Malaria: Ce este? Cauze, simptome și tratament

Cel mai frecvent, malaria se raspandeste la oameni prin intepaturile femelelor infectate de tantari denumiti Anopheles. De asemenea, poate fi transmisa prin transfuziile de sange si acele contaminate.  

Malaria este cauzata de un parazit din genul Plasmodium:

• Exista 5 specii de paraziti Plasmodium care pot cauza boala la oameni.
• 2 specii -  P. falciparum  si  P. vivax  - reprezinta cea mai mare amenintare.
• P. falciparum este cel mai mortal parazit al malariei si cel mai raspandit pe continentul african.
• P. vivax este parazitul dominant al malariei in majoritatea tarilor din afara Africii Subsahariene.
• Celelalte specii de paraziti care pot infecta oamenii sunt: P. malariae, P. ovale si P. knowlesi.

Ciclul de transmitere a malariei

Malaria se transmite atunci cand un tantar s-a infectat cu paraziti dupa ce a intepat o persoana infectata. La randul lui, tantarul infectat transmite parazitul apoi unei persoane neinfectate. 

Odata ce parazitii intra in organismul omului, acestia ajung in ficat. Odata ce parazitii se maturizeaza in ficat, parasesc ficatul si ajung in fluxul de sange unde infecteaza globulele rosii. Acesta este momentul in care oamenii dezvolta de obicei simptomele de malarie. Unele tipuri de paraziti Plasmodium pot ramane intr-un stadiu latent in ficat chiar si un an de zile. 

Daca un tantar neinfectat te inteapa in acest moment al ciclului, se va infecta cu parazitii malariei si ii poate transmite apoi unei alte persoane. 

Alte moduri de transmitere

Deoarece parazitii care cauzeaza malaria afecteaza globulele rosii, oamenii se pot infecta prin expunerea la sangele care contine parazitii:

• De la mama la fat (transmitere intrauterina)
• Prin transfuzii de sange
• Prin folosirea in comun a acelor pentru injectarea drogurilor

Modalitati prin care nu se transmite malaria

Malaria nu este o boala contagioasa - nu se poate transmite de la o persoana la alta. Nu te poti imbolnavi de malarie prin contact obisnuit (a sta langa o persoana cu malarie), contact fizic apropiat sau prin contact sexual.  

Cel mai mare factor de risc pentru dezvoltarea malariei este locuirea sau vizitarea zonelor in care boala este frecventa (zone endemice). Acestea includ regiunile tropicale si subtropicale cu temperaturi si umiditate ridicata din:

• Africa Subsahariana
• Asia de Sud si de Sud-Est
• Insulele Pacificului
• America Centrala si nordul Americii de Sud 

Tarile cu riscul cel mai mare de malarie din aceste regiuni sunt:

• Regiunea Africana a OMS: Burkina Faso, Camerun, Republica Democrata Congo, Ghana, Mali, Mozambic, Niger, Nigeria, Sudan, Republica Unita Tanzania si Uganda. Nigeria si Republica Democrata Congo se numara printre tarile cu cel mai mare numar de cazuri si decese cauzate de malarie.
• Regiunea est-mediteraneana: Sudan, Pakistan, Sudanul de Sud, Yemen si Afganistan
• America: Brazilia, Columbia si Venezuela
• Pacificul de Vest: Papua Noua Guinee

Conform celui mai recent raport al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), in anul 2023 au fost diagnosticate 263 de milioane de cazuri de malarie, comparativ cu 252 de milioane de cazuri in 2022. 

Regiunea africana a OMS (care cuprinde 47 de state membre) continua sa suporte o parte disproportionat de mare din povara globala a malariei. In 2023, regiunea a gazduit aproximativ 94% din totalul cazurilor de malarie si 95% din decese. Copiii sub 5 ani au reprezentat 76% din totalul deceselor cauzate de malarie in regiune. 

Peste jumatate din aceste decese au avut loc in patru tari:

• Nigeria (30.9%)
• Republica Democrata Congo (11.3%)
• Republica Niger (5.9%)
• Republica Unita Tanzania (4.3% 

Malaria se poate manifesta de la forme usoare de boala la forme severe si chiar deces. 

Perioada de incubatie

Dupa ce tantarul Anopheles infectiat a transmis parazitul malariei, exista o perioada de timp inainte de aparitia primelor simptome, care se numeste „perioada de incubatie”. 

Perioada de incubatie in majoritatea cazurilor de malarie variaza intre 7 si 30 de zile. Diferite specii de paraziti care cauzeaza malaria la oameni pot avea perioade de incubatie mai scurte sau mai lungi. In plus, unele specii de paraziti ai malariei pot ramane latenti (inactivi) in ficat timp de luni pana la 1 an de zile dupa infectia initiala. 

Semne si simptome

Semnele si simptomele precoce ale malariei sunt:

• Febra inalta
• Frisoane
• Dureri de cap
• Dureri musculare
• Oboseala
• Greata, varsaturi, diaree

Unele persoane cu malarie experimenteaza cicluri de „atacuri” de malarie. Un atac incepe de obicei cu tremuraturi si frisoane, urmate de febra mare, apoi de transpiratii, pentru ca apoi temperatura sa revina la normal si un „atac” sa apara ulterior. 

Simptomele pot fi usoare la unele persoane, in special la cele care au avut anterior malarie. Deoarece simptomele initiale ale malariei nu sunt specifice, este important sa te testezi din timp, daca stii ca ai fost expus riscului de infectie (calatorie in zonele cu risc). Daca nu este tratata rapid, infectia poate deveni severa. 

Sugarii, copiii cu varsta mai mica de 5 ani, femeile insarcinate, persoanele cu HIV sau SIDA si turistii care vin din zone fara malarie pot face o infectie mai severa. Semnele si simptomele severe de malarie sunt:

• Oboseala si extenuare extrema
• Confuzie, coma
• Convulsii multiple
• Dificultate in respiratie
• Urina inchisa la culoare sau cu sange
• Icter (ingalbenirea albului ochilor si a pielii)
• Sangerari anormale 

Malaria in timpul sarcinii poate cauza nastere prematura sau nasterea unui copil cu greutate mica la nastere. 

Cand sa mergi la medic

Mergi cat mai repede la camera de garda a unui spital de Boli Infectioase daca:

• Locuiesti intr-o zona endemica si prezinti oricare din semnele si simptomele malariei
• Ai calatorit intr-o regiune endemica in ultimul an de zile 

Medicul va recomanda teste de laborator care pot diagnostica malaria. Tratamentul initiat precoce pentru forma usoara de malarie poate impiedica infectia sa se agraveze. 

Malaria poate fi fatala, in special atunci cand este cauzata de speciile de Plasmodium comune in tarile din Africa. 

Decesele se datoreaza urmatoarelor complicatii:

• Malarie cerebrala. Apare cand globule rosii pline de paraziti blocheaza vasele mici de sange de la nivelul creierului, ceea ce cauzeaza edem cerebral si leziuni cerebrale. Malaria cerebrala poate provoca convulsii si coma.
• Afectare respiratorie. Acumularea de lichid in plamani (edem pulmonar) poate ingreuna respiratia.
• Insuficienta organica. Malaria poate afecta rinichii sau ficatul si poate provoca ruptura splinei. Oricare dintre aceste afectiuni poate pune viata in pericol.
• Anemia. Malaria poate duce la o cantitate insuficienta de globule rosii pentru a asigura un aport adecvat de oxigen catre tesuturile organismului (anemie).
• Glicemie scazuta. Formele severe de malarie pot determina hipoglicemie (glicemie scazuta). De asemenea, chinina - un medicament obisnuit utilizat pentru tratamentul malariei, poate avea acest efect. Glicemia foarte scazuta poate cauza coma si deces.

In tarile unde numarul de decese cauzate de malarie este mare, acestea se datoreaza lipsei accesului la ingrijire medicala, la masuri preventive si educatie.

Diagnosticul precoce permite initierea rapida a tratamentului, cand infectia este inca in forma usoara, ceea ce va reduce severitatea bolii, va previni decesul si va contribui la scaderea ciclului de transmitere a parazitului. 

Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda ca toate cazurile suspecte de malarie sa fie confirmate folosind teste de diagnostic care identifica parazitul (fie prin microscopie, fie prin un test de diagnostic rapid). Febra si frisoanele la o persoana care s-a intors dintr-o zona endemica de malarie reprezinta o indicatie pentru testarea urgenta pentru malarie. 

Metoda microscopica - examen picatura groasa si frotiu de sange pentru malarie

• Diagnosticul de certitudine al malariei se bazeaza pe detectarea parazitilor in sange prin examinarea microscopica a sangelui.
• „Picatura groasa” este o metoda de concentrare a numarului de paraziti.
• Prin acest test se identifica si specia parazitului, o informatie importanta pentru stabilirea adecvata a tratamentului.

Test rapid pentru identificare Plasmodium falciparum (malarie)

• Metodele microscopice, in varianta lor clasica, raman testele de baza in diagnosticarea malariei - „standardul de aur”.
• Cu toate acestea, microscopia este o metoda relativ laborioasa, care necesita personal calificat, echipamente si reagenti specifici. Astfel, au fost dezvoltate testele rapide (cunoscute sub acronimul RDT = Rapid Diagnostic Tests) care se efectueaza simplu si nu necesita echipament special si o pregatire indelungata.
• Detecteaza rapid, in 15 minute, antigenele (proteine produse de parazitul malariei) intr-o cantitate mica de sange.
• Sunt mai putin sensibile decat examenul microscopic.

Mutatiile genetice

Majoritatea testelor de diagnostic rapid pentru malarie vizeaza una sau doua proteine specifice produse de parazitul malariei P. falciparum: HRP2 si HRP3. 

Totusi, exista paraziti cu mutatii genetice care impiedica exprimarea acestor proteine si care nu sunt detectati de aceste teste (rezultate fals-negative). Aceasta inseamna ca pacientii cu malarie pot sa nu fie diagnosticati, permitand raspandirea acestor paraziti mutanti. 

In anul 2023, acesti paraziti mutanti au fost raportati in 41 de tari endemice de malarie, inclusiv in Burkina Faso, Ciad, Togo si Indonezia pentru prima data. Desi prevalenta lor este inca scazuta in majoritatea tarilor, aceasta depaseste 15% in Brazilia, Djibouti, Eritreea, Nicaragua si Peru. 

Malaria este o infectie grava si necesita intotdeauna tratament medicamentos. Mai multe medicamente sunt utilizate pentru a trata malaria. Medicul specialist infectionist va alege unul sau mai multe medicamente in functie de urmatorii factori:

• Tipul de malarie
• Locatia geografica unde s-a produs probabil infectia (si probabilitatea rezistentei la medicamente)
• Greutatea si varsta pacientului
• Daca femeia este insarcinata
• Cat de severa este boala in momentul diagnosticului 

Pacientii cu malarie sunt de obicei spitalizati. 

Cele mai frecvent folosite medicamente pentru malarie sunt:

• Medicamentele combinate pe baza de artemisinina - sunt cel mai eficient tratament pentru malaria cauzata de P. falciparum
• Clorochina - este recomandata pentru tratamentul infectiei cu  parazitul P. vivax  daca se cunoaste ca este inca sensibil la acest medicament.
• Primachina  - trebuie adaugata la tratamentul principal pentru a preveni recaderile cu parazitii P. vivax  si  P. ovale 

Unele specii ale parazitului malariei, care de obicei determina forme mai usoare de boala, pot persista ani de zile si pot provoca recidive. 

Malaria poate fi prevenita prin evitarea intepaturilor de tantari si prin administrarea de medicamente. Inainte de a pleca intr-o calatorie in zonele cu risc de malarie (zone endemice) este recomandat sa mergi cu cateva saptamani inainte la un consult la un medic specialist epidemiolog care iti poate recomanda medicamente pentru preventie (chimioprofilaxie).

Masuri pentru a preveni intepaturile de tantari

Tantarii sunt cel mai activi intre apusul soarelui si rasarit. Redu riscul de a te infecta evitand cat mai mult intepaturile de tantari: 

• Evita zonele cu activitate intensa a tantarilor, in special seara tarziu si noaptea.
• Dormi sub o plasa. Foloseste plase de tantari de pat atunci cand dormi si alege o cazare in locuinte cu plase la ferestre. Alege plasele de pat tratate cu insecticide, cum ar fi permetrina.
• Foloseste repelente de tantari dupa apusul soarelui. Alege un repelent de insecte inregistrat, cum sunt repelentele care contin DEET, picaridina, IR3535, ulei de eucalipt cu lamaie, para-mentan-3,8-diol sau 2-undecanona. Nu folosi sprayul direct pe fata. Nu utiliza produse cu ulei de eucalipt cu lamaie sau p-mentan-3,8-diol la copiii cu varsta sub 3 ani.
• Aplica repelent pe haine. Spray-urile care contin permetrina pot fi aplicate in siguranta pe haine.
• Acopera-ti pielea. Poarta pantaloni si bluze cu maneca lunga. Baga bluza in pantaloni si pantaloniii in sosete. 

Chimioprofilaxie

Daca intentionezi sa calatoresti intr-o zona endemica de malarie ar trebui sa consulti medicul epidemiolog cu cateva saptamani inainte de plecare. 

Medicul va determina ce medicamente chimioprofilactice sunt adecvate pentru tara de destinatie. In unele cazuri, tratamentul preventiv pentru malarie trebuie inceput cu 2-3 saptamani inainte de a ajunge in acea tara. 

Toate medicamentele profilactice trebuie administrate conform recomandarii medicului, pe toata durata sederii in zona cu risc de malarie si in doza prescrisa si trebuie continuate timp de 4 saptamani dupa ultima expunere posibila la infectie, deoarece parazitii pot exista in continuare in ficat in aceasta perioada.

Vaccin impotriva malariei

Incepand cu anul 2021, OMS a recomandat utilizarea pe scara larga a vaccinului antimalaric RTS,S/AS01 in randul copiilor care locuiesc in regiuni cu transmitere moderata pana la ridicata a  malariei cu P. falciparum. Vaccinul reduce semnificativ malaria si forma severa, mortala, de boala in randul copiilor mici. In 2023, OMS a recomandat un al doilea vaccin antimalaric sigur si eficient, R21/Matrix-M.

Se asteapta ca vaccinurile antimalarice folosite in Africa sa salveze zeci de mii de vieti tinere in fiecare an. Cel mai mare impact va fi obtinut, insa, atunci cand vaccinurile sunt combinate cu alte interventii impotriva malariei recomandate de OMS, cum ar fi folosirea plaselor de pat si chimioprofilaxia. 

Cercetatorii continua sa dezvolte si sa studieze vaccinuri impotriva malariei pentru a preveni infectia. 

Scaderea imunitatii in timp

Locuitorii unei regiuni afectate de malarie pot fi suficient de expusi la boala pentru a dobandi o imunitate partiala, ceea ce poate reduce severitatea simptomelor malariei. Cu toate acestea, aceasta imunitate partiala poate disparea daca persoana se muta intr-un loc in care nu mai este expusa frecvent la parazit. 

Eradicareaa malariei este definita ca intreruperea transmiterii locale a unei anumite specii de parazit care determina malarie intr-o zona geografica delimitata, ca urmare a unor activitati deliberate, inclusiv actiuni continue de preventie a retransmiterii. 

In regiunea europeana a Organiatiei Mondiale a Sanatatii malaria a fost eradicata. 

De asemenea, alte tari au reusit eradicarea malariei in ultimii ani. In anul 2023, 35 de tari au raportat mai putin de 1000 de cazuri indigene de boala. Tarile care au inregistrat cel putin 3 ani consecutivi de 0 cazuri indigene de malarie sunt eligibile sa solicite certificarea OMS pentru eradicarea malariei. 

Incepand cu anul 2015, 14 tari au fost certificate de Directorul General al OMS ca fiind tari fara malarie:

• Maldive (2015)
• Sri Lanka (2016)
• Kargazstan (2016)
• Paraguay (2018)
• Uzbekistan (2018)
• Argentina (2019)
• Algeria (2019)
• China (2021)
• El Salvador (2021)
• Azerbaidjan (2023)
• Tadjikistan (2023)
• Belize (2023)
• Pepublica Capo Verde (2024)
• Egipt (2024) 

Potrivit Institutului National de Sanatate Publica, in anul 2024 au fost raportate 9 cazuri de malarie cu istoric de calatorie in tari endemice de malarie din Africa. 5 cazuri aveau istoric de calatorie in Tanzania-Zanzibar, din care 2 au decedat. 

In ultimii 5 ani, situatia cazurilor de malarie confirmate inregistrate a fost urmatoarea:

• 2019: 22 cazuri, 0 decese
• 2020: 1 caz, 0 decese
• 2021: 11 cazuri, 1 deces
• 2022: 25 cazuri, 0 decese
• 2023: 33 cazuri, 1 deces 

Specialistii Institutului National de Sanatate Publica recomanda tuturor persoanele care urmeaza sa efectueze o calatorie in zonele endemice de malarie sa mearga la un cabinet de de vaccinari internationale cu 4-6 saptamani inaintea calatoriei, in vederea obtinerii tuturor informatiilor necesare pentru mentinerea starii de sanatate pe parcursul calatoriei. 

Surse de informatie:

• www.who.int
• www.mayoclinic.org
• www.cdc.gov
• www.insp.gov.ro 

Text: Dr. Ileana Andreescu