Dictionar de afectiuni, simptome, investigatii si tratamente

LSD

lsd1

LSD, abrevierea folosita pentru dietilamida acidului lisergic, reprezinta un compus chimic sintetic extrem de potent din clasa psihedelicelor. Acest compus este folosit in special ca drog recreativ, pentru efectele hipnotice pe care acesta le ofera. In functie de doza, simptomatologia data de consumul de LSD poate varia de la manifestari usor-moderate pana la alterarea severa a starii de dispozitie si perceptiei.

Citeste mai departe despre compozitia LSD-ului, efectele sale, implicatiile asupra organismului, manifestarile sevrajului, precum si tratamentul in cazul abuzului acestei substante.

Ce este LSD (acid lisergic)

Dietilamina acidului lisergic, regasit adesea sub denumirea abreviata de LSD sau simplu acid, este un psihedelic ce se poate consuma sub mai multe forme si in diferite doze. In functie de anumite variabile (doza, modul de administrare, puritatea compusului), efectele obtinute pot avea un impact mai mic sau mai mare asupra constientei, perceptiei si starii de dispozitie a consumatorului.

In timp ce efectele unui compus pur de acid lisergic pot fi anticipate, multe dintre variantele sale disponibile in prezent pe piata sunt compozitii impure, regasite sub denumirea de substante psihoactive noi.

Aceste forme alterate ale dietilamidei acidului lisergic sunt capabile sa produca o simptomatologie mult mai pronuntata si imprevizibila. Din aceasta cauza, unii consumatori au experimentat complicatii grave, in unele cazuri ajungandu-se pana la deces.

Moduri de administrare (timbre cu LSD, pastile LSD)

lsd3

Modurile in care LSD-ul este asimilat variaza atat in functie de preferintele personale ale consumatorului, cat si in functie de disponibilitate.

LSD, in forma sa initiala, se regaseste sub forma unei pudre albe, inodore. Procesarea sa consta in obtinerea unei suspensii lichide, a unei tablete sau a unei capsule care contine pulberea.

Cel mai adesea, totusi, LSD se regaseste sub forma de timbre (bucati mici de hartie absorbanta, impartite in patratele egale, adesea cu un design atragator). Aceste timbre sunt puse pe suprafata limbii sau sub limba si sunt lasate sa se dizolve treptat.

Alte forme de administrare a LSD-ului sunt: fumatul, injectatul sau aspiratul pulberii direct in cavitatea nazala.

Efecte LSD (simptome). Riscuri

Modul de actiune al psihedelicelor, precum acidul lisergic, presupune activarea receptorilor cerebrali de serotonina, cu scaderea necesarului de energie la schimbarea diferitelor stari de activitate.

De la momentul administrarii, primele manifestari incep sa apara la un interval de 30 de minute si au o durata medie de 6-12 ore. Desi fiecare organism reactioneaza diferit la administrarea de LSD, simptomatologia poate include unul sau mai multe din urmatoarele exemple:

  • Stare de euforie sau de bine la modul general;
  • Distorsionarea perceptiei - aparitia halucinatiilor auditive si vizuale, precum si incrucisarea perceptiilor senzoriale (auzul culorilor, vederea sunetelor);
  • Stari confuzionale;
  • Pierderea reperelor spatio-temporale - alungirea timpului (minutele pot parea la fel de lungi ca orele, distantele par ca se maresc);
  • Pierderea perceptiei asupra propriului corp - trasaturile sunt apreciate ca fiind modificate;
  • Dificultati de concentrare;
  • Simptome organice - dilatarea pupilelor, cresterea frecventei cardiace si respiratorii, dureri de cap, cresterea temperaturii corporale, frisoane, transpiratii, greata si varsaturi.

Severitatea simptomatologiei depinde mai ales de doza administrata, dar si de urmatoarele aspecte:

  • Inaltimea si greutatea - variabile ce intervin in procesele de absorbtie si metabolizare ale substantei;
  • Utilizarea anterioara - persoanele care utilizeaza frecvent au un efect diminuat la aceeasi doza fata de persoanele care incearca pentru prima data;
  • Administrarea in mod concomitent de alte droguri recreative si/sau tratamente medicamentoase;
  • Sursa de provenienta a LSD-ului - simptomatologia oferita de formele impure ale acidului lisergic este mult mai severa si imprevizibila decat cea a formelor pure.

Se considera ca orice doza de LSD poate dauna semnificativ organismului, atat pe termen scurt, cat si pe termen lung.

De asemenea, in timp ce la unii consumatori efectele pot induce o stare de bine, la multi altii pot cauza stari de anxietate, fobie si stres, fapt ce ii poate afecta in zilele, saptamanile sau chiar anii ce urmeaza (efecte pe termen lung sub forma de sindrom post-traumatic).

Efectele pe termen lung sunt considerate a fi cele mai periculoase pentru persoana consumatoare de LSD, intrucat pot afecta semnificativ calitatea vietii.

Anxietatea, depresia, stresul, atacurile de panica sunt cateva exemple de manifestari ce se pot instala pe termen lung si apar ca urmare a retrairii efectelor din timpul consumului de LSD (fenomene tip flashback).

Sevraj. Complicatii LSD

Spre deosebire de multe alte droguri consumate in scop recreativ, LSD nu provoaca dependenta din punct de vedere fizic si, astfel, nu sunt cunoscute la momentul actual semne ale sevrajului in cazul acestei substante.

Totusi, au fost raportate situatii de sevraj psihologic. In acest caz, consumatorul continua sa cumpere si sa isi administreze substanta pentru a retrai sentimentele oferite de psihedelice si nu ca urmare a unei nevoi fizice de a reutiliza substanta.

Complicatiile consumului de LSD sunt adesea asociate administrarii unei doze mult prea mari, fenomen ce poarta numele de supradoza.

Simptomatologia regasita intr-o supradoza poate fi similara calitativ cu cea din timpul uzului normal, insa de o intensitate mult mai mare.

In majoritatea timpului, insa, o supradoza atrage dupa sine o serie de manifestari profunde, ce afecteaza semnificativ perceptia si cognitia persoanei respective si care pot avea un impact de lunga durata:

  • Episoade psihotice - pierderea contactului cu realitatea, cu aparitia halucinatiilor auditive si/sau vizuale;
  • Panica - sub forma de panica generalizata sau atacuri de panica;
  • Paranoia - gandire irationala, exagerata, declansata de sentimente profunde de frica si anxietate;
  • Luarea unor decizii la risc - drept consecinta a pierderii orientarii spatio-temporale si a perceptiei riscurilor; pot deveni un risc pentru ei si pentru cei din jur.

Este extrem de important ca in timpul unui episod de abuz de LSD, oricine se regaseste in proximitatea persoanei ce sufera de o supradoza sa contacteze cat mai curand un echipaj de ambulanta. Acest gest este esential intrucat poate proteja persoana respectiva atat de la a face rau celor din jur, dar mai ales de la a-si face rau singura.

Tratament LSD

lsd2

Dat fiind faptul ca LSD nu produce un sentiment de „craving” (dorinta) si nu determina o dependenta fizica (precum in cazul multor altor droguri recreative), tratamentul se va axa intotdeauna pe nevoia psihologica de a consuma substanta si nu pe cea fizica.

Prin urmare, primul pas catre renuntarea la consumul de LSD il reprezinta inceperea unui program de terapie (adesea cognitiv-comportamentala, dar adaptata la caz).

In cadrul terapiei, se vor discuta aspecte importante legate de motivatia consumului, efectele produse de acesta, precum si de metodele prin care se poate substitui nevoia de substanta cu rezolvarea conflictelor interne.

In cazul in care consumul de LSD s-a asociat cel putin o data cu efecte de tip paranoia, panica, anxietate severa, efecte perpetuate la distanta prin retrairea in absenta consumului (sub forma de retrairi ale traumei), abordarea terapeutica va fi orientata si catre ameliorarea acestui sindrom post-traumatic.

Atunci cand mijloacele terapeutice sunt insuficiente pentru a ameliora anxietatea si depresia pe termen lung cauzate de consumul indelungat si/sau de o supradoza, se poate recurge la administrarea unui tratament medicamentos.

Reorientarea surselor de motivatie cu imbunatatirea starii de dispozitie a acestui tip de pacienti reprezinta cheia succesului terapeutic. In acest fel, scade riscul de a mai recurge la consumul de LSD pentru a regasi sentimente pe care nu le pot obtine fara cresterea in mod artificial a simturilor (perceptiei).

In concluzie, consumul de LSD, desi poate parea la prima vedere unul inofensiv in comparatie cu complicatiile organice si sevrajul asociat altor substante, este daunator pentru organism atat in momentul administrarii, dar mai ales in perioada ce urmeaza administrarii. Dependenta, din punct de vedere psihologic, poate altera semnificativ dispozitia si perceptia consumatorului pe termen lung, fiind necesare masuri terapeutice precum terapie si tratamente medicamentoase in scopul restabilirii starii de normalitate. Astfel, evitarea completa a consumului de LSD este incurajata.

 

 

Bibliografie:

Totul despre LSD https://www.stanfordchildrens.org/en/topic/default?id=all-about-lsd-1-2604
Despre LSD https://adf.org.au/drug-facts/lsd/
LSD https://www.urmc.rochester.edu/encyclopedia/content.aspx?contenttypeid=1&contentid=2604
Efecte LSD https://www.drugs.com/illicit/lsd.html
Despre psihedelice https://news.weill.cornell.edu/news/2022/10/psychedelic-drugs-flatten-the-brain%E2%80%99s-dynamic-landscape#:~:text=The%20psychedelic%20drugs%20LSD%20and,by%20Weill%20Cornell%20Medicine%20researchers.