Mergi la conţinutul principal

Afectiunile proctologice benigne pot fi tratate modern si minim invaziv

Multe dintre bolile proctologice, inclusiv hemoroizii si tumorile ano-perianale benigne, pot fi tratate prin metode minim invazive, care au numeroase beneficii pentru pacienti. De pilda, tratamentul minim invaziv cu radiofrecventa este indicat in toate cazurile de afectiuni chirurgicale proctologice benigne, care nu pot fi tratate doar conservator sau/si instrumentar fara anestezie locala. Dr. Viorel Radu, medic primar chirurg cu competenta in proctologie din cadrul echipei Departamentului de Chirurgie Generala din Ponderas Academic Hospital, ne vorbeste despre indicatiile terapiilor moderne in bolile proctologice benigne.

Ce beneficii au interventiile proctologice minim invazive pentru pacienti?

Exista foarte multe beneficii, care sunt esentiale pentru pacienti, mai ales in zilele noastre. Le voi mentiona pe cele mai importante:

* se evita internarea, interventia chirurgicala clasica si anesteziile mai complicate (rahianestezia, intravenoasa, peridurala etc.), eliminandu-se astfel 3 riscuri de baza posibile: cele ale internarii intr-un spital, cele ale anesteziilor mai complicate si cele ale unei interventii clasice;

* aceste interventii, fiind minim invazive, nu traumatizeaza sau traumatizeaza foarte putin tesuturile si, astfel, recuperarea este mult mai rapida si mai usoara, evitandu-se multe complicatii si chiar minimalizand efectele (reactiile) postoperatorii precum durerea, edemul, inflamatia etc.

* dupa aceste interventii, pacientii isi pot relua activitatile zilnice (serviciu, familie etc.).

Ce proceduri minim invazive efectuati la Ponderas Academic Hospital?

Eu operez aproape zilnic in ambulatoriu (cabinetul de proctologie de ambulator) la Spitalul Ponderas pacienti cu afectiuni proctologice benigne, care, pe de o parte, nu pot fi tratati doar prin metode minim invazive neoperatorii (de exemplu, bandarea si fototermocoagularea hemoroizilor interni, injectarea toxinei botulinice pentru fisurile anale etc.), fara a le injecta local xilina (anestezie locala); pe de alta parte, acesti pacienti nu se incadreaza in grupul celor care au singura solutie – internare si operatie clasica. Procentual, cei mai multi (60%) sunt pacientii proctologici tratati conservator (medicamentos) si instrumentar (neoperator: bandare, fototermocoagulare etc.), pentru care nu este necesara anestezia locala, 30% sunt pacientii proctologici, care sunt vindecati prin metode operatorii minim invazive, sub anestezie locala, cu radiofrecventa si 10% sunt redirectionati pentru internare si operatii chirurgicale sub anestezie rahi- sau peridurala.

Deci, pentru interventiile minim invazive cu radiofrecventa, sub anestezie locala cu xilina, nu este nevoie de o pregatire speciala; este nevoie insa ca pacientul sa aiba scaun in ziua respectiva (pana la interventie) si sa manance usor, pentru a nu avea scaun dupa interventie.

In ultimii ani se folosesc metode minim invazive de tratament pentru boala hemoroidala. Care sunt acestea, in ce constau si ce tip de hemoroizi trateaza? Care sunt beneficiile pentru pacient?

Daca discutam in special despre proctologia de ambulator, pe care eu o practic de peste 15 ani, metodele „Golden Standard” care au rezistat in timp si sunt cel mai frecvent folosite in lume (pentru eficienta) si cel mai bine tolerate de pacienti, pentru tratamentul hemoroizilor interni (de baza) de gradul I-II, II,II-III si selectiv III, sunt bandarea cu benzi elastice (Rubber Band Ligation) si fototermocoagularea (Infrared Coagulation) cu raze infrarosii. Pentru aceste metode minim invazive nu este necesara anestezia. Beneficiile sunt aceleasi mentionate anterior.

Exista riscul de recidiva a hemoroizilor dupa tratarea lor prin metode minim invazive?

Da, dar in proportie foarte mica (10-15%) si dupa multi ani, mai ales daca pacientii au predispozitie familiala catre insuficienta venoasa, nu tin cont posttratament de indicatiile proctologului legate de tratamentele preventive periodice si de regimul igieno-dietetic (modul de viata). De obicei, acestor pacienti li se mai bandeaza cativa hemoroizi (mai putini si mai mici comparativ cu primul tratament). Recidiva dupa operatiile clasice este mult mai mare.

Ce optiuni chirurgicale exista pentru boala hemoroidala avansata?

Pentru pacientii cu gradul III-IV si IV de hemoroizi interni exista o singura indicatie, doar tratament chirurgical cu internare si anestezie rahi/intravenoasa sau peridurala, practicandu-se selectiv (dupa caz):

* operatia clasica de baza Milligan-Morgan: ligatura si rezectia pachetelor hemoroidale sau alte tipuri / procedee operatorii: Parks, Ferguson, Whitehead-Vercescu, Mandache etc.;

*HAL – RAR: ligatura arterei hemoroidale (metoda Morinaga, 1995);

*PPH (Procedure for Prolaps and Hemorrhoids): hemoroidectomia cu stappler circular - mucosectomia circumferentiala.

Ce complicatii pot da hemoroizii netratati?

Hemoroizii interni (de baza) netratati duc in timp la cele mai multe si mai urate complicatii, comparativ cu alte afectiuni proctologice benigne netratate. Aceste complicatii pot fi: afectarea hemoroizilor externi (tromboze, tromboflebite hemoroidale externe), fisura anala, abcese sau fistule (supuratii) perianale si altele. Aceste complicatii sunt caracterizate prin: dureri insuportabile, rectoragii (sangerari rectale) majore, secretii purulente anale cronice si chiar unele modificari psihice ale acestor pacienti.

Ce masuri legate de stilul de viata si de alimentatie le recomandati pacientilor diagnosticati cu hemoroizi?

Cele mai importante ar fi:

* combaterea sedentarismului - cat mai multa miscare;

* evitarea efortului fizic exagerat zilnic;

* limitarea alimentelor picante, a fumatului si a alcoolului;

* combaterea constipatiei sau a scaunelor dificile (o hidratare buna si cat mai multe fibre) sau a diareii;

* evitarea cat mai multa a stresului.

Ce sunt fisurile anale si de ce apar?

Fisura anala este o ulceratie (rana) la nivelul anodermei (anusului), ce are forma unui triunghi si o lungime de 4-7 mm, situata mai des posterior (spre spate). Se manifesta prin: dureri (usturimi puternice), ce apar mai ales la scaun si dupa, care dureaza de la cateva minute pana la cateva ore si se manifesta printr-o contractura sfincteriana anala puternica. Netratate la timp si corect, fisurile anale se complica: fie se infecteaza (supureaza), fie se invechesc (se cronicizeaza) si nu se mai vindeca decat prin operatie cu radiofrecventa in policlinica sau clasic, la spital.

Apar in special dupa niste scaune foarte dificile, de o consistenta foarte crescuta, dar pot aparea si dupa o diaree prelungita. Ca factori predispozanti, se numara: sedentarismul, alimentele picante, acre, alcoolul, stresul excesiv etc. Mai sunt cunoscute si fisurile anale postpartum (dupa nastere), ce apar la lauze in primele zile de dupa nastere.

In ce consta tratamentul fisurii anale?

50-60% din fisurile anale se vindeca doar reglandu-se modul de viata si alimentatia, in special tranzitul intestinal, plus terapia conservatoare (medicamentos: pastile, unguente, bai etc.), 10-15% cu ajutorul injectarii toxinei botulinice, 20-30% prin interventiile minim invazive cu radiofrecventa sub anestezie locala cu xilina si 5-10% ajung sa fie operate la spital (in special cele complicate).

Ce simptome anunta abcesul si fistulele perianale si in ce consta tratamentul lor?

Supuratiile ano-perianale in faza lor acuta – abcesele perianale sunt caracterizate de aparitia unei tumefactii (pseudonodul) perianale, ce creste in dimensiuni in timp si odata cu acest fenomen apar si se amplifica durerile anale (au caracter de pulsatii), la acest nivel. Abcesele perianale se pot exterioriza spontan, adica se transforma in fistule (fistulizeaza), eliminind secretii purulente printr-un orificiu la nivelul anusului sau perianal. In acest fel, faza acuta a procesului trece in faza cronica.

Supuratiile ano-perianale in faza lor cronica - fistulele perianale sunt caracterizate in special de secretiile periodice sau permanente anale (fie purulente, fie seroase, fie putin sangvinolente) si de aparitia unui traiect fibros, intre orificiul fistular extern (pe unde se secreta continutul fistulei) si anus.

Pot beneficia tumorile ano-perianale benigne de interventii minim invazive? In ce constau acestea?

Desigur, da. Singura metoda de tratament a tumorilor ano-perianale benigne (fibroadenoame, fibroame, lipoame etc.) este cea chirurgicala - excizia lor. Una din cele mai moderne (eficiente), dar si netraumatizante metode chirurgicale de tratament este – radiofrecventa (radiochirurgia), care este practicata in special in conditii de ambulatoriu (policlinica), cu ajutorul anesteziei locale. Dupa excizia tumorilor ano-perianale benigne cu radiofrecventa, pacientul pleaca acasa, chiar si la volanul automobilului.

In ce consta tratamentul minim invaziv cu radiofrecventa si cand este indicat?

Radiochirurgia (chirurgia cu radiofrecventa) este o metoda chirurgicala foarte eficienta, sigura, rapida si minim invaziva, ce utilizeaza undele radio de frecventa inalta (3,8-4,0 MHz) pentru incizii, excizii si coagularea tesuturilor. Se foloseste doar cu anestezie locala.Tratamentul minim invaziv cu radiofrecventa este indicat in toate cazurile de afectiuni chirurgicale proctologice benigne, ce nu pot fi tratate doar conservator si cu exceptia cazurilor avansate sau/si a complicatiilor, ce au indicatii de operatii clasice cu internare in spital.

In 2015 am sustinut prima si singura teza de doctorat din tara, in acest domeniu, cu tema: „Tratamentul chirurgical ambulator cu radiofrecventa al afectiunilor chirurgicale ano-perianale si anorectale benigne”, depasind la ora aceea un numar de 5.000 de interventii in ambulator cu radiofrecventa, pentru 10 tipuri de afectiuni proctologice benigne: fisura anala, marisca hemoroidala (un pliu de piele la nivelul anusului, ce apare dupa tromboze hemoroidale externe), fistula perianala superficiala (simpla), tromboza hemoroidala externa, abcesul anorectal superficial, tumora anorectala benigna (papila anala hipertrofica, lipom, papilom etc.), tesut de granulatie anorectal si ano-perianal (granuloame), polip anorectal benign, hemoroizi externi dilatati (varicosi), condilom acuminat perianal si/sau anorectal (infectie anorectala cu HPV).

Interventiile cu radiofrecventa, in policlinica, salveaza multi pacienti proctologici de interventiile clasice mai dificile si cu un potential mai mare de complicatii din spitale. Sunt utilizate cadiocauterele, care inlocuiesc cu succes bisturiele clasice sau electrocauterele, oferind mai multe avantaje:

  • produc incizia si coagularea in acelas timp, eliminand necesitatea aplicarii firelor de sutura (hemostaza perfecta si fara pierderi de sange);
  • nu exista risc de suprainfectare postoperatorie, datorita efectului de sterilizare pe care o au undele radio asupra tesuturilor;
  • tesuturile nu sunt traumatizate nici mecanic, nici termic, deoarece nu este necesar sa se aplice o forta mare in timpul interventiei (actioneza de la distanta mica) si nu degaja caldura excesiva, minimalizand astfel consecintele postoperatorii: durerea, inflamatia, edemul etc.
  • cicatricile postoperatorii sunt foarte elastice (nu apar cheloizi), aspect foarte important pentru pacientii proctologici, pentru a nu face alte complicatii (stenoze anale, fisuri anale postoperatorii etc.).
  • o refacere postoperatorie mult mai rapida si mai usoara.