Contactează-ne!
Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.
Scarlatina este o boală infecțioasă și contagioasă acută, provocată de o bacterie numită streptococ beta-hemolitic de grup A, care se manifestă prin febră, dureri severe în gât și o erupție cutanată roșie, aspră la atingere.
Ce mai trebuie să știi acum despre scarlatină:
- Boala afectează cu precădere copiii cu vârste cuprinse între 5 și 15 ani, fiind foarte rar întâlnită sub vârsta de 3 ani.
- Transmiterea se face extrem de ușor pe cale aeriană, prin picături de salivă eliminate în timpul tusei, strănutului sau vorbirii în colectivități.
- Tratamentul precoce cu antibiotice este obligatoriu pentru a distruge bacteria și pentru a preveni complicațiile grave pe termen lung.
- Persoana afectată nu mai este contagioasă la 24 de ore după începerea tratamentului cu antibiotice potrivite.
Descoperă în continuare care sunt simptomele scarlatinei și cum se tratează la REGINA MARIA, lider în calitatea serviciilor medicale.
Ce este scarlatina?
Scarlatina este o infecție bacteriană care se manifestă prin febră, amigdalită acută și o erupție la nivelul pielii de culoare roșu intens. Această culoare a dat denumirea bolii: în latină, „scarlatum” înseamnă roșu aprins, stacojiu.
Erupția, cu pete mici și roșii, aspre la palpare, arată și se simte ca un glaspapir rugos.
Care sunt cauzele scarlatinei?
Scarlatina este o infecție bacteriană cauzată, in principal, de anumite tipuri de streptococ beta-hemolitic de grup A (Streptococcus pyogenes), care produc toxina eritrogenă (eritrotoxina). Streptococcus pyogenes este unul dintre patogenii umani importanți, singurul rezervor cunoscut în natură fiind reprezentat de om.
Bacteria poate fi găsită pe piele, la nivelul gâtului și nasului, unde poate trăi fără să provoace probleme. În anumite circumstanțe, streptococul beta-hemolitic de grup A poate provoca infecții noninvazive, cum ar fi faringita sau amigdalita acută, impetigo (o infecție a pielii) și scarlatina. În rare ocazii, poate cauza boli severe, ca de exemplu sindromul de șoc toxic, fasceita necrozantă și septicemia.
Atunci când streptococul beta-hemolitic de grup A se multiplică la nivelul porții de intrare – frecvent orofaringele (gâtul), și în mod excepțional extrafaringian (la nivelul pielii), determină un proces inflamator local (angină sau amigdalită acută streptococică) și eliberează toxina eritrogenă, care este difuzată în organism pe cale sanguină, determinând febră, durere de cap, greață, vărsături și erupția roșie caracteristică.
Cum influențează vârsta riscul de îmbolnăvire de scarlatină?
Deși oricine poate face scarlatină, în mod frecvent cei mai afectați sunt copiii cu vârsta mai mică de 15 ani, cu predilecție între 5-10 ani. Este rară la copiii mai mici de 2 ani și receptivitatea scade odată cu înaintarea în vârstă. Apariția de focare de scarlatină este frecventă în colectivități (grădinițe, școli).
Scarlatina poate să apară de-a lungul întregului an, însă are un caracter sezonier, fiind mai frecventă toamna–iarna și primăvara (între lunile decembrie și mai, cu un vârf în martie-aprilie).
Conform rapoartelor publicate de European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC) privind infecțiile invazive cu streptococ de grup A (iGAS), incidența scarlatinei variază sezonier și este semnificativ mai ridicată în colectivități (grădinițe și școli).
Care sunt simptomele scarlatinei și cum evoluează boala?
Scarlatina debutează brusc cu febră înaltă (>38,3°C) și amigdalită acută (angină sau „roșu în gât”). Amigdalele sunt umflate, roșu intens, cu sau fără puroi, iar ganglionii de la nivelul gâtului sunt adesea măriți și dureroși. Copilul are durere intensă în gât și dificultate la înghițit. Frecvent, pacientul are cefalee (durere de cap), frisoane, vărsături și o stare generală de rău.
👉 Durerea intensă în gât și inflamația amigdalelor sunt printre primele manifestări ale scarlatinei. Totuși, aceste simptome pot apărea și în alte afecțiuni ale gâtului, inclusiv în amigdalita acută, una dintre cele mai frecvente infecții la copii. Pentru a înțelege mai bine diferențele dintre aceste afecțiuni, citește și articolul: Amigdalita: ce este? Simptome, cauze și tratament.
La 1-2 zile de la debutul bolii apare eritemul caracteristic sub formă de pete roșii mici, de 1-2 mm. Inițial, acestea sunt plate, dar devin treptat proeminente. Sunt punctiforme, dese și aspre la pipăit, având textura de șmirghel. Erupția apare inițial la nivelul toracelui și se răspândește apoi rapid în alte părți, frecvent fără să afecteze palmele și tălpile. Obrajii roșii și buzele carminate contrastează cu paloarea din jurul gurii, definind aspectul tipic de „mască Filatov”. Erupția cutanată dispare, în general, în aproximativ 7 zile.
Erupția este foarte pronunțată la nivel axilar, inghinal și la nivelul plicilor coatelor, unde apar zone de eritem intens, mai strălucitor comparativ cu restul erupției cutanate.
La nivelul feței, obrajii sunt hiperemici (roșii), cu o paloare în jurul gurii.
În prima zi de boală, limba este acoperită cu un depozit alb-cenușiu. Treptat, în următoarele zile, se descuamează, căpătând un aspect zmeuriu, dat de papilele gustative care devin astfel proeminente. La 10-12 zile începe reepitelizarea (refacerea mucoasei) limbii, aceasta devenind roșu-închis și lucioasă, fiind denumită „limba lăcuită” sau „limba de pisică”.
În perioada de convalescență, după dispariția febrei și a erupției, în zilele 7-15 de boală, apare o descuamare furfuracee (făinoasă) pe față, urechi, gât și torace și în lambouri (fâșii) pe degetele de la mâini și picioare, palme și tălpi. Descuamarea persistă 2-3 săptămâni. În cazurile ușoare de scarlatină, poate trece neobservată.
👉 Febra este unul dintre primele și cele mai frecvente simptome ale scarlatinei, însă poate apărea și în numeroase alte infecții ale copilăriei. Intensitatea febrei, durata acesteia și semnele care o însoțesc pot oferi indicii importante despre cauza bolii și necesitatea unui consult medical. Află mai multe despre cauzele febrei, valorile considerate îngrijorătoare și metodele recomandate de tratament în articolul: Febra la copii: ghid complet despre cauze, grade, simptome de alarmă și tratament corect.
Cum se transmite scarlatina?
Streptococul beta-hemolitic de grup A se transmite prin contact direct, pe cale aerogenă, prin picăturile respiratorii de mucus și salivă care pot fi răspândite prin tuse, strănut, râs sau vorbit de către persoanele bolnave sau, într-o măsură mai mică, de purtătorii asimptomatici (persoane sănătoase care au bacteria și nu prezintă simptome).
Mai rar, se transmite prin intermediul alimentelor contaminate.
Foarte rar, se transmite prin contact indirect, prin atingerea feței, a ochilor sau gurii după ce persoana a atins obiecte contaminate (căni, farfurii, pixuri, jucării sau suprafețe precum mesele etc.), folosite sau atinse de persoana bolnavă.
Excepțional, se transmite prin contactul cu leziunile cutanate produse de streptococul beta-hemolitic de grup A.
Care este perioada de incubație?
Perioada de incubație, care reprezintă intervalul de timp dintre momentul infectării și apariția primelor semne sau simptome, este în medie de 2-5 zile.
Cât timp este contagioasă o persoană bolnavă de scarlatină?
Contagiozitatea persoanei bolnave de scarlatină (probabilitatea de a transmite boala) durează atât timp cât streptococul este prezent în nas, faringe sau pe tegumente. Bolnavul este contagios cu 6 zile înainte de debutul bolii. După începerea tratamentului cu antibiotic, contagiozitatea dispare după 24-48 de ore.
Totuși, bolnavii netratați cu antibiotic pot fi surse de infecție pentru 2-3 săptămâni.
Dacă există leziuni cutanate purulente, contagiozitatea se poate prelungi mult mai mult (luni de zile).
Se apreciază că aproximativ 20% din populație este purtătoare de streptococ beta-hemolitic de grup A la nivelul orofaringelui.
Care sunt posibilele complicații ale scarlatinei?
Deși scarlatina este, în general, o boală ușoară, în unele cazuri pot apărea complicații care afectează diferite organe și sisteme ale organismului. Acestea pot surveni în timpul bolii sau la câteva săptămâni după vindecare. Administrarea promptă a tratamentului cu antibiotice reduce semnificativ riscul apariției complicațiilor.
Principalele complicații ale scarlatinei sunt:
- Miocardita: reprezintă inflamarea mușchiului inimii.
- Glomerulonefrita: poate afecta funcționarea rinichilor.
- Hepatita: determină inflamarea ficatului.
- Poliartrita: provoacă inflamația mai multor articulații.
- Otita medie: o infecție a urechii medii.
- Otomastoidita: afectează osul mastoid situat în spatele urechii.
- Sinuzita: reprezintă inflamarea și infectarea sinusurilor.
- Flegmonul periamigdalian: o infecție care apare în jurul amigdalelor.
- Pneumonia: o infecție a plămânilor.
- Meningita: inflamația membranelor care învelesc creierul și măduva spinării.
- Pericardita: inflamația membranei care înconjoară inima.
- Sepsisul: o infecție gravă care se răspândește în întregul organism.
- Reumatismul articular acut: afectează articulațiile și poate provoca probleme cardiace.
- Eritemul nodos: se manifestă prin apariția unor noduli roșii și dureroși la nivelul pielii.
În prezent, aceste complicații sunt rare datorită tratamentului antibiotic administrat la timp.
Când trebuie să mergi la medic?
Este recomandat să consulți un medic dacă apar simptome sugestive pentru scarlatină, precum febră mai mare de 38,5°C, durere în gât și o erupție cutanată roșie răspândită pe corp. De asemenea, este important să soliciți evaluare medicală dacă simptomele nu se ameliorează în decurs de 48 de ore sau dacă starea generală se agravează. Diagnosticul și tratamentul precoce contribuie la prevenirea complicațiilor și la limitarea răspândirii infecției.
Cum se diagnostichează scarlatina?
Scarlatina se diagnostichează prin teste care identifică prezența streptococului beta-hemolitic de grup A. Confirmarea diagnosticului permite începerea rapidă a tratamentului cu antibiotice și reduce riscul apariției complicațiilor.
Testul de depistare rapidă a antigenului streptococului beta-hemolitic de grup A
Testul rapid este utilizat frecvent în practica clinică, în special în cabinetul de pediatrie, la copiii cu faringită acută. Testul permite obținerea unui rezultat în câteva minute, comparativ cu rezultatele culturii care devin disponibile în 24-72 de ore.
Dacă testul este pozitiv (a identificat prezența bacteriei), se începe imediat tratamentul cu antibiotic. Dacă testul este negativ, în prezența unor manifestări clinice sugestive, se impune obligatoriu efectuarea exsudatului faringian.
👉 Atunci când există suspiciunea unei infecții streptococice, testul rapid poate confirma prezența bacteriei în doar câteva minute și poate ajuta la inițierea rapidă a tratamentului adecvat. La REGINA MARIA, lider în calitatea serviciilor medicale, testul rapid Antigen Streptococ Betahemolitic grup A este disponibil cu programare online.
Exsudat faringian
Cultura din proba de exsudat faringian este „investigația de aur” pentru diagnosticul anginelor streptococice. Dacă exsudatul este recoltat corect, cultura are o precizie de 90-95% în diagnosticul anginelor streptococice.
Recoltarea probelor de exsudat faringian se face înainte de începerea tratamentului cu antibiotic. Dezavantajul acestui test este obținerea rezultatului după câteva zile (1-3 zile).
Dacă se identifică prezența streptococului beta-hemolitic de grup A, în general, nu este necesară efectuarea antibiogramei. Este cunoscut faptul că streptococul beta-hemolitic și-a păstrat sensibilitatea naturală la antibiotice de tipul penicilinei. Antibiograma se va lucra doar la indicația expresă a medicului trimițător sau în prezența alergiei la penicilină.
Dacă a fost depistat un focar de scarlatină, persoanelor care au venit în contact cu pacienții li se vor face exsudate faringiene pentru depistarea purtătorilor sănătoși de streptococ beta-hemolitic de grup A. Dacă testul este pozitiv, aceștia vor fi tratați cu antibiotic, la fel ca pacienții cu scarlatină, în vederea eradicării streptococului.
👉 Un diagnostic rapid poate ajuta la inițierea tratamentului adecvat și la reducerea riscului de complicații. Cere o programare online la REGINA MARIA pentru un consult de specialitate și investigațiile recomandate de medic.
Cum se tratează scarlatina?
Fiind o infecție bacteriană, tratamentul scarlatinei constă în administrarea de antibiotice, de elecție fiind penicilina. În cazul în care copilul este alergic la penicilină, medicul va prescrie un alt antibiotic (eritromicină, claritromicină sau azitromicină).
Boala este autolimitantă: infecția poate trece după 1-2 săptămâni, chiar și fără tratament. Totuși, tratamentul cu antibiotic limitează transmiterea bolii altor persoane (pacientul nu mai este contagios după 24 de ore, maximum 48 de ore, de la începerea tratamentului cu antibiotic) și previne complicațiile.
De aceea, este important să se respecte durata completă a tratamentului prescrisă de medic, chiar dacă simptomele se ameliorează complet. În plus, antibioticele scurtează durata simptomelor la copiii mici, având însă efecte modeste în cazul adolescenților și adulților.
Cazurile ușoare de scarlatină se izolează la domiciliu minimum 7-10 zile. Copilul se poate reîntoarce în colectivitate după cel puțin 24 de ore de antibiotic și dacă nu mai are febră.
Ce remedii există pentru tratarea copilului la domiciliu?
Pentru a diminua disconfortul și durerea copilului, următoarele remedii pot fi de folos:
- Tratează durerea și febra. Cere sfatul medicului în legătură cu folosirea ibuprofenului sau acetaminofenului. Febra moderată fără durere nu necesită tratament.
- Asigură-te că se hidratează adecvat. Dă-i suficientă apă pentru a-i menține gâtul hidratat și pentru a preveni deshidratarea, în special dacă are febră.
- Încurajează-l să se odihnească. Copilul trebuie încurajat să doarmă suficient.
- Pregătește-i o gargară cu apă sărată. Dacă copilul este suficient de mare pentru a putea face gargară, o cană cu apă călduță (250 ml apă) în care ai pus o linguriță de sare poate ameliora durerea în gât. Copilul va face gargară, apoi va scuipa apa.
- Oferă-i alimente care ameliorează disconfortul din gât. Lichidele calde (supa) și gustările reci, precum acadelele de înghețată, contribuie la ameliorarea durerii în gât.
- Menține aerul din cameră umed. Umidificarea aerului este utilă pentru încăperile cu aer uscat, care ar irita și mai tare gâtul.
- Evită iritanții. Nu fuma în casă și nu folosi produse de curățare care emit vapori iritanți pentru gât.
Se dobândește imunitate după scarlatină?
Organismul va sintetiza anticorpi protectori împotriva toxinei produse de streptococul beta-hemolitic de grup A. Titrul anticorpilor crește progresiv în 2-3 săptămâni după infecție, ajungând la nivelul maxim în a 28-a până la a 36-a zi de boală.
Se realizează o imunitate specifică de lungă durată, însă protecția este specifică față de o nouă îmbolnăvire cu același tip de eritrotoxină, dar nu și față de celelalte enterotoxine ce pot fi produse de S. pyogenes.
Ce măsuri de prevenție există?
Nu există un vaccin care să prevină scarlatina. Cea mai bună strategie de prevenție a scarlatinei este respectarea măsurilor universale de precauție împotriva infecțiilor.
Tabel cu măsuri de prevenție împotriva scarlatinei:
Rețeaua privată de sănătate REGINA MARIA este un reper al excelenței medicale în România. Prin cele 22 de acreditări internaționale obținute până în prezent, REGINA MARIA se impune ca lider în calitatea serviciilor medicale și confirmă angajamentul său permanent față de siguranța actului medical. Cu o acoperire națională, REGINA MARIA are grijă de sănătatea a peste 7,4 milioane de pacienți din toate orașele țării, construind o rețea în jurul principiului One Health - sănătatea integrată într-un ecosistem medical complet pentru oameni și comunități.
⚠️ Acest articol este cu titlu informativ și nu constituie o recomandare medicală. Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.
Bibliografie:
European Centre for Disease Prevention and Control, Increase in Invasive Group A streptococcal infections among children in Europe, including fatalities, https://www.ecdc.europa.eu/en/news-events/increase-invasive-group-streptococcal-infections-among-children-europe-including
National Center for Biotechnology Information (NCBI) – StatPearls, Scarlet Fever, 2026, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK507889/
National Center for Biotechnology Information (NCBI) – StatPearls, Group A Streptococcal Infections, 2024, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK559240/
National Center for Biotechnology Information (NCBI) – StatPearls, Acute Pharyngitis, 2024, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK559007/
National Center for Biotechnology Information (NCBI) – StatPearls, Acute Rheumatic Fever, 2025, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK594238/
Mayo Clinic, Scarlet Fever – Symptoms & Causes, 2025, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/scarlet-fever/symptoms-causes/syc-20377406
Mayo Clinic, Scarlet Fever – Diagnosis & Treatment, 2025, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/scarlet-fever/diagnosis-treatment/drc-20377411
Întrebări frecvente despre scarlatină
Da, scarlatina este o boală foarte contagioasă. O persoană bolnavă poate transmite infecția cu câteva zile înainte de apariția simptomelor și rămâne contagioasă până la începerea tratamentului. După administrarea antibioticului, contagiozitatea dispare de obicei în 24-48 de ore.
Copiii cu scarlatină trebuie să rămână acasă și să evite colectivitatea. Revenirea la școală este posibilă după cel puțin 24 de ore de tratament antibiotic și numai dacă febra a dispărut și starea generală este bună.
Da, scarlatina poate reapărea. După boală se dezvoltă o imunitate de lungă durată împotriva tipului de toxină care a provocat infecția, însă o persoană se poate îmbolnăvi din nou dacă este infectată cu o altă tulpină de streptococ care produce o eritrotoxină diferită.
Da, deși este mult mai frecventă la copii, scarlatina poate apărea și la adulți. Riscul este mai mare în cazul persoanelor care intră în contact apropiat cu copii bolnavi sau cu persoane infectate cu streptococ beta-hemolitic de grup A.
Da, igiena corporală trebuie menținută și în timpul bolii. Băile sau dușurile cu apă călduță pot contribui la confortul pacientului, însă trebuie evitată apa foarte fierbinte, care poate irita pielea.
Sunt recomandate alimentele moi și ușor de înghițit, precum supele, piureurile, iaurtul sau compoturile. De asemenea, consumul adecvat de lichide ajută la prevenirea deshidratării.
Deși simptomele se pot ameliora și fără tratament, antibioticele sunt recomandate deoarece reduc durata contagiozității și previn apariția complicațiilor.
Da, dacă nu prezintă simptome și nu au fost diagnosticați cu infecția. Totuși, este importantă monitorizarea atentă a stării de sănătate și respectarea măsurilor de igienă.
