleci acasa. Data eliberarii rezultatului variaza in functie de complexitatea cazului.

Exista cateva situatii in care examinarea RMN este contraindicata. Acestea sunt:

• Prezenta stimulatorului cardiac (pace maker)
• Proteze valvulare cardiace (metalice)
• Stimulator neuronal implantat
• Clipsuri/stenturi/spirale intravasculare metalice cu componenta feroasa la nivel intracranian
• Fragmente metalice (schije, aschii) prezente in corp

Orice fel de implant metalic in corpul tau, materiale chirurgicale sau nu, tatuaje sau sterilet (orice dispozitiv contraceptiv intrauterin) trebuie raportate medicului radiolog pentru a decide posibilitatea sau nu a efecturarii investigatiei.

Contraindicatii:

Sarcina in evolutie, insuficienta renala, transplant renal, transplant hepatic sau insuficienta hepatica.

Precautii

Atentioneaza medicul, radiologul sau asistenta daca ai:

• orice alte alergii (de exemplu fructe de mare, febra fanului, urticarie, anafilaxie)
• functie renala foarte slaba sau probleme grave ale rinichilor
• ai suferit un transplant de ficat, ai suferit insuficienta hepatica sau ciroza hepatica
• ai astm bronsic
• tulburari cardiace si circulatorii severe sau ritm cardiac anormal
• un stimulator cardiac sau orice material din corpul tau care contine fier
• iei beta-blocante utilizate pentru hipertensiune arteriala sau afectiuni cardiace
• iei medicamente care iti afecteaza ritmul cardiac
• iei medicamente utilizate pentru tratarea infectiilor (cum ar fi rifampicina)
• tii o dieta saraca in sodiu
• iei orice medicamente pentru orice alta afectiune, inclusiv suplimente alimentare.

Exista efecte secundare?

Toate medicamentele pot avea efecte secundare. Daca ai reactii adverse, cele mai multe dintre ele sunt minore si temporare. Cu toate acestea, unele reactii adverse pot necesita ingrijiri medicale.

Reactie alergica

• Desi foarte rar, unele persoane pot prezenta simptome ale unei reactii alergice, cum ar fi pierderea constientei sau atac de cord, cresterea frecventei cardiace, dificultati de respiratie, tensiune arteriala scazuta si edem al fetei, buzelor sau limbii, ceea ce duce la dificultati de respiratie si soc anafilactic.
• Reactiile alergice apar mai frecvent la persoanele cu antecedente de alergii la alti agenti de contrast, la alimente (de ex. fructe de mare) sau cei care sufera de anafilaxie, febra fanului sau astm bronsic.
• Cele mai multe dintre aceste reactii apar in decurs de 30 de minute de la administrarea PRIMOVIST si sunt controlate de echipa medicala. Rareori, unele dintre aceste reactii pot fi intarziate (pana la cateva zile dupa administrarea PRIMOVIST).

Fibroza sistemica nefrogena

Daca ai o functie renala foarte slaba sau o boala renala severa, este posibil sa ai riscul de a dezvolta o afectiune rara cunoscuta sub numele de fibroza sistemica nefrogena (NSF). Aceasta afectiune poate provoca intarirea (fibroza) pielii si tesuturilor.

Reactii adverse mai putin grave

• Tulburari gastrointestinale (greata, varsaturi, gura uscata, hipersalivatie)
• Tulburari ale sistemului nervos (durere de cap, ameteli, tremor, neliniste, gust sau miros neplacut)
• Tulburari ale pielii (iritatie, eczema, transpiratii)
• Tulburari musculo-scheletice (dureri de spate)
• Tulburari generale (senzatie de fierbinteala, frisoane, senzatie anormala sau disconfort, stare de rau (oboseala)

Discuta cu medicul daca ai oricare dintre aceste reactii adverse, dar mai ales daca prezinti aceste semne de alarma dupa examentul RMN:

• Dificultati de respiratie, gafaituri
• Batai mai rapide ale inimii
• Ritm anormal al inimii
• Reactie la locul injectarii

Text: Dr. Cornelia Paraschiv, Senior Medical Editor