Screeningul auditiv are drept obiectiv depistarea hipoacuziei la nastere printr-o serie de teste audiologice specifice. Efectuarea testelor preliminare inca din maternitate permite obtinerea unor informatii certe despre nivelul auzului nou-nascutului si luarea unor masuri imediate de tratament pentru deficienta auditiva.
In cazul in care testarea evidentiaza posibilitatea unei hipoacuzii, copilul trebuie supus in cel mai scurt timp unei evaluari audiologice complexe.
Ce este hipoacuzia congenitala?
Hipoacuzia congenitala, alaturi de celelalte handicapuri senzoriale, are un impact negativ important asupra dezvoltarii copilului. Severitatea deficitului auditiv, mai ales daca nu este reabilitat prin metode chirurgicale sau protetice adecvate, modeleaza copilul din multiple puncte de vedere. Din punct de vedere auditiv, copilul hipoacuzic poate fi oriunde intre surdomutitate si limbaj defectuos, dar acestor impedimente li se adauga dificultatile de integrare in colectivitatile scolare, progresul academic limitat si, nu in ultimul rand, frustrari si lipsa respectului de sine.
In lipsa unui diagnostic corect legat de surditate, copilul poate de exemplu sa fie eronat suspectat de autism, de exemplu sau de retard mental, in conditiile in care, cu tratament corect, el ar putea sa se dezvolte normal si armonios.
Cum se realizeaza testarea?
Medicul neonatolog va completa un chestionar cu evaluare a factorilor de risc pentru hipoacuzie. La 48 de ore de la nastere se efectueaza testul otoemisiunilor acustice tranzitorii (TEOEA) si al otoemisiunilor acustice produs de distorsiune (DPOAE) dupa o inspectie otoscopica a urechii cu aspiratia eventuala a
secretiilor.
Testarea nu doare absolut deloc, dureaza cateva minute si se realizeaza intr-un mediu linistit si, daca este posibil, cand bebelusul este complet relaxat sau adormit.
Tehnica efectuarii otoemisiunilor acustice la copil:
- Conductul auditiv extern trebuie sa nu aiba dop de cerumen sau perforatie de timpan
- Copilul trebuie sa fie in somn natural (testarea este bine de efectuat dupa masa copilului)
- Testarea este nedureroasa si dureaza aproximativ 5 minute
- Se introduce o sonda de calibru corespunzator in ureche; sonda contine un difuzor miniatural si printr-un procedeu computerizat de analiza si sumatie se identifica principalele unde electrofiziologice, numerotate de la I la V.
Ce se intampla daca rezultatul este anormal?
Daca rezultatele testului indica o afectiune, medicul neonatolog va solicita repetarea testarii la anumite intervale si cu tehnici suplimentare de detectie, astfel incat diagnosticul sa fie cat mai concludent si tratamentul sa inceapa cat mai repede.
Atentie! Toti copiii care se incadreaza in factorii de risc pentru surditate vor face evaluari obligatorii din 6 in 6 luni pana la varsta de 2 ani si apoi anual pana la varsta de 3 ani, chiar daca la nastere au trecut testele de auz.