Dictionar de afectiuni, simptome, investigatii si tratamente

Sindromul de burnout

Burnout-ul este un sindrom psihologic care apare ca un raspuns prelungit la factorii de stres cronici interpersonali, in mod special, de la locul de munca.

sindromul de burnout

Despre

Mai mult decat stresul intens, sindromul de burnout asociaza modificari afective si cognitive, provoaca depersonalizare si o stare de epuizare coplesitoare, sentimente de cinism si detasare si un sentiment de ineficienta si lipsa de realizare. Persoanele aflate in burnout isi pierd total motivatia si energia.

Burnout-ul este recunoscut oficial de Organizatia Mondiala a Sanatatii ca sindrom profesional asociat cu cresterea riscului de hipertensiune arteriala, flutter atrial, alte boli cardiovasculare, depresie si sinucidere.

Daca pana nu demult termenul se referea doar la riscurile extreme carora le faceau fata profesionistii din domeniul sanatatii, ofiterii de politie, pompierii si cei care se ocupa de traume si servicii umane, astazi, burnout-ul cuprinde si alte categorii de persoane, si, mai mult decat atat, sunt semnalate tot mai multe cazuri in randul copiilor si ingrijitorilor lor, dar si in alte circumstante, de exemplu familiale.

Studiile recente sugereaza ca stresul profesional si simptomele epuizarii profesionale sunt mult mai raspandite in randul medicilor decat in randul angajatilor din alte domenii, chiar si dupa ajustarea orelor de lucru si a nivelului de educatie. Burnout-ul poate avea numeroase consecinte profesionale si personale, inclusiv o crestere a fluctuatiei medicilor, reducerea calitatii ingrijirii pacientilor, afectarea relatiilor personale si consumul problematic de alcool.

Cauze

In majoritatea cazurilor, cand oamenii vorbesc despre burnout, se refera la burnout profesional.
Oamenii, procesele de munca si trasaturile de personalitate influenteaza semnificativ marja de toleranta si reactivitatea la stres. Exista o prejudecata in jurul sindromului de burnout care ii face pe oameni sa simta ca este cauzat exclusiv de volumul de munca sau de incapacitatea de a face fata stresului. Dar, in multe cazuri, factorii sunt in afara controlului nostru. De aceea este important sa ne amintim ca epuizarea este rareori, in intregime, cauzata de alegerile pe care le facem noi.

Au fost descrise trei tipuri de burnout:

  • Burnout individual este favorizat de un discurs interior excesiv negativ, de sine, nevroza si perfectionism. Cu alte cuvinte, ar apare atunci cand ne punem standarde extrem de inalte sau, dimpotriva,  credem ca nimic din ceea ce facem nu este suficient de bun.  
  • Epuizarea (burnout) interpersonala este cauzata de relatiile dificile cu ceilalti la locul de munca sau acasa. Nu sunt rare cazurile cand un sef sau coleg de munca agresiv sau ostil poate agrava pana la epuizare stresul deja existent la locul de munca.  
  • Epuizarea organizationala este cauzata de o organizare deficitara, de cerinte extreme si de termene nerealiste care suprasolicita angajatii si le ameninta performanta si  stabilitatea slujbei.

Cauzele declansarii epuizarii, asociate locului de munca

  • Responsabilitati si asteptari neclare din partea managerului. Doar 60% dintre angajati afirma ca stiu clar ce se asteapta de la ei in fiecare zi.  
  • Presiuni de timp nerezonabile. Unele studii arata ca lucratorii angajati 80% din timpul de lucru, in intalniri, convorbiri telefonice sau raspunsuri la e-mailuri, au probleme in a-si finaliza sarcinile si proiectele alocate. Un termen nerealist care nu va fi respectat, va crea tensiune si suprasolicitare atat angajatului, cat si echipei firmei respective.
  • Sarcini de lucru greu de gestionat. O lista de sarcini aglomerate determina subalternii sa fie suprasolicitati si depasiti de volumul de munca, sa se epuizeze si sa comita erori repetate.
  • Deficiente de gestionare a timpului. Multitasking-ul si schimbarea contextului pot consuma 20-80% din productivitatea zilnica.
  • Lipsa comunicarii si a sprijinului din partea managerilor Potrivit unui raport din 2018 al Gallup, lucratorii care se simt puternic sustinuti de managerii lor au cu 70% mai putine sanse sa sufere de epuizare. Pe de alta parte, un manager indecis, neglijent sau agresiv poate face angajatul sa se simta deconectat, frustrat si cinic.
  • Colegi sau lideri nepoliticosi si nepasatori pot duce la cresterea cinismului si a pesimismului fata de locul de munca.
  • Tratamentul nedrept, de exemplu nerecunoasterea meritelor si eforturilor sau recompensarea si promovarea unor persoane fara contributie reala, poate provoca detasarea si apatia angajatilor.
  • Colaborare excesiva. Colaborarea este o parte necesara a fiecarui mediu de lucru dar cand munca pare ca se afla in afara controlului angajatului, presiunea poate duce la epuizare.  
  • Lipsa limitelor intre munca si timpul liber (viata privata). Cultura noastra face dificila separarea muncii de orice altceva. Cu toate acestea, incapacitatea de deconectare este cea care determina factorii de stres zilnici sa se combine si sa devina epuizanti.

Factori favorizanti in contextul COVID-19

In contextul COVID-19, sindromul de burnout s-a accentuat, mai ales in randul lucratorilor din sanatate, aflati in prima linie a pandemiei, dar si in randul celorlalti angajati, obligati sa isi schimbe conditiile de munca din birou, la distanta. Un aspect remarcat de psihologi il constituie starea de burnout a elevilor, mai ales a celor aflati in fata unor examene importante, dar si a parintilor, obligati sa se adapteze atat telemuncii cat si asistarii copiilor in procesul de invatamant la distanta.

sindromul de burnout covid

Forta de munca din sanatate a fost afectata cu o prevalenta ridicata de burnout, mai ales in contextul COVID, avand ca fond:

  • reorganizarea precipitata a serviciilor de sanatate cu schimbarea profilului de ingrijire
  • pierderea perceputa a controlului determinata de cresterea brusca si dramatica a volumului de munca profesional si imprevizibilitatea cresterii volumului pacientilor cu infectie
  • dislocarea medicilor in zone in afara expertizei lor
  • expunerea la suferinta si incapacitatea de a inversa procesul bolii pentru multi pacienti,
  • schimbarile din mediul de practica ce reduc controlul medicilor asupra muncii lor, submineaza conexiunile cu pacientii și colegii, interfereaza cu integrarea vietii profesionale și, astfel, duc la stres necontrolat
  • presiunile financiare și cerintele administrative din partea autoritatilor de reglementare au dus la creșterea cerintelor de productivitate, la creșterea volumului de munca și la reducerea independentei medicilor in multe conditii de practica
  • medicii trebuie, de asemenea, sa tina pasul cu extinderea rapida a cunoștintelor medicale și sa se ocupe de sarcinile administrative crescute legate de dosarele medicale și de cerintele de reglementare
  • niveluri de control fara precedent din partea administratorilor
  • izolarea prelungita, lipsa contactului cu familia si teama de imbolnavire, presiunea si acuzele publice, au contribuit la cresterea stresului.

Cauzele burnout-ului la locul de munca in contextul COVID-19

Cauza fundamentala a epuizarii angajatilor prin munca de acasa provine din faptul ca organizatiile iși adapteaza modurile existente de interactiune de la „cultura biroului” la munca la distanta.

Pentru a invinge burnout-ul din cadrul telemuncii, organizatiile trebuie sa inteleaga realitatea problemelor care duc la epuizarea WFH (work from home),  pentru a supravietui și a prospera in noua noastra lume:

  • Privarea de nevoia umana de conectare. Comunitatea de lucru ofera o sursa cheie de indeplinire a nevoii de conexiune cu fiintele umane, mai degraba decat cu patratelele de pe un ecran, in cazul WFH.
  • Privarea construirii increderii. In conditii de birou, interactiunile informale contribuie la setarea unor relatii de incredere. Aceasta construire a increderii nu se intampla in mod natural in setarile virtuale. Echipele care trec de la setarile personale la cele virtuale iși pierd treptat acel sentiment de umanitate și incredere comune.
  • Privarea de mentorat și dezvoltarea profesionala informala.
  • Numarul crescut al intalnirilor de zoom si privarea de conexiunea interumana duc la stari de epuizare crescute.  
  • Lipsa responsabilitatii. In mediile de birou, supervizarea din partea managerilor si comunicarea cu angajatii este directa, statusul rapoartele poate fi verificat usor, ceea ce in modul de lucru la distanta nu se intampla, managerul pierde contactul vizual cu angajatul sau.
  • Medii nepropice muncii la domiciliu. Unii angajati ar putea avea acces la spatii liniștite și conexiune stabila la internet, in timp ce altii nu, resursele nefiind disponibile pentru multi.  
  • Limite neclare intre munca /timp liber. Separarea ineficienta a muncii și a vietii private provine atat din actiunile angajatorului, cat și din cele ale angajatilor. Pe termen lung, acest lucru determina scaderea productivitatii, creșterea erorilor și eventual epuizare.  
  • Lipsa abilitatilor in tehnologia de lucru virtuala. Aceasta problema duce la scaderea productivitatii și la experiente frustrante pentru cei care trebuie sa colaboreze.
  • Lipsa abilitatilor in comunicarea virtuala eficienta. Este dificil sa comunici eficient chiar și personal, dar comunicarea eficienta devine mult mai anevoioasa atunci cand echipele din birou devin echipe virtuale.

Simptome

Primele trei semne sunt epuizarea, detasarea si ineficienta – insa, acestea nu sunt intotdeauna usor de auto-diagnosticat.

Oboseala psihica sau fizica. Primul lucru pe care l-ai putea observa cand esti epuizat este ca esti obosit tot timpul. Epuizarea si depresia impartasesc multe dintre aceleasi simptome. De fapt, necontrolata, epuizarea se poate transforma rapid in depresie cronica si poate incepe sa infiltreze toate aspectele vietii tale. Lipsa de energie, de vlaga se manifesta inca de la primele ore ale diminetii, te poti trezi neodihnit, fara chef de munca, orice sarcina pare ca necesita mai multa energie decat dispui in acel moment. Acest tip de epuizare mentala se poate manifesta fizic, cu o vulnerabilitate crescuta la frig si gripa, greata si dureri de cap. Asa ca asculta-ti corpul.

Cinism si detasare S-ar putea sa suferi de epuizare daca sentimentul de detasare si cinism nu va disparea sau daca esti preocupat in permanenta de gandurile despre cum sa scapi de munca si proiecte. Pot exista si alte moduri de exprimare a acestei stari, cum ar fi cresterea pesimismului, lipsa de incredere fata de colegi, prieteni si familie, sentimente de izolare si deconectare de alte persoane si de mediul tau.

Scaderea performantelor profesionale sau la scoala sunt o consecinta a starii prelungite de epuizare si a afectarii circuitelor nervoase de la nivelul cortexului prefrontal in contextul stresului prelungit care scapa controlului angajatului sau elevului.

Lipsa motivatiei- nu regasesti resorturile interioare, entuziasmul de a indeplini sarcinile de la serviciu, le indeplinesti cu greutate, intarziere sau incomplet.

Munca obsesiva - Starea de burnout se reflecta adesea in continuarea preocuparilor si efectuarii de taskuri chiar si dupa program, in orele libere, pentru a recupera din intarzieri.  Dar aceste activitati se desfasoara in detrimentul orelor de relaxare si detensionare a organismului.

  • Probleme cognitive - poti remarca o scadere a capacitatii de concentrare, de organizare si de atentie. Iti dai seama ca ai devenit mai uituc si ca iti amintesti cu greutate lucrurile. Lipsa de atentie si concentrare afecteaza confruntarea cu elementele negative aparute care necesita rezolvare imediata, ceea ce duce la cresterea esecurilor personale si profesionale.
  • Schimbarea obiceiurilor de somn - insomnii, treziri frecvente, schimbarea orarului de somn pot atrage atentia asupra epuizarii psihice si emotionale.
  • Frustrare, iritabilitate si alte emotii negative – predomina sentimentele de dezamagire, devalorizare, iritare, critica, lipsa de perspectiva, pesimism. Daca in alte circumstante, sentimentele negative sunt trecatoare, in burnout devin dominante pe durata intregii zile.
  • Probleme interpersonale acasa si la locul de munca - se manifesta prin acutizarea conflictelor cu alte persoane, hiperreactivitate, scaderea tolerantei sau, dimpotriva,  blazarea, evitarea sau refuzul de a vorbi cu colegii sau cu membrii familiei.
  • Lipsa ingrijirii personale - cand se confrunta cu fenomene de epuizare, unii oameni se angajeaza in strategii nesanatoase  de evitare a problemelor, apeland la consum exagerat de alcool, fumat, droguri, sedentarism, consum ridicat de junk-food, dependenta de jocuri pe calculator, nopti albe.  Automedicatia este o alta problema si ar putea include somnifere pentru a dormi, consum de alcool la sfarsitul programului sau consumul de cafea pentru a recupera o parte din energia lipsa.
  • Scaderea satisfactiei in general - tendinta de nemultumire, lipsa satisfactiilor profesionale, personale, sentimentul de irosire, devalorizare si blocajele survin adesea in aceasta stare.
  • Probleme de sanatate - pe o perioada lunga de timp, stresul cronic grav poate crea probleme reale de sanatate, cum ar fi dureri de cap, migrene, probleme digestive, boli de inima, diabet zaharat, depresie si obezitate.

Preventie

sindromul de burnout preventie

Identifica factorii de stres din viata ta si redu-i pe cei inutili
De exemplu, daca te confrunti cu termene nerealiste, discuta sincer cu managerul tau, explicandu-i volumul de lucru curent si ca, pentru a respecta aceste termene, ceva va trebui delegat, intarziat sau eliminat.

Daca exista intreruperi constante, incearca sa creezi un interval de timp blocat in calendarul personal pentru a te concentra pe cea mai importanta lucrare in fiecare zi. Chiar si o ora sau doua de timp, cu adevarat concentrat pot fi suficiente pentru a face progrese si a incepe sa simti ca detii controlul din nou in munca ta.

Pe langa factorii de stres, lipsa timpului este o alta sursa cheie de epuizare.
Revizuieste in mod regulat prioritatile pentru a te asigura ca sunt realiste, valide si conectate la obiective mai mari.

Structureaza-ti mai bine fiecare zi.  
Un program bine structurat te scapa de oboseala deciziilor si de senzatia de coplesire. Nu uita sa faci pauze, chiar si de 5-10 minute la fiecare 90 de minute pentru a te intinde, a te plimba si a vorbi cu ceilalti. Daca poti, iesi in aer liber, deoarece oboseala mentala e astfel diminuata si chiar te poate ajuta sa dormi mai mult noaptea.

Creeaza un ritual de incheiere a zilei de lucru pentru a separa munca de timpul tau personal.
Pentru a te deconecta si reconecta corect, e indicat sa urmezi cativa pasi:

  • Desprinde-te de ziua de lucru inchizand dispozitivele de lucru si inlocuind timpul de ecran cu ceva mai sanatos.
  • Relaxeaza-te petrecand putin timp singur pentru a te detasa de exigentele sociale de la locul de munca si de acasa.
  • Petrece timp practicand un  hobby - acestea sunt lucruri care te relaxeaza
  • Incearca sa dormi la pranz in ambele zile de weekend. Desfasoara activitati relaxante de care iti permiti rar sa te bucuri. Dar nu te expune niciunui stres timp de doua zile si jumatate. Daca luni dimineata simti in continuare anxietatea si teama de epuizare, poate fi necesar sa prelungesti aceasta perioada de odihna prin utilizarea zilelor de vacanta sau sa iei in considerare modificari mai drastice ale stilului tau de viata.
  • Recuperarea epuizarii incepe atunci cand iti acorzi prioritate tie si sanatatii tale si lasi in plan secund munca si relatiile care te consuma.

Concentreaza-te pe progres, nu doar pe scopul final.
Productivitatea si epuizarea au o relatie suparatoare. In loc sa te concentrezi exclusiv pe bifarea articolelor dintr-o lista, analizeaza progresul pe care il faci in fiecare zi.

Gaseste o retea de asistenta, oameni in care aveti incredere
In cele din urma, pentru o recuperare de lunga durata, conexiunea umana este esentiala pentru a preveni epuizarea. Intelegand ce cauzeaza sindromul burnout-ului, cum se manifesta in viata noastra de zi cu zi si cum poti preveni, contracara si recupera din el, te poti angaja la o viata mai sanatoasa la locul de munca si acasa.