Mergi la conţinutul principal

Eşti aici

Intrarea in colectivitate a copilului – acte medicale necesare

Ministerul Sanatatii si Ministerul Educatiei au stabilit in anul 2015 printr-un ordin comun documentele medicale necesare la inscrierea, frecventarea sau terminarea unui ciclu de invatamant in Romania. Actele necesare sunt: adeverinta medicala si avizul epidemiologic eliberate de medicul de familie.

Avizul epidemiologic specifica daca exista semne sau simptome sugestive de boala contagioasa la copil si nu prevede rubrici pentru rezultatele analizelor medicale, cum ar fi exudat faringian, nazal, coprocultura sau examen coproparazitologic, asa cum se cerea obligatoriu in anii anteriori. Acestea pot fi cerute de medicul de familie in cazul in care exista simptome de boala infectioasa la copil, conform recomandarilor de diagnostic al afectiunii respective.

Ordinul 1002 a fost publicat in Monitorul Oficial nr. 675 din 04.09.2015, si introduce formulare in model unic pentru inscrierea in colectivitate, incepand cu anul scolar 2015-2016. Documentele medicale pot fi consultate pe site-ul Societatii Nationale de Medicina de Familie aici.

Conform Mediafax, Ministerul Sanatatii precizeaza ca "prezenta nazala si/sau faringiana a stafilococilor sau pneumococilor este frecventa si nu reprezinta in sine un pericol pentru sanatatea copilului. Cu alte cuvinte, nu necesita tratament antibiotic. Testele/analizele medicale pentru gradinita nu sunt solicitate in mod expres prin niciun document oficial sau act normativ. Ele nu au valoare epidemiologica, adica nu pot fi interpretate asa incat sa dea indicatii asupra unui pericol real la care sunt expusi ceilalti membri ai comunitatii scolare in care intra respectivul copil. Efectuarea acestor teste/analize, interpretate in mod superficial, deschide posibilitatea unui abuz - administrarea de antibiotice fara ca aceasta sa fie cu adevarat necesara. Consecintele sunt nefaste: perturbarea florei microbiene normale a copilului care primeste antibiotic, respectiv selectarea de germeni rezistenti la antibiotice ce pot fi ulterior transmisi mai departe in comunitate".

Daca vrei sa afli mai multe despre exudatul faringian si nazal

Exsudatul faringian si nazal reprezinta recoltarea de secretii de la nivelul faringelui, respectiv cavitatii nazale, urmata de efectuarea de culturi pe diferite medii pentru a identifica agentii patogeni. Exsudatul faringian se recolteaza dimineata, inainte de a consuma alimente sau lichide, deoarece acestea indeparteaza bacteriile existente pe suprafata amigdalelor si/sau mucoasei faringiene. Este important sa evitati spalarea dintilor deoarece majoritatea pastelor de dinti contin substante antibacteriene.

Dintre bacteriile care pot fi prezente la nivelul cailor respiratorii superioare, cele care pot provoca infectii sunt:

Streptococcus pneumoniae sau pneumococul

Este o cauza principala a infectiilor respiratorii cum ar fi pneumonia si otita medie acuta, precum si a infectiilor invazive, inclusiv septicemia si meningita. Boala pneumococica este precedata de prezenta bacteriei la nivel nazofaringian.

S. pneumoniae se poate gasi la nivelul nasului, nazofaringelui si gatului fara sa provoace boala, conditie care se numeste purtator asimptomatic. Prevalenta colonizarii nazofaringiene cu S. pneumoniae variaza de la 7 la 99%, in functie de varsta, sanatate si statutul socio-economic al populatiei studiate. Au fost asociate pozitiv cu o crestere a colonizarii varsta mica, aglomerarea, gradinita, numarul mare de frati, saracia, fumatul si utilizarea recenta a antibioticelor.

Stafilococcus aureus

Este o cauza frecventa de infectii, de la infectii putin severe cum ar fi infectiile cutanate si otita medie, pana la infectii invazive amenintatoare de viata, cum ar fi pneumonia, bacteriemia si endocardita (infectia la nivelul valvelor inimii).

Stafilococul auriu poate fi frecvent intalnit in populatie fara sa produca vreo boala, la asa-numitii purtatori. 10% la 35% dintre copii si aproximativ 35% din populatia adulta generala sunt purtatori de Staphylococcus aureus, in special la nivelul nasului.

Prevalenta purtatorilor nazali de S. aureus variaza si este mai mare la copii mici, barbati, pacienti internati si anumite grupuri de pacienti, inclusiv cei cu diabet zaharat, cei supusi hemodializei sau dializei peritoneale, cei cu infectie cutanata cu S. aureus si pacientii infectati cu HIV. Anumite persoane pot sa fie colonizate perioade extinse, uneori chiar si ani de zile.

Exista 3 grupuri in ceea ce priveste starea de purtator de S. aureus: purtatori persistenti (~ 20%), intermitenti (~ 20% ~ 30%) si non-purtatori (fara bacterie, ~ 50%). Nu se stie cu exactitate de ce anumite persoane sunt purtatori persistenti, in timp ce altii sunt purtatori intermitenti sau non-purtatori. Acest ascpect este important, deoarece purtatorii persistenti prezinta un risc mai mare pentru dezvoltarea infectiilor cu S. aureus. Desi purtatorii intermitenti au bacteria la nivelul nasului anumite perioade de timp, riscul lor de infectare este similar cu cel al non-purtatorilor.

Eradicarea S. aureus din nas s-a dovedit a fi eficienta in reducerea incidentei infectiei stafilococice. Cu toate acestea, recolonizarea nazala poate aparea in decurs de cateva saptamani sau luni la cei care au fost decolonizati cu succes.

Streptococul de grup A

Este responsabil de faringo-amigdalite, otite, etc. Reumatismul articular acut si afectarea renala sunt complicatii ale acestei infectii. De asemenea, Streptococul de grup A este agentul etiologic al scarlatinei.

Neisseria meningitidis sau meningococul

Determina o forma foarte grava de meningita.

Haemophilus influenza

Este o bacterie responsabila de aparitia de infectii de cai respiratorii superioare (amigdalite, epiglotite, otite, etc.), pneumonii si meningite, in special la copii mai mici de 5 ani.

Daca vrei sa afli mai multe despre coprocultura

Coprocultura are drept scop identificarea copiilor cu infectii digestive sau a celor asimptomatici care elimina microbi prin scaun, fiind in acest fel o sursa de infectie pentru cei din jur.

In mod normal tubul digestiv este intens populat cu bacterii care nu sunt patogene. Cele cu semnificatie patogena sunt:

  • Shigella
  • Salmonella
  • Escherichia coli
  • Klebsiella

Materiile fecale se pot recolata in coprocultorul fara mediu de cultura sau in cel cu mediu de cultura, atunci cand acestea nu pot fi aduse la laborator intr-un interval de 30-60 minute de la recoltare.

Daca vrei sa afli mai multe despre examenul coproparazitologic

Examenul coproparazitologic permite indentificarea parazitilor intestinali, respectiv a oualor pe care acestia ii elimina in scaun.

Parazitii cei mai frecvent intalniti sunt:

  • Enterobius vermicularis (oxiurii)
  • Giardia intestinalis
  • Ascaris lumbricoides (limbricii)
  • Taenia solium si Taenia saginata

Examenul coproparazitologic impune recoltarea fecalelor in coprocultorul fara mediu de cultura. Acest examen necesita repetarea lui la intervale de cateva zile deoarece ouale, chistele sau larvele unor paraziti nu se elimina zilnic.

Te-ar putea interesa sa citesti si drespre:

Surse de informatie:

  • https://www.mediafax.ro/social/ministerului-sanatatii-singurele-documente-necesare-la-inscrierea-copiilor-la-gradinita-sau-scoala-sunt-adeverinta-medicala-si-avizul-epidemiologic-15648182
  • Brief Report, August 11, 2004, Association Between Carriage of Streptococcus pneumoniae and Staphylococcus aureus in Children, Gili Regev-Yochay, MD; Ron Dagan, MD; Meir Raz, MD; et alYehuda Carmeli, MD, MPH; Bracha Shainberg, PhD; Estela Derazne, MSc; Galia Rahav, MD; Ethan Rubinstein, MD, JAMA. 2004;292(6):716-720. doi:10.1001/jama.292.6.716
  • Germs. 2013 Jun; 3(2): 49–51., Published online 2013, Prevalence of nasal carriage of S aureus in children, Liliana Lucia Preotescu, and Oana Streinu-Cercel
  • Leiberman A, Dagan R, Leibovitz E, Yagupsky P, Fliss DM, The bacteriology of the nasopharynx in childhood, Int J Pediatr Otorhinolaryngol. 1999; 49: S151-S153
  • Reclassification of Staphylococcus aureus Nasal Carriage Types, Alex van Belkum Nelianne J. Verkaik Corné P. de Vogel Hélène A. Boelens Jeroen Verveer Jan L. Nouwen Henri A. Verbrugh  Heiman F. L. Wertheim, The Journal of Infectious Diseases, Volume 199, Issue 12, 15 June 2009
  • The role of nasal carriage in Staphylococcus aureusinfections, Heiman F L Wertheim, Damian C Melles, Margreet C Vos, Willem van Leeuwen, Alex van Belkum, Henri A Verbrugh, Jan L Nouwen, Lancet Infect Dis 2005
  • European Journal of Clinical Microbiology & Infectious Diseases, January 2011, Volume 30, Issue 1, pp 7–19 | Epidemiology of Streptococcus pneumoniae and Staphylococcus aureus colonization in healthy Venezuelan children