Mergi la conţinutul principal

Eşti aici

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Semne de alarma: lesin (sincopa)

Chiar daca este ceva care te sperie, lesinul in sine nu pune motive de ingrijorare, cei care lesina revindu-si relativ repede, in maximum un minut. Totusi, lesinul ar poate semnaliza o afectiune cauzatoare serioasa (ca de exemplu, o boala de inima) De aceea, trateaza orice episod de pierdere a starii de constienta ca pe o urgenta medicala pana cand cauza este cunoscuta. De asemenea, lesinul inseamna un risc crescut de accidentare serioasa in urma caderii.

Despre

Lesinul sincopa este definit ca pierderea temporara a cunostintei si a controlului muscular din cauza reducerii fluxului sangvin la nivel cerebral. Incepe cu senzatia de ameteala, urmata de vedere incetosata, auz infundat, dupa care te trezesti intr-un loc neasteptat, frecvent cazut pe podea, intrebandu-te ce s-a intamplat. Apare cand tensiunea arteriala si ritmul cardiac scad brusc, din diferite cauze. Lesinul nu este considerat o boala in sine, ci mai degraba o manifestare a unei boli subiacente.

O treime din populatie trece la un moment dat printr-o sincopa, arata statisticile din SUA. Desi lesinul este frecvent in randul tinerilor si in majoritatea cazurilor nu este amenintator de viata, exista cazuri mai putin frecvente cand lesinul poate sa fie un semn al problemelor cardiace, mai ales in cazul varstnicilor. “Lesinul nu inseamna mare lucru daca esti tanar si lesini la vederea sangelui. Dar, daca esti in varsta si nu ai mai lesinat, e un semn ca trebuie sa mergi de urgenta la medic,” ne sfatuiesc specialistii neurologi de la Harvard Medical School.

Cand sincopa nu este ingrijoratoare

Sincopa vasovagala

Ce este. Sincopa vasovagala este cea mai frecventa cauza a lesinului si reprezinta un raspuns exagerat al corpului la anumiti stimuli . Termenul “vasovagal” face referire la efectul nervul vag -care controleaza inima si sistemul digestiv - asupra inimii si vaselor sanguine. Un raspuns emotional puternic - ca de exemplu, vederea de sange sau o emotie puternica - determina o scadere brusca a ritmului cardiac si a tensiunii arteriale, cu reducerea sangelui care ajunge la creier si, in consecinta, pierderea scurta a cunostintei. Poate fi ilustrata prin scena clasica din filme cand un personaj primeste o veste cutremuratoare si cade din picioare.

Care sunt cauzele. Frecvent, sincopa vasovagala apare ca urmare a unui stres emotional (emotie puternica, durere, vederea sangelui, recoltarea de sange, frica de ranire), insa poate fi declansata si de statul in picioare timp indelungat, expunerea la caldura, deshidratarea sau fortarea cand cineva incearca sa aiba scaun si este constipat.

Cine este la risc. Apare frecvent la tineri (< 35 de ani), dar poate sa apara la persoanele mai in varsta cand urineaza sau au scaun, in special daca se forteaza.

Cum se manifesta. Se manifesta prin transpiratie rece, paloare, senzatie de greata, senzatie de cap-gol, cascat, vedere incetosaata urmata imediat de cadere. Recuperarea este rapida, cele mai multe episoade dureaza doar 1 minut.

Ce poti face. Sincopa vasovagala nu iti pune viata in pericol si nu necesita un tratament, dar medicul poate recomanda cresterea aportului de lichide si sare. Nu poti preveni intotdeauna aparitia sincopei vasovagale, asadar, cand apar primele simptomele asaza-te in pozitia orizontala cu picioarele ridicate la 30 de grade deasupra nivelului inimii. Aceasta va permite gravitatiei sa mentina sangele la nivelul creierului. Daca nu te poti intinde, asaza-te si pune-ti capul intre genunchi, pana te vei simti mai bine.

Cand sincopa necesita consult medical

Hipotensiunea ortostatica

Ce este. Hipotensiunea ortostatica sau posturala inseamna “tensiune arteriala mica atunci cand te ridici in picioare din sezut”. Atunci cand tensiunea arteriala scade brusc cand te ridici in picioare, vasele sanguine se dilata, permitand sangelui sa se acumuleze in picioare in loc sa circule catre creier. In consecinta, vei avea senzatia de “cap gol” sau te vei simti usor ametit, iar vederea va fi incetosata, dupa care poti sa cazi.

Care sunt cauzele. Apare ca reactie adversa la anumite medicamente, in special cele pentru hipertensiune arteriala. Frecvent, diureticele pot fi o cauza, fiindca deshidrateaza si scad tensiunea arteriala prin reducerea cantitatii de fluide din sange. De asemenea, boala Parkinson se poate manifesta cu hipotensiune ortostatica.

Cine este la risc. In categoria de risc intra persoanele peste 50 de ani, riscul fiind cu atat mai mare cu cat varsta este mai inaintata. Persoanele care fac tratament antihipertensiv sau sunt deshidratate au, de asemenea, un risc crescut.

Ce poti face. Medicul cardiolog iti poate recomanda testul mesei inclinate sau testul TILT, care masoara cum variaza tensiunea arteriala si frecventa inimii ca raspuns la actiunea gravitatiei. Pentru a evita reducerea brusca a tensiunii arteriale, ridica-te usor din pat. Ramai apoi pe marginea patului inainte de a te ridica in picioare si de-abia apoi ridica-te. Aceasta ridicare lenta in 3 pasi din pozitia culcat in picioare va permite organismului sa isi regleze tensiunea arteriala. Un aport optim de lichide este, de asemenea, de ajutor. Aminteste-ti sa bei regulat cate un pahar de apa, mai ales in sezonul cald – si retine ca senzatia de sete scade cu varsta.

 

Cand sincopa reprezinta un semnal de alarma

Atunci cand apare sincopa in timpul unui efort fizic, aceasta poate semnala o aritmie subiacenta si va necesita un consult cardiologic amanuntit care sa includa o serie de teste (analize de sange, ECG, Holter ECG, ecocardiografie, testul mesei inclinate (testul TILT), etc.). De asemenea, istoricului medical detalial al familiei tale este foarte important. Medicul te va intreba daca in familia ta au existat cazuri de sincopa, convulsii, moarte subita, accidente de masina sau infarct de miocard la varsta tanara. Aceste intrebari ii vor sugera acestuia ca exista posibilitatea unor aritmii amenintatoare de viata care se mostenesc in familia ta.

Aritmia

Cum se produce. Tulburarile de ritm ale inimii pot duce la scaderea tensiunii arteriale, provocand pierderea cunostintei.

Care sunt cauzele. O serie de afectiuni cardiace, de la tulburari de ritm (tahicardii supraventriculare sau ventriculare) la valvele cardiace care functioneaza deficitar, pot provoaca palpitatii suficient de severe cat sa induca lesinul.

Cum se manifesta. Semnele care anunta lesinul pot sa lipseasca sau poti avea: senzatie de constrictie la nivelul pieptului, dificultate in respiratie sau senzatia ca inima bate foarte repede sau ca bate cu pauze.

Cine este la risc. Persoanele peste 60 de ani, in special cele cu istoric de boala cardiaca, sunt in categoria cu cel mai ridicat risc De asemenea, daca ai lesinat pentru prima data la varsta de peste 40 de ani – fa-ti o programare la medicul cardiolog pentru o investigatie amanuntita a posibilelor cauze.

Ia masuri imediat!

  • Daca lesinul este asociat cu efort fizic, mergi la medic pentru un control amanuntit.
  • Daca ai in familie persoane care lesina des, asigura-te ca nu se lovesc in cadere!
  • Daca vezi ca cineva a lesinat, verifica daca este constient. Daca nu, suna imediat 112 si incearca sa-i faci resuscitare.
  • Bea multe lichide. In special in lunile de vara lesinul este frecvent din cauza caldurii si a deshidratarii.
Surse de informatie
  • https://health.clevelandclinic.org
  • www.health.harvard.edu