Contactează-ne!
Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.
Sângerarea nazală, cunoscută în termeni medicali sub denumirea de epistaxis, reprezintă pierderea de sânge de la nivelul mucoasei care căptușește cavitatea nazală. Deși majoritatea episoadelor sunt inofensive și pot fi gestionate cu ușurință acasă, sângerările repetate sau cele severe necesită o evaluare medicală amănunțită.
Ce trebuie să știi acum despre sângerarea nazală:
- Majoritatea sângerărilor nazale își au originea în partea anterioară a nasului și se opresc prin măsuri simple de prim ajutor în câteva minute.
- Poziția corectă în timpul unui epistaxis este cu capul aplecat ușor în față pentru a preveni aspirarea sângelui în căile respiratorii.
- Pacienții care urmează tratamente cu anticoagulante prezintă un risc mai mare de episoade prelungite și severe de epistaxis.
- Sângerările care provin din zona posterioară a cavității nazale sunt mai abundente și reprezintă adesea o urgență medicală.
Descoperă în continuare tot ce trebuie să știi despre sângerarea nazală (epistaxis).
Ce este epistaxisul și câte tipuri există?
Epistaxisul reprezintă hemoragia nazală declanșată prin ruperea vaselor de sânge fine de la nivelul mucoasei. Este clasificat în două tipuri principale în funcție de localizarea anatomică a sursei sângerării: epistaxis anterior și epistaxis posterior.
Epistaxisul anterior se dezvoltă în zona anterioară a septului nazal, unde se intersectează mai multe artere mici, formând plexul Kiesselbach. Această zonă este extrem de vulnerabilă la aerul uscat, traumatisme minore sau zgârieturi. Sângerarea se produce de obicei pe o singură nară și este relativ ușor de controlat prin compresie digitală locală.
Epistaxisul posterior își are originea în partea profundă a cavității nazale, implicând ramuri arteriale mari. Sângele tinde să curgă rapid în spatele gâtului, chiar și atunci când persoana stă în picioare sau are capul aplecat în față. Acest tip de sângerare apare mai frecvent la adulții vârstnici și este asociat cu patologii subiacente, cum ar fi hipertensiunea arterială severă.
Sângerările anterioare reprezintă majoritatea cazurilor, între 90% și 95%, provenind din zona plexului Kiesselbach de la nivelul septului nazal anterior. Restul de 5-10% sunt sângerări posterioare.
Care sunt cauzele sângerării nazale?
Sângerările nazale pot fi declanșate de o multitudine de factori, variind de la agresiuni locale minore asupra mucoasei până la afecțiuni sistemice complexe. Înțelegerea cauzei exacte ajută la prevenirea recidivelor și la aplicarea unui tratament țintit.
Factorii determinanți ai epistaxisului pot fi:
- Aerul ambiental uscat: deshidratează mucoasa nazală, determinând apariția unor cruste care sângerează ușor la îndepărtare.
- Traumatismele locale: introducerea degetului în nas sau suflarea viguroasă a nasului deteriorează vasele superficiale din plexul Kiesselbach.
- Afecțiunile respiratorii: rinitele alergice, sinuzitele și infecțiile de căi respiratorii superioare produc inflamație și congestie vasculară accentuată.
- Medicamentele anticoagulante: tratamentele care subțiază sângele cresc durata și severitatea sângerărilor prin alterarea procesului normal de coagulare.
- Deviația de sept nazal: alterează fluxul normal de aer în fosele nazale, provocând uscarea localizată excesivă a mucoasei expuse.
👉 Dacă te confrunți frecvent cu episoade de sângerare nazală, este momentul să ceri sfatul unui specialist. Programează o consultație completă la REGINA MARIA, lider în calitatea serviciilor medicale, pentru a depista cauza exactă a epistaxisului.
Rețeaua de sănătate REGINA MARIA este un reper al excelenței medicale în România. Prin cele 22 de acreditări internaționale obținute până în prezent, REGINA MARIA se impune ca lider în calitatea serviciilor medicale și confirmă angajamentul său permanent față de siguranța actului medical, fiind singurul furnizor privat cu cinci spitale acreditate internațional.
Cum oprești corect sângerarea nazală?
În cele mai multe cazuri, sângerarea nazală poate fi oprită acasă prin aplicarea corectă a măsurilor de prim ajutor. Este important să păstrezi poziția corectă a capului și să comprimi nasul suficient timp pentru a permite formarea cheagului și oprirea sângerării.
Urmează acești pași:
- Apleacă ușor capul înainte. Această poziție permite sângelui să se scurgă în exterior și previne înghițirea sau aspirarea lui în căile respiratorii.
- Comprimă partea moale a nasului. Prinde nările între degetul mare și arătător, imediat sub porțiunea osoasă a nasului.
- Menține presiunea timp de 10-15 minute. Nu elibera compresia pentru a verifica dacă sângerarea s-a oprit, deoarece acest lucru poate împiedica formarea cheagului.
- Aplică o compresă rece. Pune gheață învelită într-un prosop sau o compresă rece pe puntea nasului și pe obraji pentru a favoriza constricția vaselor de sânge.
Important: Nu înclina capul pe spate în timpul unei sângerări nazale. Această poziție poate determina scurgerea sângelui în gât, provocând greață, vărsături sau chiar aspirarea sângelui în căile respiratorii. De asemenea, evită introducerea de vată, șervețele sau alte obiecte în nări, deoarece acestea pot desprinde cheagul format și pot determina reluarea sângerării.
Când reprezintă epistaxisul o urgență?
Anumite manifestări clinice ale sângerării nazale indică o pierdere masivă de sânge sau o sursă posterioară ce nu poate fi controlată prin metode simple, impunând prezentarea imediată la camera de gardă. Evaluarea promptă într-o unitate medicală previne complicațiile hemodinamice majore.
Tabel cu situații în care sângerarea nazală reprezintă o urgență:
Ce tratamente există pentru epistaxis?
Atunci când sângerarea nazală nu se oprește prin măsuri de prim ajutor sau când episoadele sunt recidivante, medicul specialist ORL va interveni cu tratamente medicale specifice pentru sigilarea vaselor lezate. Alegerea tehnicii depinde de severitatea și localizarea sursei sângerării.
Procedurile medicale aplicate frecvent includ:
- Cauterizarea chimică sau electrică: sigilarea vasului de sânge din plexul Kiesselbach folosind nitrat de argint sau electrocauterul în timpul examenului ORL.
- Tamponamentul nazal anterior: introducerea unor meșe speciale sau bureți expandabili în fosa nazală pentru a exercita presiune mecanică pe vase.
- Tamponamentul nazal posterior: plasarea unor sonde cu balonaj sau meșe speciale în nazofaringe, procedură ce necesită monitorizare în spital.
- Aplicarea de unguente hemostatice: utilizarea de geluri sau creme locale care favorizează coagularea și mențin hidratarea optimă a mucoasei.
👉 Atunci când sângerările nazale sunt frecvente, se opresc greu sau reapar fără o cauză evidentă, este recomandat un consult ORL. La REGINA MARIA, medicii specialiști pot identifica cauza epistaxisului și îți pot recomanda tratamentul potrivit, de la măsuri pentru protejarea mucoasei nazale până la cauterizarea vaselor de sânge sau alte proceduri, atunci când sunt necesare.
Cum poți preveni apariția sângerărilor nazale?
Riscul de sângerare nazală poate fi redus prin menținerea mucoasei nazale hidratate și prin evitarea factorilor care o irită sau o traumatizează. Măsurile de prevenție sunt simple și pot fi integrate cu ușurință în rutina zilnică, mai ales în sezonul rece sau în încăperile cu aer uscat.
Hidratarea mucoasei nazale este una dintre cele mai eficiente metode de prevenție. Sprayurile cu apă de mare sau soluțiile saline contribuie la menținerea umidității, iar gelurile nazale emoliente pot reduce riscul apariției crustelor și al fisurilor care favorizează sângerarea.
De asemenea, este recomandat să menții un nivel optim de umiditate în locuință, în special pe timpul iernii, când sistemele de încălzire usucă aerul. Utilizarea unui umidificator poate preveni uscarea excesivă a mucoasei nazale.
Pentru a evita lezarea vaselor de sânge din interiorul nasului, suflă nasul cu blândețe și evită introducerea degetelor sau a altor obiecte în nări. Menținerea unghiilor scurte poate reduce riscul traumatismelor accidentale, în special la copii.
👉 Suflarea incorectă a nasului poate irita mucoasa nazală și poate favoriza apariția sau reapariția sângerărilor, mai ales atunci când vasele de sânge sunt deja fragile. Află care este tehnica recomandată pentru curățarea nasului fără a crește riscul de epistaxis și citește și articolul „Cum să-ți sufli nasul corect”.
Nu în ultimul rând, limitează expunerea la fum de țigară, praf și substanțe chimice iritante, deoarece acestea pot inflama și fragiliza mucoasa nazală, crescând probabilitatea apariției episoadelor de epistaxis.
Ce să faci pentru protecția mucoasei nazale?
- Verifică dacă aerul din locuința ta este suficient de umed și ia în calcul achiziția unui umidificator de cameră.
- Elimină complet obiceiul de a lăsa capul pe spate în cazul în care tu sau cineva din familie suferă o sângerare nazală.
- Aplică zilnic soluții saline sau sprayuri cu apă de mare pentru a menține mucoasa nazală hidratată, mai ales dacă ai aer condiționat.
- Programează o consultație de specialitate la un medic ORL dacă sângerările nazale se repetă mai mult de o dată pe săptămână.
- Monitorizează valorile tensiunii arteriale acasă dacă ai fost diagnosticat cu hipertensiune și observi episoade frecvente de epistaxis.
Întrebări frecvente despre sângerarea nazală
Hipertensiunea arterială cronică nu provoacă în mod direct apariția unui epistaxis, însă o valoare extrem de crescută a tensiunii arteriale în timpul unei crize hipertensive poate fragiliza suplimentar vasele de sânge și poate face ca o sângerare nazală deja declanșată să fie mult mai abundentă, prelungită și extrem de dificil de oprit prin metodele clasice de compresie.
La copii, cea mai întâlnită cauză a sângerărilor nazale este reprezentată de traumatismul digital direct prin introducerea degetelor în nas, pe fondul unei mucoase nazale deja iritate de aerul uscat din încăperi, de virozele respiratorii frecvente sau de episoadele de rinită alergică ce fragilizează plexul vascular anterior.
Dacă după 15 minute de compresie digitală continuă și fermă pe nările moi sângerarea nazală nu dă semne de oprire, este recomandat să aplici o nouă compresie pentru încă 10 minute împreună cu o compresă rece pe puntea nasului, iar dacă hemoragia persistă neschimbată, trebuie să te adresezi de urgență unui serviciu medical.
Episoadele frecvente de epistaxis apar de obicei din cauza unei cicatrizări incomplete a unui vas de sânge lezat anterior, mucoasa din acea zonă rămânând extrem de subțire și fragilă, astfel încât orice mică creștere de presiune locală provocată de un strănut sau de suflarea nasului poate redeschide foarte ușor vechea leziune vasculară.
⚠️ Disclaimer: Acest articol este cu titlu informativ și nu constituie o recomandare medicală. Informațiile din acest material nu înlocuiesc consultul medical sau recomandările specialistului.
Bibliografie:
Harvard Health Publishing, Harvard Medical School, Nosebleeds, 2023. https://www.health.harvard.edu/ear-nose-and-throat/nosebleed-epistaxis-a-to-z-
Mayo Clinic, Nosebleeds - Symptoms & causes, 2024. https://www.mayoclinic.org/first-aid/first-aid-nosebleeds/basics/art-20056683
National Center for Biotechnology Information (NCBI), StatPearls - Epistaxis, 2024. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK435997/
Cleveland Clinic, Nosebleed (Epistaxis): Management and Treatment, 2024. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/13464-nosebleed-epistaxis
Deutsches Arzteblatt, Current Approaches to Epistaxis Treatment in Primary and Secondary Care, https://di.aerzteblatt.de/int/archive/article/195562
