Colonoscopie

Endoscopia digestiva inferioara se refera la vizualizarea tractului gastrointestinal inferior, din care fac parte colonul, rectul si colonul sigmoid. Aceasta examinare consta in inserarea endoscopului prin orificul anal. Procedura se numeste sigmoidoscopie sau colonoscopie, in functie de cat de departe patrunde endoscopul.
In timp ce prin sigmoidoscopie se investigheaza partea inferioara a colonului – rectul si sigmoidul, prin colonoscopie se vizualizeaza intregul intestin gros si ultimii centimetri ai ileonului (intestinul subtire). In timpul examinarii, medicul gastroenterolog poate obtine mici fragmente de tesut pentru a fi examinate la microscop.
Societatea Americana de Gastroenterologie recomanda colonoscopia ca metoda preferentiala de screening si preventie a cancerului colorectal. Cancerul colorectal se dezvolta aproape intotdeauna din leziuni precanceroase numite polipi care se formeaza la nivelul colonului sau rectului. Testele screening pot depista polipii, astfel incat acestia sa fie rezecati inainte de a se transforma in cancer. De asemenea, testele screening pot identifica un cancer colorectal intr-un stadiu precoce, cand tratamentul este mult mai facil, iar vindecarea completa reprezinta o realitate.
Colonoscopia este metoda cea mai recomandata de screening pentru cancerul colorectal
Pacientii cu risc crescut pentru cancerul colo-rectal sunt:
  • Cu varsta peste 50 ani
  • Cu istoric familial de cancer colorectal sau polipi sau istoric familial de sindroame ereditare de cancer colorectal cum ar fi polipoza adenomatoasa familiala (FAP) sau sindromul Lynch (cancer ereditar non-polipozic)
  • Pacientii cu bolii inflamatorii intestinale (rectocolita ulcero-hemoragica sau boala Crohn)
  • Pacientii supraponderali sau obezi, inactivi, fumatori sau consumatori la risc de alcool
Incepand cu varsta de 50 de ani, fa-ti o colonoscopie o data la 10 ani (pana la 75 de ani) daca esti supus unui risc mediu de boala. Daca ai un istoric familial important, boala intestinala inflamatorie sau alti factori de risc, vei incepe screeningul mai devreme si vei face mai des controalele. Colonoscopia este o metoda de detectare considerata standardul de aur. Dar daca nu poti tolera pregatirea sau procedura, sigmoidoscopia flexibila si testele pentru hemoragii oculte in materiile fecale reprezinta alte optiuni.
Colonoscopia este o metoda endoscopica ce permite evidentierea anomaliilor prezente la nivelul colonului (intestinului gros). Este utila medicului gastroenterolog pentru determinarea originii simptomelor tale sau pentru depistarea leziunilor precanceroase (polipi colonici) sau canceroase de la acest nivel. Permite, de asemenea, prelevarea de biopsii si efectuarea unor gesturi terapeutice (indepartarea polipilor). Datorita performantelor sale, colonoscopia nu poate fi inlocuita, in stadiul actual de cunoastere, printr-un alt procedeu.
Atunci cand sunt descoperiti, polipii colonici pot fi indepartati in timpul efectuarii colonoscopiei
Anumiti polipi se pot transforma in cancer. Cand marimea si implantarea lor pe peretele intestinal permit, polipii se pot inlatura in timpul colonoscopiei - polipectomie. Cel mai adesea, se foloseste un bisturiu electric, care realizeaza sectionarea si coagularea la nivelul suprafetei de sectiune. In anumite cazuri, polipii se pot sectiona numai dupa o ridicare prealabila, injectand sub baza lor de implantare un lichid steril sau se pot distruge printr-o metoda de coagulare cu plasma Argon.
Cum se efectueaza colonoscopia
Colonoscopia este o procedura endoscopica utilizata pentru a vizualiza intreg colonul (intestinul gros) si ultimii centimetri ai ileonului (intestinul subtire), accesul facandu-se prin orificul anal. Medicul foloseste un tub cu o lungime de 130-160 cm, iar procedura dureaza in medie 30-60 minute. Este o procedura efectuata in regim de ambulator, adica pacientul poate pleca acasa in aceeasi zi.
In anumite cazuri, examenul poate sa fie incomplet sau vizualizarea dificila din cauza unei pregatiri necorespunzatoare. In aceste situatii, se poate solicita repetarea lui sau completarea cu un examen radiologic (colonoscopie virtuala sau irigografie). Inlaturarea polipilor sau a tumorilor nu previne o eventuala recidiva, de aceea, va fi necesara efectuarea de noi endoscopii, la intervale recomanadate de medicul gastroenterolog.

Medicul poate recomanda colonoscopia in urmatoare situatii:

  • Screening pentru cancer de colon, incepand cu varsta de 50 de ani, o data la 10 ani
  • Tulburari de tranzit (diaree/constipatie)
  • Constipatie recent agravata
  • Scaune cu sange
  • Anemie in curs de investigare
  • Scadere in greutate neexplicata

Colonul trebuie sa fie perfect curat, pentru a permite un examen precis si realizarea manevrelor terapeutice necesare. Va fi necesar un consum de laxative inaintea procedurii. Pentru aceasta, trebuie sa urmezi riguros toate instructiunile care ti se vor da cu privire la pregatire. Uneori, insa, vizualizarea este dificila din cauza unei pregatiri necorespunzatoare. In aceste situatii, se poate solicita repetarea colonoscopiei sau completarea cu un examen imagistic (colonoscopie virtuala).

Daca trebuie sa iei anumite medicamente, efectele lor pot fi modificate de catre curatarea intestinului. Acest lucru este valabil inclusiv pentru pilula contraceptiva. Prin urmare, trebuie sa-i spui medicului toate medicamentele pe care le iei.

  • Procedura se va efectua in cadrul Departamentului de Endoscopie Digestiva
  • Retine ca ora programarii este pentru pregatirea preprocedurala, nu ora inceperii procedurii
  • Ti se va explica procedura si ti se va cere sa semnezi un consimtamant informat
  • Poti oricand cere informatii suplimentare asistentei medicale care te va ajuta sa te pregatesti pentru procedura
  • Durata de timp cat vei sta in spital variaza de la un pacient la altul, fiind in medie 1-2 ore si mai lunga, daca procedura se face cu sedare

Colonoscopul este un dispozitiv flexibil, prevazut la capatul distal cu o sursa de lumina rece si cu o camera de luat vederi miniaturizata, care va fi introdus prin anus. In timpul examinarii se va insufla aer pentru a indeparta peretii colonului si a imbunatati vizibilitatea. La sfarsitul examinarii, este posibil sa ai o senzatie de balonare si sa simti nevoia de a elimina gazele. Daca medicul considera necesar, va putea preleva tesut (biopsie) sau va putea scoate polipii pentru a fi trimisi la laborator pentru a fi analizati. Medicul poate introduce instrumente prin colonoscop pentru a efectua polipectomia sau pentru prelevarea de biopsii. De asemenea, va putea trata sangerarea de la nivelul colonului.

Pentru multi pacienti endoscopia digestiva inferioara implica un disconfort, de aceea prefera ca procedura sa fie facuta sub sedare. Daca esti ingrijorat de potentialul disconfort sau doresti sedare din alte motive, cere informatii suplimentare medicului anestezist, care iti va raspunde la toate intrebarile pe care le ai.

Exista 2 optiuni pentru efectuarea colonoscopiei cu sedare, fiecare cu avantaje si dezavantaje:

Cu sedare intravenoasa:

  • Se va administra medicatia sedativa de catre asistentul medical prin intermediul branulei (cateter montat in interiorul venei); medicatia iti va induce o stare de relaxare si ameteala. Sedativul nu te va adormi complet (nu este anestezic general). Aceasta optiune implica faptul ca nu iti vei aminti sau vei retine doar partial detalii din timpul procedurii
  • Dezavantaje:
    • Va trebui sa iti revii din sedare inainte de a pleca (1-2 ore)
    • Va trebui sa vii insotit de o alta persoana adulta care sa te conduca acasa. Nu vei putea conduce automobilul in acea zi.
    • Medicatia va continua sa aiba un efect sedativ pana la 24 ore

Anestezic intravenos Propofol:

  • Ofera un confort sporit, pacientul fiind complet adormit.  Anestezicul este administrat doar de catre medicul anestezist si la indicatia acestuia, necesitand un cost suplimentar
  • Dezavantaje:
    • Va trebui sa iti revii din anestezie inainte de a pleca (1-2 ore)
    • Va trebui vii insotit de o alta persoana adulta care sa te conduca acasa. Nu vei putea conduce automobilul in acea zi.
    • Medicatia va continua sa aiba un efect sedativ pana la 24 ore

Dupa fiecare utilizare, pentru prevenirea transmiterii de infectii, colonoscopul este dezinfectat, iar accesoriile sale sunt fie distruse (cele de unica folosinta), fie sterilizate.

Orice act medical poate fi grevat de aparitia unor complicatii, chiar daca este realizat in conditii de competenta si securitate. Pot exista complicatii proprii anesteziei. Complicatiile colonoscopiei sunt rare:

  • Perforarea peretelui intestinal (care poate impune o interventie chirurgicala imediata)
  • Hemoragia, care poate, in caz exceptional, sa reclame necesitatea unei operatii si/sau unei transfuzii de sange sau de anumite derivate de sange
  • Alte complicatii, extrem de rare, cum ar fi tulburari cardio-respiratorii sau infectii

Daca s-a efectuat sedare veti fi mutat intr-un salon pana cand efectul sedativului va disparea. Cand esti suficient de treaz vei putea pleca acasa. Te sfatuim sa nu conduci masina, sa nu consumi alcool sau sa semnezi documente legale 24 ore dupa procedura. De asemenea, recomandam ca un adult sa te supravegheze cel putin 12 ore dupa procedura.

Daca prezinti oricare dintre urmatoarele simptome, contacteaza Departamentul de Endoscopie:

  • Durere abdominala intensa
  • Scaune negre
  • Sangerare persistenta

Medicul care a efectuat endoscopia iti va furniza informatiile despre rezultatul procedurii. Daca ai fost sedat, recomandarile vor fi date si in prezenta adultului insotitor pentru ca sedarea afecteaza abilitatea de a-ti reaminti conversatia.

Rezultatele biopsiilor vor fi disponibile in 7-10 zile de la data procedurii.