Etapele formarii blastocistului
Initial, spermatozoidul fertilizeaza ovulul, ceea ce conduce la formarea zigotului. Prin diviziune, se formeaza blastomerele. Acestea dezvolta legaturi stranse intre celule, in timp ce isi continua diviziunea. In acest fel, se formeaza morula, o masa de 16 celule.
Morula se va diferentia in:
- o zona interna - din care se formeaza tesuturile embrionare;
- o zona externa - ce contribuie la formarea unui tesut cu rol nutritional (placenta si alte anexe embrionare).
Morula va intra in cavitatea uterina si, dupa realizarea unor modificari morfologice, se transforma in blastocist.
Ce este blastocistul?
Blastocistul reprezinta o masa de celule, bine structurata, avand doi poli. La un pol se afla un strat de celule epiteliale, ce vor forma trofoblastul, o structura cu rol nutritiv. La celalalt pol se afla zona din care se formeaza tesutul embrionar, si acesta fiind inconjurat, la exterior, de un strat ce apartine trofoblastului.
Intre tesutul embrionar si trofoblast se formeaza o cavitate, cunoscuta sub denumirea de blastocel. Aceasta cavitate contine lichid. Rolul blastocelului este foarte important in etapa de rearanjare celulara din cursul evolutiei.
Cum se obtine blastocistul in laborator?
Prelevarea
Pentru obtinerea blastocistului, este necesar a se preleva ovocite de la femeie si spermatozoizi de la barbat. Prelevarea ovocitelor se face dupa ce este administrat un tratament de stimulare ovariana. Acesta are rolul de a stimula ovarul sa produca mai multe ovocite. La un ciclu de prelevare se extrag 10-15 ovocite. In acest fel, sansele de reusita a obtinerii sarcinii sunt mult mai ridicate.
Prelevarea se face sub ghidaj ecografic. Dupa ce ovocitele sunt extrase, acestea sunt introduse intr-un lichid nutritiv, care le mentine viabilitatea.
In cazul recoltarii probelor de sperma, se pot aplica doua metode:
- masturbare - se obtine sperma, ce este ulterior prelucrata in laborator;
- aspirarea spermei din testicul.
Dupa obtinerea spermei, se realizeaza separarea spermatozoizilor. Acestia sunt separati de lichidul seminal in laborator, iar ulterior, vor participa la procesul de fertilizare.
Fertilizarea
Fertilizarea presupune punerea in contact a ovocitelor cu spermatozoizii. Aceasta se realizeaza prin intermediul a doua metode:
- inseminare conventionala - in cadrul acestei tehnici, ovocitele mature se pun in contact in proba de sperma, intr-un recipient special. Ulterior, acestea sunt lasate la incubat in conditii speciale, pentru aproximativ 12 ore.
- injectare intracitoplasmatica a spermatozoizilor - metoda presupune alegerea spermatozoizilor sanatosi si a ovocitelor sanatoase mature. In fiecare ovocit se va introduce un singur spermatozoid, prin intermediul unui ac fin. Aceasta tehnica este frecvent utilizata, in cazul in care sperma este de calitate inferioara sau numarul de spermatozoizi este scazut.
La sfarsitul etapei de fertilizare, se obtine embrionul (format din ovocit si spermatozoid).
Acesta este incubat in continuare, pentru a se dezvolta. Este important de mentionat ca nu toate ovocitele se vor transforma in embrioni. De asemenea, nu toti embrionii formati se vor dezvolta corespunzator. Doar o jumatate dintre acestia ajung la stadiul de blastocist.
Cum se determina calitatea embrionilor?
In laborator, se alege obtinerea mai multor embrioni, deoarece aproximativ jumatate dintre acestia nu ating stadiul de blastocist. In acest fel, rata de obtinere a sarcinii este mai crescuta.
De asemenea, obtinerea embrionilor nu este suficienta. Pentru a putea fi transferati in cavitatea uterina, este necesar ca acestia sa prezinte unele caracteristici care sa asigure „calitatea”, precum si sansa ca sarcina sa decurga normal din punct de vedere fiziologic si sa fie dusa pana la capat.
Astfel, medicul embriolog va tine cont de urmatoarele aspecte:
- dezvoltarea blastocistului;
- calitatea celulelor embrionare;
- calitatea celulelor ce formeaza trofoblastul (viitoarea placenta).
Asadar, pentru ca un blastocist sa corespunda tuturor criteriilor de calitate, este necesar a prezenta:
- celule periferice netede si dantelate;
- nucleu embrionar compact, cu un numar de celule adecvat perioadei de dezvoltare;
- blastocelul cu 50% mai mare, comparativ cu volumul embrionar;
- zona pellucida este subtire;
- dimensiune globala marita - blastocist expandat.
Testarea genetica preimplantare
Testarea genetica preimplantare presupune analiza materialului genetic al embrionului, in vederea depistarii afectiunilor cromozomiale. Aceasta se poate realiza dupa ce embrionul s-a dezvoltat suficient pentru a putea fi prelevata o mica proba, ce va fi supusa testarii.
Testarea genetica se face dupa 5-6 zile de la fertilizare. In cazul in care nu sunt detectate anomalii cromozomiale, se poate efectua urmatoarea etapa, si anume transferul uterin.
Cand se implanteaza blastocistul?
Implantarea la nivelul uterului se realizeaza cand embrionul se afla in stadiul de blastocist.
Nidarea (implantarea) in uter se face prin intermediul celulelor trofoblastului, celulele embrionului ramanand inspre cavitatea uterina.
Implantarea blastocistului este un proces ce are loc in ziua a 7-a de la formarea zigotului. In urmatoarele zile, o parte dintre celulele trofoblastului patrund in epiteliu si in stroma uterina, din cadrul endometrului, iar altele inconjoara testul embrionar, din care se va forma fatul.
Este important de mentionat ca blastocistul este inconjurat de o membrana, zona pellucida.
Aceasta impiedica implantarea embrionului la nivelul altor organe, precum trompele uterine.
Dar, in ziua a 7-a, cand blastocistul ajunge in uter, aceasta se subtiaza treptat, pana la disparitie. In acest mod, blastocistul poate nida.
Implantarea blastocistului in laborator
Tehnicile de reproducere asistata permit implantarea dupa 5-6 zile de la fertilizare, atunci cand blastocistul este deja format. Din totalul de embrioni, doar 45-50% ating stadiul de blastocist. Ca urmare, sansa de a obtine un embriotransfer reusit este mai mare in cazul implantarii in ziua 5, decat in ziua 3 de la fertilizare.
Alte avantaje alte transferului in stadiul de blastocist sunt:
- implantarea blastocistului dupa embriotransfer are o rata de succes mai mare, ca urmare a sincronizarii dintre starea de receptivitate a mucoasei uterine si stadiul embrionar;
- scaderea cazurilor de sarcini multiple, datorat transferului unui numar mai mic de embrioni (cu cat embrionii sunt mai putin dezvoltati, cu atat se transfera un numar mai mare in cavitatea uterina);
- sunt transferati doar embrionii ce pot ajunge in stadiul de blastocist;
- poate fi efectuata testarea genetica, inainte de transferul uterin.
Vitrificarea embrionilor. Cum se realizeaza?
Vitrificarea reprezinta un proces de congelare rapida a embrionilor. Aceasta este o metoda prin care embrionii pot fi pastrati pana la 5 ani. In acest mod, in cazul esecului obtineriii sarcinii, se pot utiliza embrionii vitrificati sau pot fi folositi si ulterior, daca se doreste o noua sarcina.
Aceasta tehnica de crioprezervare presupune utilizarea unei concentratii crescute de crioprotectori. Astfel, riscul de formare a cristalelor de gheata este mult redus, iar distructia celulara este diminuata. Viabilitatea embrionilor este cu aproximativ 10% mai mare, comparativ cu metoda de congelare lenta.
Vitrificarea poate fi utilizata si pentru a pastra ovocitele. Avantajul folosirii acesteia consta in faptul ca, la finalul procesului, rata de supravietuire este de aproximativ 90%. In ceea ce priveste viabilitatea ovocitelor pastrate prin congelare lenta, aceasta este de doar 60%.
Embrionii vitrificati sunt depozitati intr-un congelator cu azot lichid, la o temperatura de -196 grade Celsius. Temperatura extrem de scazuta inhiba toate procesele celulare, dar acestea pot fi reluate, dupa decongelare. Pentru a se pastra o viabilitate cat mai crescuta la decongelare, compusii crioprotectori sunt inlocuiti, treptat, cu apa. Astfel, sansele de supravietuire a embrionilor dupa decongelare sunt de aproximativ 90%.
Blastocistul sau embrionul de ziua 5 consta intr-o masa de celule, din care se va forma fatul. In aceasta etapa de evolutie a embrionului, se realizeaza transferul in uter, deoarece sansele de obtinere a sarcinii sunt mai crescute. Pentru un embriotransfer reusit, este important ca blastocistul sa prezinte unele caracteristici ce vor asigura implantarea, dupa transferul in cavitatea uterina.
Articolul face parte din Nr. 1 sau 2 al revistei „Ce stii despre FERTILITATEA TA?”, publicat in Noiembrie 2019 sau Noiembrie 2020. Revista este un proiect educativ non-profit al Asociatiei SOS Infertilitatea. (Concept: Nicoleta Cristea-Brunel, Traduceri: lect. univ. dr. Carmen Ciobâcă)
Asociatia SOS Infertilitatea este o asociatie independenta si neafiliata niciunei clinici de FIV si nu recomanda medici, tratamente ori clinici. Asociatia SOS Infertilitatea are un grup de sprijin pentru pacientii care au nevoie de informatii si sustinere, pe care il gasiti pe Facebook.
Regina Maria este partener al Asociatiei SOS Infertilitatea si acorda sprijin in demersul de educare si informare despre fertilitate si infertilitate.
Bibliografie:
advancedfertility.com, https://advancedfertility.com/ivf-in-detail/blastocyst-culture/, accesat la data 28.07.2022;
www.mayoclinic.org, https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/in-vitro-fertilization/about/pac-20384716, accesat la data 28.07.2022;
my.clevelandclinic.org, https://my.clevelandclinic.org/health/body/22889-blastocyst#:~:text=A%20blastocyst%20is%20a%20ball,Appointments%20216.444.6601, accesat la data 28.07.2022;
my.clevelandclinic.org, https://my.clevelandclinic.org/health/body/22889-blastocyst, accesat la data 28.07.2022.
Autor: Nicole Brunel