Scorul de calciu - un test valoros pentru estimarea riscului de infarct miocardic acut

Bolile cardiovasculare (boala arteriala coronariana, infarctul miocardic acut, accidentul vascular cerebral) sunt principala cauza de deces in lume, atat in cazul barbatilor, cat si al femeilor. Scorul de calciu coronarian joaca un rol crucial in identificarea riscului de boala coronariana inainte de aparitia simptomelor. 

Este posibil sa nici nu stii ca inima ta are probleme pana cand nu suferi un infarct de miocard acut, care apare dupa multi ani de acumulare a placilor de aterom in arterele coronare care iriga muschiul inimii (miocardul). 

Factorul determinant al formarii placilor in peretele arterial este ateroscleroza, un proces care incepe de obicei la o varsta frageda, prin care se depun placi de aterom pe peretele interior al vaselor. Placa de aterom este o acumulare de substante grase (colesterol), proteine si detritus celular. Initial, aceste placi sunt moi si nu au calciu detectabil, dar pe masura ce imbatranim, calciul se depune in interiorul placilor. Pe baza prezentei sau absentei calciului, placile de aterom sunt clasificate ca „moi”, respectiv „calcificate”. 

Aceste placi de aterom pot avea doua consecinte serioase pentru sanatatea inimii: pe de o parte, ingusteaza artera, restrangand fluxul sanguin catre miocard, iar pe de alta parte se pot rupe formand un cheag de sange (trombus) care poate bloca total artera, ducand la complicatii severe precum infarctul de miocard acut. 

Testele imagistice cu raze X, cum ar fi tomografa computerizata (CT), pot identifica cu usurinta aceste „pete” calcificate.

Scorul de calciu nu determina cat de inguste sau obstruate au devenit arterele coronare (acest aspect poate fi evaluat prin coronarografie), ci este o modalitate de a analiza cantitatea totala de placa calcificata prezenta in arterele coronare. In functie de amploarea calcificarii se calculeaza un scor care ajuta la prezicerea riscului unui eveniment cardiac acut in urmatorii ani. Dovezile au aratat ca, cu cat scorul este mai mare, cu atat riscul de a suferi un infarct de miocard acut este mai mare. 

Un scor de calciu mare ajuta medicul sa decida daca pacientul ar putea avea nevoie sa ia medicamente preventive si sa adopte masuri de stil de viata sanatoasa, cum ar fi dieta si exercitiile fizice, pentru a reduce acest risc. 

Este esential sa intelegem ca testul nu este potrivit pentru toata lumea. Colegiul American de Cardiologie (ACC) si Asociatia Americana a Inimii (AHA) recomanda utilizarea scorului de calciu coronarian la persoanele care nu prezinta simptome de boala, dar care au factori de risc pentru boala arteriala coronariana. 

Scorul de calciu coronarian este recomandat pentru screeningul pacientilor asimptomatici cu factori de risc pentru boala arteriala coronariana:

• Cu varste cuprinse intre 40 si 70 de ani (> 40 ani in cazul barbatilor, > 50 ani cazul femeilor);
• Care au un risc intermediar (nu scazut sau ridicat);
• Care au antecedente familiale de boala arteriala coronariana;
• Sunt fumatori sau fosti fumatori;
• Au tensiune arteriala crescuta;
• Au colesterol ridicat;
• Sunt supraponderali sau obezi;
• Au diabet zaharat de tip 2 .

Scorul de calciu nu este recomandat ca test de screening pentru un pacient cu un risc ridicat sau care  deja a suferit un infarct miocardic acut, o interventie chirurgicala de bypass coronarian sau o procedura de cardiologie interventionala de revascularizare cu stent (angioplastie coronariana). Aceste evenimente indica faptul ca acea persoana are deja placi coronariene si alte investigatii sunt mai adecvate in acest caz. 

Scorul de calciu este indicat si la persoanele tinere, sub 40 ani?

In cazul adultilor tineri cu varsta < 40 de ani, nu a existat suficient timp pentru ca placile moi bogate in lipide sa se calcifice, iar testul le poate rata. De exemplu, un pacient in varsta de 30 de ani cu hipercolesterolemie familiala ar putea avea multe placi coronariene moi (necalcificate). Scorul de calciu coronarian al acestei persoane va fi 0, deoarece in placi nu s-a depus calciu, in timp ce riscul sau de evenimente cardiace acute este semnificativ crescut. In astfel de cazuri, un scor 0 poate fi inselator, rezultand o asigurare falsa si ratarea unui tratament adecvat. 

Dimpotriva, un scor ridicat de calciu la un pacient tanar este foarte ingrijorator si ar trebui luat in serios, deoarece indica faptul ca acesta a format deja placi coronariene cu un risc crescut de infarct de miocard in viitor.

Pacienti peste 70 de ani mai beneficiaza de testarea scorului de calciu?

Aproape majoritatea persoanelor vor avea un anumit grad de calcificare a arterelor coronare peste varsta de 70 ani. Un scor de calciu ridicat la persoanele in varsta nu indica neaparat un statut de risc ridicat, cu exceptia cazului in care scorul este semnificativ crescut. Pe de alta parte, un scor de calciu scazut sau zero la aceasta grupa de varsta poate fi extrem de linistitor. 

Este necesar scorul de calciu pentru cineva care ia deja statine?

Raspunsul este, in general, nu, dar depinde de la caz la caz. 

Daca un pacient ia medicamentele in mod regulat si nivelurile sale de LDL-C (colesterolul „rau”) sunt in jur de 2 mmol/L (77 mg/dL), atunci nu este nevoie de un test care masoara scorul de calciu. Cu toate acestea, daca pacientul ia statine intermitent si nivelurile sale de LDL-C sunt semnificativ mai mari de 77 mg/dL, atunci se poate lua in considerare aceasta testare pentru a ajuta la ghidarea terapiei. 

Scorul de calciu coronarian este o investigatie imagistica de tomografie computerizata (CT) a inimii, care se efectueaza la recomandarea unui medic specialist cardiolog. Acesta va evalua riscul de boli cardiovasculare dupa modelul clasic, tinand cont de istoricul familial si personal, stilul de viata si analizele de laborator si va recomanda completarea investigatiilor cu efectuarea scorului de calciu. 

Scorul de calciu coronarian este o investigatie rapida (dureaza aproximativ 10-15 minute) si care nu necesita spitalizare sau sedare. 

Pregatirea este minima. Cu cateva ore inainte, evita stimulentele care pot afecta ritmul cardiac, cum sunt cafeina si fumatul. Poarta haine largi si lasa acasa bijuterille. Continua sa iei in mod obisnuit  medicamentele. Informeaza personalul medical daca esti insarcinata. 

Investigatia consta in urmatoarele etape:

• Vei fi asezat pe masa mobila a paratului CT - vei sta intins pe spate. Asistenta iti va monta pe piept o serie de electrozi pentru a monitoriza activitatea cardiaca pe durata scanarii (ca atunci cand efectuezi un ECG);
• Scanarea - aparatul de tomografie computerizata scaneaza inima si arterele coronare pentru a detecta prezenta si cantitatea de calciu. Ti se va cere sa iti tii respiratia pentru perioade scurte de timp (cateva secunde) in timp ce se inregistreaza imaginile. Scopul este de a minimiza miscarea pentru a se obtine imagini precise ale placii calcificate din arterele coronare. Scanarea este nedureroasa si implica doar expunerea la o cantitate mica de radiatii;
• Dupa procedura poti conduce si iti poti relua activitatile zilnice;
• Interpretarea rezultatelor - dupa scanare, un medic imagist va analiza imaginile pentru a determina scorul de calciu. Raportul imagistic trebuie aratat medicului cardiolog trimitator pentru interpretare si recomandari ulterioare.

Scorul de calciu coronarian (denumit scorul Agatston) reprezinta suma zonelor individuale de depozite de calciu din arterele coronare si este prezentat sub forma unui numar. In general, un scor mai mare este asociat cu un risc mai mare de boala arteriala coronariana. 

Scor de calciu 0

Un scor zero indica absenta placilor calcificate detectabile in arterele coronare. Acesta este un rezultat optim si sugereaza un risc scazut de boala coronariana si de a face un infarct miocardic in viitor. 

Cu toate acestea, nu exclude prezenta placilor moi (necalcificate) sau riscul unor evenimente cardiace viitoare, in special la persoanele mai tinere sau la cele cu alti factori de risc aterosclerotici, cum ar fi diabetul, hipertensiunea arteriala, fumatul sau hipercolesterolemia. De aceea, este esential sa se interpreteze rezultatele in contextul acestor factori de risc si al varstei. 

Scor de calciu 1-100

Un scor intre 1 si 100 indica o calcificare usoara si un risc scazut pana la moderat de boala coronariana. Acest interval sugereaza prezenta unor acumulari de placa aterosclerotica, iar riscul unui eveniment cardiac acut este putin mai mare decat la pacientii cu un scor zero. Se recomanda modificari ale stilului de viata si gestionarea factorilor de risc. 

Scor de calciu 101-300

Un scor intre 101 si 300 indica o calcificare moderata si un risc moderat pana la ridicat de boala coronariana. Acest interval sugereaza o cantitate semnificativa de acumulare de placa aterosclerotica, iar riscul unui infarct de miocard acut este mai mare decat la cei cu scoruri mai mici. Pot fi necesare modificari agresive ale stilului de viata, gestionarea factorilor de risc si medicatie preventiva.

Scor de calciu  >/= 300

Un scor de 300 sau mai mare indica o calcificare extinsa si un risc ridicat de boala coronariana. Acest interval sugereaza o cantitate substantiala de acumulare de placa aterosclerotica, iar riscul unui eveniment cardiac acut in urmatorii 3-5 ani este semnificativ crescut. Terapia medicala intensiva, modificarile stilului de viata si monitorizarea atenta sunt esentiale pentru persoanele aflate in acest interval. 

Scorurile de calciu variaza in functie de varsta. Cu cat persoana este mai in varsta, cu atat este mai probabil sa aiba un anumit grad de calciu in artere, ca urmare, un scor mai mic la o persoana in varsta poate indica in continuare un risc semnificativ, dar mai mic in comparatie cu alte persoane din grupa de varsta a acelei persoane. 

In loc sa se concentreze pe numarul absolut al scorului de calciu, medicul cardiolog va compara scorul tau de calciu cu cel al altor pacienti din grupa ta de varsta. Prin incorporarea factorului de varsta in calcul, se obtine o percentila, care este mult mai precisa in evaluarea riscului decat numarul absolut.

Scorul de calciu coronarian este un instrument valoros pentru evaluarea riscului de boala arteriala coronariana. Cu toate acestea, nu este o abordare diagnostica adecvata pentru pacientii cu risc crescut si cei care prezinta simptome cardiace, din mai multe motive: 

Incapacitatea de a detecta placa moale, necalcificata

Scorul de calciu masoara cantitatea de placa calcificata din arterele coronare, dar nu ofera informatii despre placa moale, necalcificata. Placile moi sunt mai predispuse la ruptura si pot provoca evenimente coronariene acute, cum ar fi infarctul miocardic. 

Nu face o evaluare functionala

Testul detecteaza placile calcificate, dar nu poate oferi nicio informatie cu privire la faptul daca aceste placi au obstructionat artera coronara, adica „statusul functional”. Este posibil ca o persoana sa aiba un scor de calciu ridicat, dar sa aiba totusi un flux sanguin suficient catre muschiul inimii (placi neobstructive) sau invers. In astfel de cazuri, pot fi necesare teste diagnostice suplimentare, cum ar fi testele de stres sau angiografia coronariana (coronarografia), pentru a evalua impactul functional al calcificarilor identificate. 

Potential de false asigurari

La pacientii cu risc crescut sau la cei cu simptome, un scor de calciu scazut sau zero poate fi fals linistitor, ceea ce duce la nerespectarea tratamentului medicamentos si la o falsa senzatie de sanatate buna a inimii. 

Scorul de calciu este un instrument de screening pentru boala arteriala coronariana la persoanele asimptomatice cu risc intermediar si de prezicere a riscului de a face un infarct de miocard acut in viitorul apropiat. 

Angio-CT pentru arterele coronare este indicata pentru pacientii cu simptome sugestive pentru boala arteriala coronariana, cum ar fi durere in piept sau dispnee la efort, cu rezultate anormale la ecocardiografia de stres sau pentru evaluarea preoperatorie in anumite cazuri. Aceasta ofera imagini detaliate ale arterelor coronare, inclusiv vizualizarea placilor necalcificate. Aceasta investigatie include de obicei si scorurile de calciu in raportul general. 

Desi scorul de calciu ajuta la stratificarea riscului, nu ofera informatii despre placa necalcificata sau afectarea fluxului sanguin. 

Angio-CT de artere coronare implica o expunere mai mare la radiatii si utilizarea de substanta de contrast, ceea ce poate fi problematic pentru pacientii cu disfunctie renala sau cu alergii la agentii de contrast. In schimb, scorul de calciu cuantifica incarcarea cu placa calcificata fara a utiliza substanta de contrast. De asemenea, expunerea la radiatii X este mai mica. Minimizarea expunerii la radiatii este importanta pentru pacientii mai tineri sau pentru cei care necesita imagistica repetata. 

Nu, nu iti puteti reduce sau inversa scorul de calciu. Odata ce a aparut calcificarea arterei coronare, aceasta este in general ireversibila. 

Scorul de calciu este un test de screening care poate fi un semnal de alarma pentru a avea mai multa grija de inima ta:

• Daca scorul tau este zero, continua sa depui eforturi pentru a-l mentine asa;
• Cand scorul este intre 100 si 300, sunt necesare masuri imediate, care implica in mare parte schimbari ale stilului de viata;
• Persoanele cu un risc foarte mare (>400) de a dezvolta probleme cardiace vor primi tratament medicamentos. Medicul cardiolog poate recomanda, de asemenea, completarea investigatiilor cu teste suplimentare pentru a intelege mai bine severitatea acumularii placii coronariene.

Iti poti reduce semnificativ riscul general de evenimente cardiovasculare prin abordarea factorilor de risc modificabili, cum ar fi:

• Renuntarea la fumat;
• Adoptarea unei diete sanatoase;
• Practicarea regulata de activitate fizica;
• Gestionarea stresului;
• Controlul hipertensiunii arteriale;
• Controlul diabetului zaharat de tip 2;
• Administrarea de medicamente prescrise de medic.

Este important de inteles ca scorul tau de calciu ar putea creste dupa initierea terapiei cu statine si includerea exercitiilor fizice in rutina ta. Aceasta crestere nu este neaparat o evolutie negativa, deoarece indica faptul ca placile se intaresc si devin mai stabile, reducand riscul unui infarct miocardic acut. 

In general, daca scorul de calciu este ridicat, nu este nevoie sa se repete testul. Un scor mare indica un risc crescut, iar accentul trebuie pus pe tratamentul intensiv al factorilor de risc si pe modificarile stilului de viata. 

Cu toate acestea, anumiti pacienti cu un scor de calciu de 0, in special persoanele mai tinere, ar putea lua in considerare repetarea testului peste 3-5 ani. Acest lucru este deosebit de important daca au cativa factori de risc, cum ar fi colesterol ridicat sau hipertensiune arteriala, si decid sa nu urmeze terapia medicamentoasa. 

Surse de informatie:

• www.laiic.com
• www.ahajournals.org
• www.radiologyinfo.org
• www.heartcare.sydney
• www.heartfoundation.org.au

Text: Dr. Ileana Andreescu