Dictionar de afectiuni, simptome, investigatii si tratamente

Boala Crohn

Boala Crohn este un tip de boala inflamatorie intestinala. Se caracterizeaza prin inflamatia tubului digestiv care determina dureri abdominale, diaree severa, oboseala marcata, scadere in greutate si malnutritie. Inflamatia cauzata de boala Crohn poate implica diferite zone ale tubului digestiv si adesea cuprinde straturile profunde ale peretelui intestinal. Poate afecta orice segment de la esofag pana la anus, insa localizarea predilecta este in ultima portiune a intestinului subtire (ileita terminala) si la nivelul colonului. Desi nu exista un tratament care sa vindece boala Crohn, diverse medicamente pot reduce semnificativ semnele si simptomele bolii si pot induce remisia (absenta manifestarilor) pe termen lung.

Boala Crohn vs. colita ulcerativa

Boala Crohn si colita ulcerativa (denumita si rectocolita ulcerohemoragica, RCUH) sunt doua tipuri de boala inflamatorie intestinala care au in comun multe caracteristici.

Asemanari:

  • Manifestarile initiale sunt foarte asemanatoare pentru ambele boli. Acestea pot include diaree, dureri si crampe abdominale, sangerari rectale, scadere in greutate si astenie marcata.
  • Ambele apar mai frecvent la persoanele cu varste cuprinse intre 15-35 de ani si la persoanele cu antecedente familiale de boala inflamatorie intestinala (de orice tip).
  • In general, afecteaza in mod egal ambele sexe.
  • In ciuda studiilor efectuate de zeci de ani, cercetatorii inca nu cunosc cauza. Se considera ca o cauza importanta este un raspuns exagerat al sistemului imunitar, insa si alti factori joaca probabil un rol.

Diferente:

  • Colita ulcerativa, asa cum ii spune si numele, afecteaza doar colonul (intestinul gros). Boala Crohn poate afecta orice parte a tubului gastrointestinal, de la gura la anus.
  • Colita ulcerativa afecteaza doar stratul de tesut care acopera peretele colonului dinspre lumen, denumit mucoasa. Boala Crohn poate afecta toate straturile peretelui intestinal.

Epidemiologie

Boala Crohn este mai frecventa in Europa de Vest si America de Nord, unde are o prevalenta (numar de cazuri noi si vechi) de 100 - 300 la 100.000 de oameni.

Boala Crohn poate sa apara la orice varsta si este mai probabil sa se dezvolte la urmatoarele persoane:

  • Care au varsta intre 15-35 ani
  • Care au un membru in familie, cel mai adesea un frate sau un parinte, cu boala inflamatorie intestinala
  • Care fumeaza

Cauze

Cauzele nu sunt pe deplin intelese. Se considera ca sunt complexe, fiind o combinatie de factori genetici, de mediu si stil de viata, multi dintre ei fiind necunoscuti.

Reactie autoimuna

O cauza a bolii Crohn poate fi o reactie autoimuna - atunci cand sistemul imunitar ataca propriile celule sanatoase din corp. Specialistii considera ca bacteriile din tubul digestiv pot stimula in mod eronat sistemul imunitar. Raspunsul exagerat al sistemului imunitar cauzeaza inflamatia la nivelul intestinului, determinand simptomele bolii Crohn.

Gene

Boala Crohn poate sa apara uneori in cadrul aceleiasi familii. Studiiile au aratat ca riscul de a face bola Crohn creste daca in famile exista un parinte sau un frate diagnosticati cu boala Crohn sau cu colita ulcerativa. Medicii continua sa studieze legatura dintre gene si boala Crohn.

Alti factori

Unele studii sugereaza ca riscul de a face boala Crohn este crescut ca urmare a acestor factori:

  • Fumat  - fumatul dubleaza riscul de aparitie a bolii Crohn si determina, de asemenea, simptome mai severe si necesitatea de interventie chirurgicala. Este cel mai important factor de risc controlabil: daca fumezi, este esential sa renunti la fumat.
  • Medicamente - antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), ca de exemplu, aspirina, ibuprofen, naproxen sau diclofenac, antibiotice, contraceptive orale.
  • Dieta bogata in grasimi

Stresul si consumul anumitor alimente nu cauzeaza boala Crohn, desi acesti factori pot agrava simptomele.

Simptome

Frecvent, simptomele apar gradual si pot fi de intensitate variata, de la usoare la severe. Pot varia si se pot schimba de-a lungul timpului. Unele se pot agrava in timp. Foarte rar, simptomele apar brusc si sunt serioase. In cazuri severe, pot sa apara complicatii amenintatoare de viata. Frecvent, boala are o evolutie recurenta, cu exacerbari (pusee acute) care alterneaza cu perioade de acalmie (remisie).

Cand boala este activa, semnele si simptomele sunt:

  • Diaree
  • Durere si crampe abdominale
  • Febra
  • Astenie marcata
  • Pierderea poftei de mancare
  • Scaderea in greutate
  • Senzatia ca intestinul nu s-a golit dupa ce ai avut scaun
  • Senzatia de defecatie imperioasa
  • Sange in scaun

Pe masura ce boala progreseaza, manifestarile pot deveni mai severe. Pot sa apara:

  • Fistula perianala (o comunicare anormala intre canalul anal si alte regiuni) - provoaca durere si secretie purulenta in apropierea anusului
  • Ulcere care pot fi localizate oriunde de la gura la anus
  • Inflamatia la nivelul articulatiilor (artrita) - in 25% dintre cazuri
  • Inflamatia la nivelul ochiului (irita si conjunctivita)
  • Inflamatie la nivelul ficatului si cailor biliare
  • Manifestari la nivelul pielii
  • Anemie prin deficit de fier
  • Calculi renali
  • Intarziere in dezvoltare si pubertate intarziata, in cazul copiilor

Cand sa mergi la control


Este important sa mergi cat mai repede la un consult la medicul gastroenterolog daca ai modificari persistente ale tranzitului intestinal sau daca ai oricare dintre semnele si simptomele bolii Crohn, ca de exemplu:

  • Durere sau crampe abdominale
  • Sange in scaun
  • Greata si varsaturi
  • Diaree persistenta care nu se amelioreaza cu medicamente eliberate fara prescriptie medicala
  • Febra inexplicabila care dureaza mai mult de 2 zile
  • Scaderea inexplicabila in greutate

Complicatii

Ocluzie intestinala

Boala Crohn poate afecta intregul perete intestinal. In timp, zonele afectate se pot fibroza si ingusta, ceea ce poate bloca tranzitul intestinal. Ocluzia intestinala poate fi partiala sau completa si determina diminuarea importanta sau oprirea completa a tranzitului intestinal. Reprezinta o urgenta chirurgicala.

Fistule

Fistulele sunt comunicari anormale intre intestin si alte regiuni. Fistulele se pot infecta.

Abcese

Abcesele sunt colectii purulente.

Fisuri anale

Fisurile anale sunt mici leziuni ale anusului care pot provoca mancarime, durere intensa si sangerare, in special in timpul defecatiei.

Ulcere

Inflamatia poate duce la ulcere de-a lungul intregului tract digestiv - gura, intestin, anus.

Malnutritie

Malnutritia apare atunci cand organismul nu primeste cantitatea adecvata de vitamine, minerale si substante nutritive de care are nevoie pentru a mentine tesuturile sanatoase.

Inflamatie in alte zone ale corpului

Este posibil sa apara inflamatii la nivelul articulatiilor, ochilor si pielii.

Cancer colorectal

Daca boala Crohn este localizata la nivelul colonului, creste considerabil riscul de a face cancer colorectal. Totusi, daca boala este tratata si se obtine remisia, acest risc poate fi redus. Este important sa discuti cu medicul gastroenterolog cand sa incepi screeningul pentru cancerul de colon. In mod obisnuit, la pacientii cu risc mediu, fara boala inflamatorie intestinala, cel mai frecvent se recomanda colonoscopia incepand cu varsta de 50 ani, repetata la 10 ani daca rezultatul este normal. In cazul unui pacient cu boala Crohn, testarea va incepe mai devreme si frecventa va fi mai mare.

Tromboza venoasa

Boala Crohn creste riscul de aparitie a trombilor (cheaguri de sange) la nivelul venelor si arterelor.

Reactii secundare ale medicamentelor

Anumite medicamente care actioneaza prin blocarea sistemului imunitar sunt asociate cu un risc mic de a dezvolta cancere, ca de exemplu limfoame  si cancere de piele. De asemenea, cresc riscul de infectie. Corticosteroizii pot fi asociati cu un risc crescut de osteoporoza, fracturi patologice, cataracta, glaucom, diabet si hipertensiune arteriala. Discuta cu medicul curant gastroenterolog pentru a intelege care sunt riscurile si beneficiile medicamentelor.

Tipuri

In functie de localizarea inflamatiei la nivelul tubului digestiv, exista 6 variante de boala Crohn:

  • Boala Crohn gastroduodenala. Este o forma rara care afecteaza in principal stomacul si duodenul, prima parte a intestinului subtire.
  • Jejunoileita. Acest tip apare in a doua portiune a intestinului, denumita jejun. Este, de asemenea, mai putin frecventa.
  • Ileita. Ileita implica inflamatia in ultima parte a intestinului subtire sau ileon.
  • Ileocolita. Afecteaza ileonul si colonul si este cel mai frecvent tip de boala Crohn.
  • Colita Crohn. Afecteaza doar colonul (intestinul gros). Atat colita ulcerativa, cat si colita Crohn au impact numai asupra colonului, insa colita Crohn poate afecta straturile mai profunde ale peretelui intestinal.
  • Boala perianala. Se manifesta adesea prin fistule anorectale (comunicari anormale intre canalul anal si alte regiuni), infectii profunde (abces anorectal), precum si fisuri si ulcere localizate la nivelul canalului anal.

Diagnostic

Medicul gastroenterolog va pune diagnosticul de boala Crohn folosind o combinatie de analize si investigatii. Initial, va efectua o serie de teste  pentru a exclude alte boli, cum ar fi colita ulcerativa, boala diverticulara sau cancerul, care determina simptome similare cu cele ale bolii Crohn.

Analizele recomandate sunt:

  • Analize de sange - pentru a identifica o posibila anemie, infectie, tulburari electrolitice si inflamatia. De asemenea, pot fi utile testele pentru functia hepatica.
  • Examen din materii fecale  - pentru identificarea hemoragiilor oculte si identificarea bacteriilor sau parazitilor.
  • Endoscopie digestiva superioara si colonoscopia - pentru examinarea tubului gastrointestinal superior, respectiv a intestinului gros. Medicul gastroenterolog va preleva o proba de tesut pentru a fi examinat la microscop in laborator (biopsie intestinala).
  • Investigatii imagistice - computer tomograf (CT) si imagistica prin rezonanta magnetica (IRM) permit examinarea in detaliu, in special pentru evaluarea complicatiilor (fistule)
  • Endoscopia prin videocapsula - este o tehnica moderna, minim-invaziva, care realizeaza examinarea tubului digestiv cu ajutorul unui mic dispozitiv care, odata inghitit de catre pacient, parcurge tubul digestiv si preia imagini fotografice din acesta. Indicatia majora este investigarea afectiunilor intestinului subtire, segment care nu este accesibil la endoscopia clasica.

Tratament

In prezent, boala Crohn nu poate fi vindecata. Totusi, exista un numar de optiuni terapeutice, tratamentul fiind decis de la caz la caz in functie de severitatea bolii si de raspunsul la tratament. Tratamentul poate determina atat ameliorarea simptomelor, cat si remisia bolii pe termen lung.

Tratament medicamentos

Obiectivele tratamentului medicamentos sunt:

  • Reducerea inflamatiei pentru a controla semnele si simptomele bolii
  • Reducerea frecventei puseelor de activitate a bolii
  • Ameliorarea prognosticului pe termen lung prin limitarea complicatiilor

Tipuri de medicamente folosite in boala Crohn:

  • Medicamente antiinflamatoare. Reprezinta primul pas in tratamentul bolilor inflamatorii intestinale. Exemple sunt: corticosteroizii si 5-aminosalicilatii (sulfasalazina, mesalamina). Corticosteroizii sunt antiinflamatoarele cele mai folosite in tratamentul puseelor acute moderate sau severe. Puseele severe trebuie tratate in spital prin administrare intravenoasa si de multe ori in asociatie cu chimioterapice de tipul ciclosporinei.
  • Imunomodulatoare. Reduc inflamatia si sunt utilizate in afectiunile cronice cu pusee repetate care ar necesita tratament corticoterapic indelungat. Frecvent se folosesc in combinatie. Sunt eficiente pentru tratamentul pe termen lung si pot diminua necesarul de corticosteroizi, mentinand remisiunea ani de zile. Este nevoie de monitorizarea atenta deoarece au reactii adverse importante. Exemple sunt: azatioprina, 6-mercaptopurina si metotrexat.
  • Terapii inovatoare anti-TNF. Aceasta clasa de medicamente actioneaza la nivelul anumitor proteine produse de catre sistemul imun. Exemple sunt: natalizumab, vedolizumab, infliximab, etc. Sunt dedicate cazurilor severe si numai sub indrumarea medicului gastroenterolog.
  • Antibiotice. Antibioticele pot reduce cantitatea de secretii purulente drenate din fistule si abcese si uneori le pot vindeca, fara sa fie nevoie de tratament chirurgical.

Tratament chirurgical

Multi pacienti cu boala Crohn vor avea nevoie de interventie chirurgicala. Desi este considerata o alternativa de tratament de ultima alegere, aproximativ 70% dintre pacienti vor suferi o interventie chirurgicala in decurs de 20 de ani de la debutul bolii. Operatia este indicata pentru rezolvarea unor complicatii cum sunt: ocluzia intestinala, fistule, abcese abdominale sau sangerari severe sau se efectueaza cu scopul de a indeparta o portiune afectata de intestin si in felul acesta, pentru a ameliora simptomatologia severa care nu raspunde la tratamentul medicamentos.

Exista diferite tipuri de operatii pentru tratarea bolii Crohn, decizia fiind luata in urma discutiei cu medicul chirurg cu experienta in tratamentul chirurgical al bolilor inflamatorii intestinale. Interventiile chirurgicale se efectueaza cu anestezie generala si necesita frecvent internare in spital timp de 3-7 zile. Recuperarea completa poate dura 4 - 6 saptamani.

Este important de inteles ca interventia chirurgicala nu vindeca boala Crohn. Beneficiile sunt de obicei temporare. Boala reapare adesea, frecvent in apropierea zonei de intestin apropiata de cea excizata. Cea mai buna abordare consta in a face tratament medicamentos imediat dupa interventia chirurgicala pentru a minimiza riscul de recadere.

Tipuri de inteventii chirurgicale recomandate in boala Crohn:

  • Rezectie de intestin subtire - se indeparteaza o parte din intestinul subtire. Este indicata in boala Crohn care afecteaza intestinul subtire sau in cazul ocluziei intestinale. Se poate efectua minim-invaziv laparoscopic sau prin chirurgie deschisa.
  • Colectomie subtotala - indeparteaza o parte din intestinul gros (colon). Este indicata in boala Crohn severa la nivelul intestinului gros, in ocluzie intestinala sau cand existe fistule. Se poate efectua minim-invaziv laparoscopic sau prin chirurgie deschisa.
  • Proctocolectomie si ileostoma - proctocolectomia este o interventie chirurgicala prin care se indeparteaza intregului colon si rectul. Pentru eliminarea materiilor fecale, chirurgul va aduce capatul ileonului (portiunea distala a intestinului subtire) pe care il ataseaza de piele, creand o deschidere in afara corpului (ileostoma). Continutul se va strange intr-o punga speciala de plastic. Materiile fecale vor trece prin stoma, in loc sa se elimine prin anus. Stoma nu are muschi, astfel incat nu poate controla eliminarea scaunului si aceasta se produce ori de cate ori exista continut. Asistentele specializate in ingrijirea stomelor vor oferi pacientului tot suportul. Daca vei face acest tip de operatie, ileostoma va fi definitiva, pe tot restul vietii.

Dieta


Alimentele nu cauzeaza boala Crohn, insa anumite mancaruri si bauturi pot inrautati simptomele, in special in timpul unei exacerbari.

Consult la specialistul dietetician

Odata ce ai fost diagnosticat cu boala Crohn, medicul gastroenterolog iti va recomanda sa discuti cu un dietetician.

Acesta te va ajuta sa intelegi care sunt alimentele care pot influenta simptomele si cum te poate ajuta dieta. Initial, este important sa tii un jurnal alimentar, in care vei detalia ce aliment ai mancat si daca acel aliment a cauzat simptome. Folosind aceste informatii, dieticianul te va ajuta sa iti faci un plan alimentar. Aceste modificari in dieta ta au ca rol imbunatatirea absorbtiei nutrientilor, limitand in acelasi timp acele alimente care ar inrautati felul in care te simti.

Un plan alimentar poate functiona pentru un pacient, dar poate sa nu fie util in cazul altuia. Acest lucru se datoreaza faptului ca boala Crohn afecteaza diferite zone ale tractului gastrointestinal la diferite persoane.

Urmatoarele recomandari privind dieta pot fi utile:

  • Adaptarea necesarului de fibre. Unii pacienti au nevoie de o dieta bogata in fibre si proteine, in timp ce pentru altii alimentele bogate in fibre, cum ar fi fructele si legumele, pot irita tubul gastrointestinal.
  • Limitarea consumului de grasimi. Boala Crohn poate interfera cu capacitatea intestinului de a descompune si absorbi grasimile. Acest exces de grasime va trece din intestinul subtire in colon, ceea ce poate provoca diaree.
  • Limitarea consumului de produse lactate. Desi anterior este posibil sa nu fi avut intoleranta la lactoza, odata boala Crohn diagnosticata, poate sa apara digerarea cu dificultate a produselor lactate cu aparitia durerilor de stomac, crampelor abdominale si a diareei.
  • Hidratare adecvata. Riscul de deshidratare este crescut daca pacientul are diaree si sangerari.
  • Suplimente de vitamine si minerale. Boala Crohn poate afecta capacitatea intestinului de a absorbi corespunzator nutrientii din alimente. Consumul de alimente bogate in nutrienti poate sa nu fie suficient. Discuta cu medicul gastroenterolog ce tip de preparate cu multivitamine sunt potrivite in cazul tau.

Terapii alternative

Unii pacienti vor incerca diverse terapii alternative sau complementare pentru a trata boala Crohn. Exista putine studii bine efectuate in ceea ce priveste siguranta si eficacitatea acestor tratamente. De aceea, nu sunt aprobate de Food and Drug

Administration (FDA) din Statele Unite, desi unii pacienti le folosesc in plus fata de medicatia principala. Exemple sunt: probiotice, prebiotice, ulei de peste, aloe vera, suplimente alimentare si acupunctura. Inainte de a incepe un astfel de tratament este important sa discuti cu medicul tau curant gastroenterolog.

Suport emotional

Boala Crohn nu te afecteaza doar fizic, ci si emotional. Daca manifestarile sunt severe, viata ta poate sa insemne nevoia constanta de a merge la toaleta. Chiar daca simptomele sunt usoare, gazele si durerile abdominale pot face dificila prezenta ta in public. Toti acesti factori iti pot modifica viata si cauza depresie.

Iata cateva lucruri care te pot ajuta:

  • Informeaza-te. Una dintre cele mai bune modalitati de a avea controlul asupra bolii este sa cunosti cat mai mult posibil despre boala Crohn.
  • Fa parte dintr-un grup de sprijin. Membrii grupului pot oferi informatii valoroase despre boala, precum si sprijin emotional. De asemenea, este linistitor sa fii alaturi de alti pacienti care au aceeasi boala ca si tine.
  • Discuta cu un specialist. Unii pacienti considera ca este util sa consulte un psiholog care este familiarizat cu bolile inflamatorii intestinale si cu dificultatile emotionale pe care acestea le pot provoca.

Manangementul stresului

Desi stresul nu provoaca boala Crohn, poate agrava semnele si simptomele si poate declansa o recadere. Exemple de modalitati care te pot ajuta sunt: practicarea unei activitati fizice, exercitii de relaxare sau aplicarea unor tehnici de biofeedback.

Renuntarea la fumat

Fumatul creste riscul de a face boala Crohn si, odata diagnosticata boala, poate agrava simptomele. Persoanele cu boala Crohn care fumeaza au mai multe sanse de a face o recadere si de a suferi o interventie chirurgicala. Renuntarea la fumat reprezinta una dintre masurile suportive de maxima importanta la pacientii cu boala Crohn si determina o scadere cu 60% a riscului de recidiva a bolii la 2 ani, fata de pacientii care continua sa fumeze.

Boala Crohn la copii

Majoritatea pacientilor cu boala Crohn sunt diagnosticati intre 20-30 de ani, insa boala Crohn poate sa apara si la copii. Aproximativ 1 din 4 pacienti prezinta simptome inainte de varsta de 20 de ani.

La copii si adolescenti este frecvent tipul de boala Crohn care afecteaza doar colonul, astfel incat diferentierea intre boala Crohn si rectocolita ulcerohemoragica este dificila, atata timp cand copilul nu prezinta si alte manifestari.

In cazul copiilor, tratamentul adecvat este esential deoarece boala Crohn netratata poate determina intarziere in crestere si osteoporoza (oase fragile). De asemenea, in acest stadiu al vietii, poate provoca suferinta emotionala semnificativa. In plus, medicamentele necesare pentru tratamentul bolii pot avea unele efecte secundare semnificative. De aceeea, este important ca parintele sa fie implicat alaturi de medicul pediatru si gastroenterolog, pentru a gasi cele mai potrivite optiuni de tratament pentru copil.

Boala Crohn la femeia gravida

Pacientele cu boala Crohn pot avea sarcini normale. Medicul gastroenterolog iti va recomanda sa incerci sa ramai gravida cat timp boala este in remisie. Puseele acute in timpul sarcinii pot provoca avort spontan, nastere prematura si greutate redusa la nastere.

 

Surse de informatie:

What is Crohn’s disease? www.niddk.nih.gov
Crohn's disease www.mayoclinic.org
Understanding Crohn’s Disease www.healthline.com
Crohn's disease www.my.clevelandclinic.org
What is Crohn’s disease? www.niddk.nih.gov

Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Content Writer