Dictionar de afectiuni, simptome, investigatii si tratamente

Glaucom

Glaucom

Glaucomul este un termen folosit pentru a defini mai multe afectiuni oculare care au ca efect degradarea nervului optic si care, netratate, pot duce la deteriorarea vederii si chiar la pierderea acesteia. Cei mai multi pacienti nici macar nu stiu ca sufera de glaucom, pentru ca este asimptomatic, actioneaza tacut, iar diagnosticul este pus abia cand efectele asupra vederii sunt deja ireversibile.

Despre

In cele ce urmeaza, afli ce inseamna glaucomul, pe care l-am denumit generic „boala”: care sunt cauzele posibile si factorii de risc, cum se manifesta atunci cand simptomele sunt vizibile si care sunt cele mai intalnite tipuri de glaucom. De asemenea, iti dam informatiile necesare ca sa intelegi cat de important este consultul oftalmologic complet, diagnosticul pus in stadiul incipient al bolii, cum se trateaza si care sunt cateva dintre masurile de preventie pe care le poti lua in ceea ce priveste aceasta afectiune.

Aspecte generale

Glaucomul defineste o serie de afectiuni oculare care produc leziuni la nivelul nervului optic. Sanatatea nervului optic este vitala pentru o vedere buna. Deteriorarea acestuia este, deseori, cauzata de o presiune intraoculara peste limitele normale. Boala poate sa apara oricand, dar este mai des intalnita in cazul persoanelor in varsta. Glaucomul este una dintre cele mai comune cauze ale pierderii vederii la pacientii care au peste 60 de ani.

Pentru ca orbirea cauzata de glaucom este ireversibila, indiferent de stadiul bolii, este foarte important sa mergi regulat la un control oftalmologic complet care include masurarea presiunii intraoculare, astfel incat diagnosticul sa fie pus in fazele incipiente ale bolii si medicul sa poata recomanda o schema de tratament adecvata. Daca glaucomul este depistat la timp, procesul deteriorarii vederii poate fi incetinit si chiar prevenit. Un pacient care primeste un astfel de diagnostic, cel mai probabil, va avea nevoie de tratament pentru tot restul vietii. 

Cauze si factori de risc

Glaucomul este in continuare obiect de studiu in lumea medicala, pentru ca nu se cunosc cauzele exacte care duc la aparitia afectiunii. Este si motivul pentru care nu exista un tratament care sa vindece boala, ci doar care sa tina simptomele sub control. Totusi, un motiv unanim acceptat ca fiind o posibila cauza a glaucomului este presiunea intraoculara crescuta.

Cauzele aparitiei glaucomului

Specialistii de la Academia Americana de Oftalmologie (AAO) explica mecanismul prin care apare glaucomul. Ochii produc in permanenta un lichid transparent (umoare apoasa) care circula in camera anterioara a globului ocular cu rolul de a-l hrani. In mod normal, cantitatea de fluid produsa, respectiv eliminata (prin canalul Schlemm), este aproximativ aceeasi si, in felul acesta, se mentine o presiune constanta (PIO) intre 10 si 21 mm HG.

Atunci cand se inregistreaza valori mai mari, ochiul produce lichidul, dar nu il mai poate elimina in aceeasi masura, pentru ca are loc (din cauze necunoscute, inca) un blocaj al canalului Schlemm. Consecinta este ca fluidul se acumuleaza in interior. Presiunea intraoculara crescuta deterioreaza nervul optic si, in timp, poate duce la orbire.

Nervul optic este format din milioane de fibre nervoase. Este ca un cablu electric alcatuit din multe fire fine. Pe masura ce fibrele nervoase mor, apare deteriorarea vederii (pete „oarbe”). Este posibil ca, uneori, pacientul sa nu observe petele oarbe decat atunci cand cele mai multe fibre nervoase au murit deja. Daca toate fibrele mor, atunci apare orbirea.

Pe langa presiunea intraoculara crescuta, care este asociata aparitiei glaucomului, oamenii de stiinta au identificat, la unii pacienti, anumite gene care au legatura cu valorile anormale ale PIO si cu deteriorarea nervului optic.

Factorii de risc in cazul glaucomului

Unele forme cronice de glaucom pot distruge vederea inainte ca simptomele bolii sa fie vizibile, prin urmare, este bine sa te informezi despre factorii de risc. Ca in cazul oricarei alte afectiuni medicale, cum sunt cataracta sau conjunctivita, de pilda, exista anumiti factori etiologici (cauze) si altii care favorizeaza aparitia si evolutia bolii (factori de risc).

Medicul oftalmolog este cel care iti poate oferi toate datele de care ai nevoie ca sa ai grija cat mai bine de ochii tai. Potrivit expertilor de la Mayo Clinic, printre factorii de risc in cazul glaucomului se numara:

  • varsta de peste 60 de ani;
  • existenta unor cazuri in familie;
  • existenta unor afectiuni cronice precum diabetul, bolile cardiovasculare;
  • hipertensiunea sau hipotensiunea arteriala;
  • corneea, care este subtire in centru;
  • miopia severa sau hipermetropia;
  • traumele suferite la unul sau la ambii ochi, inclusiv anumite interventii chirurgicale;
  • folosirea timp indelungat a unor medicamente pe baza de corticosteroizi, in special picaturi de ochi.

Simptome

Simptomele glaucomului

Multe dintre formele de glaucom nu au niciun fel de simptom si de aceea boala mai este numita si „hotul ascuns”, pentru ca manifestarile devin vizibile abia in momentul in care vederea este afectata grav (pierderea vederii incepe de la periferia campului vizual spre centru). Evolutia este atat de lenta, incat, uneori, pacientul poate sa nu observe schimbarile in ceea ce priveste acuitatea vizuala, decat in stadiile avansate ale bolii.

Daca nu este tratata, boala duce la orbire. Chiar si cu tratament, aproape 15% dintre pacienti isi pierd vederea in 20 de ani de la diagnosticare. Retine ca depistarea la timp este esentiala, pentru ca orice deteriorare a vederii pana la inceperea tratamentului este ireversibila.

Manifestarile glaucomului

De obicei, nu exista semne care sa anunte aparitia bolii. Glaucomul are o evolutie lenta care se intinde pe mai multi ani si afecteaza mai intai vederea periferica. Din acest motiv, multi oameni nici nu realizeaza ca acuitatea lor vizuala nu mai este aceeasi, iar boala este depistata la un control de rutina.

Daca, totusi, apar unele manifestari, acestea pot include vederea incetosata sau observarea de halouri in jurul punctelor luminoase, de exemplu. In general, sunt afectati ambii ochi, dar pentru unul dintre ei, simptomele vor fi mai severe.

Exista situatii, insa, in care glaucomul are o evolutie rapida si poate cauza, printre altele:

  • durere oculara intensa;
  • stari de greata si de voma;
  • inrosirea ochilor;
  • durere de cap;
  • halouri in jurul punctelor luminoase;
  • vedere incetosata.

Insa simptomele variaza in functie de tipul de glaucom si de stadiul bolii.

Cand este recomandat sa mergi la doctor

Daca ai dureri severe de cap si oculare, vedere incetosata, este bine sa mergi de urgenta la medicul specialist. Insa nu numai in aceste cazuri extreme este obligatoriu un consult oftalmologic, pentru ca glaucomul, la fel ca si alte afectiuni oculare, poate fi depistat si diagnosticat si daca nu simti absolut nimic. Este, cum s-ar spune, un inamic tacut care ataca nervul optic fara sa-ti dai seama, uneori. Prin urmare, este foarte important sa mergi la medicul oftalmolog, pentru examinari de rutina.

Asadar, unii oameni nu prezinta niciun simptom, dar au o presiune intraoculara crescuta. Altii au valori normale ale presiunii intraoculare (PIO), dar medicul oftalmolog poate observa modificari ale nervului optic. Ambele categorii de persoane sunt considerate „suspecte de glaucom”, ceea ce inseamna ca nu au neaparat boala, dar exista un risc ridicat ca aceasta sa apara. In astfel de situatii, este indicata o monitorizare constanta, pentru ca medicul specialist sa identifice eventualele evolutii si sa recomande o schema de tratament, daca este nevoie. 

Tipuri

Tipuri de glaucom

Exista doua moduri de clasificare a glaucomului: primar, atunci cand este independent de alte afectiuni si secundar, atunci cand este o consecinta a altor boli oculare sau sistemice ori a utilizarii anumitor medicamente. In functie de unghiul iridocornean (parte a sistemului de drenaj al lichidului secretat de ochi), glaucomul poate fi clasificat in doua categorii: glaucom cu unghi deschis sau cu unghi inchis (in forma cronica sau acuta).

Printre cele mai cunoscute tipuri de glaucom se numara:

Glaucomul cu unghi deschis - este cea mai comuna forma a bolii; cei mai multi oameni nu au simptome pana in momentul cand incep sa-si piarda vederea; nu se cunosc cauzele exacte ale aparitiei acestui tip de glaucom, dar presiunea intraoculara crescuta este considerata a fi o posibila cauza; diagnosticarea timpurie poate duce la stoparea evolutiei bolii;

Glaucomul cu unghi inchis - irisul blocheaza unghiul de drenaj pe care il formeaza alaturi de cornee, iar umoarea apoasa nu mai poate circula; in aceste conditii, presiunea intraoculara creste; acest tip de glaucom poate sa apara brusc (glaucomul cu unghi inchis - forma acuta) sau gradual (glaucom cu unghi inchis - forma cronica); forma acuta reprezinta o urgenta medicala si necesita interventia chirurgicala sau cu laser; printre simptome se numara: durere oculara intensa, stari de greata, inrosirea ochilor, vedere incetosata; daca nu este tratat, acest tip de glaucom poate duce la orbire in doar cateva zile de la debut;

Glaucomul cu tensiune normala - este un tip de glaucom cu unghi deschis care apare in cazul oamenilor care au valori normale ale presiunii intraoculare; exista anumiti factori de risc pentru aceasta forma a bolii: ereditatea (in familie, s-au mai inregistrat si alte cazuri de glaucom), hipotensiunea arteriala, anumite afectiuni cardiace;

Glaucomul congenital - unii bebelusi se nasc cu acest tip de glaucom; simptomele apar imediat si pot include: sensibilitate la lumina, secretie lacrimala abundenta, marimea neobisnuita a ochilor; daca medicii intervin chirurgical suficient de repede, copiii care au glaucom congenital, de obicei, nu vor ajunge sa-si piarda permanent vederea; acesta este doar unul dintre tipurile de glaucom care ii afecteaza pe cei mici;

Glaucomul neovascular - este un tip de glaucom secundar; apare atunci cand ochiul produce vase de sange in exces si acestea acopera sistemul de drenaj al globului ocular; este cauzat, de obicei, de o alta afectiune medicala, cum sunt diabetul si hipertensiunea arteriala; printre simptome pot fi mentionate: durerea sau roseata oculara, pierderea vederii;

Glaucomul pigmentar - este tot o forma de glaucom secundar, in care pigmentul din iris (partea colorata a ochiului) se desprinde si ajunge sa blocheze canalul de drenaj al globului ocular; barbatii tineri care au miopie avansata pot dezvolta acest tip de glaucom; printre simptome sunt: vedere incetosata, halouri in jurul punctelor luminoase;

Alte tipuri de glaucom secundar - glaucomul mai poate fi exfoliativ, inflamator, asociat cu tumori intraoculare, hemoragie oculara, provocat de anumite traume, de interventii chirurgicale sau de anumite forme de cataracta.

Diagnostic si tratament

Diagnostic si tratament pentru glaucomUnele forme de glaucom sunt asimptomatice, deci boala poate actiona pe ascuns, fara sa stii. De aceea, consultul oftalmologic regulat este foarte important. Afectiunea poate fi descoperita la un simplu control de rutina si, cu cat diagnosticul este pus mai aproape de debutul afectiunii, cu atat mai mari sunt sansele de a tine sub control evolutia bolii, urmand o schema de tratament adecvata.

Diagnosticarea glaucomului

Ca la orice consult medical, trebuie sa fii pregatit sa dai medicului specialist toate informatiile de care are nevoie pentru a-ti pune un diagnostic corect si pentru a-ti recomanda un tratament potrivit. Acestea sunt legate de:

  • simptomele pe care le ai si de cand dureaza;
  • medicamentele, suplimentele si vitaminele pe care obisnuiesti sa le iei, inclusiv dozele exacte;
  • mentionarea folosirii picaturilor de ochi, tipul acestora, motivul pentru care ti-au fost recomandate;
  • relatarea oricarei probleme oftalmologice din trecut, cum ar fi schimbarea acuitatii vizuale sau disconfortul ocular;
  • mentionarea oricarei alte afectiuni medicale (ex.: diabet, boli cardiovasculare);
  • precizarea cazurilor de glaucom din familie, tipul acestuia si care a fost evolutia;
  • daca ai mai fost testat in trecut pentru glaucom - verificarea campului vizual, a fundului de ochi, daca ai facut sau nu vreo ecografie oculara;
  • prezentarea analizelor, a rezultatelor imagistice din trecut.

Dupa ce medicul afla care este istoricul tau medical, urmeaza o examinare complexa a ochilor, care poate include:

  • masurarea presiunii intraoculare (tonometrie);
  • examinarea nervului optic;
  • examinarea unghiului de drenaj (gonioscopie);
  • verificarea campului vizual (de obicei, in cazul glaucomului, are loc o ingustare a campului vizual de la periferie spre centru);
  • masurarea grosimii corneei (pahimetrie).

Toate testele sunt importante pentru ca medicul sa stabileasca exact diagnosticul de glaucom, tipul acestuia si stadiul bolii, pentru ca schema de tratament difera in functie de forma pe care o ia glaucomul si de gravitatea evolutiei.

Tratamentul glaucomului

Odata ce glaucomul a afectat nervul optic, efectele sunt ireversibile, dar un tratament adecvat si constant poate ajuta la tinerea sub control a evolutiei bolii. Glaucomul se trateaza, in mod special, prin scaderea presiunii intraoculare. In functie de situatie, medicul specialist poate recomada: medicatie administrata local sub forma picaturilor de ochi, medicamente administrate oral, tratament cu laser, interventii chirurgicale sau scheme combinate de tratament.

Picaturile de ochi - pot reduce presiunea intraoculara prin imbunatatirea drenajului fluidului din ochi sau prin scaderea cantitatii acestuia; printre tipurile de medicatie cu administrare locala care poate fi recomandata se numara: prostaglandine, beta-blocante, inhibitori de anhidraza carbonica, agonisti alfa-adrenergici;

Tratament medicamentos - daca picaturile prescrise nu reduc suficient de mult nivelul presiunii intraoculare, medicul specialist recomanda tratamentul medicamentos; acesta poate presupune administrarea orala de inhibitori de anhidraza carbonica; exista numeroase efecte secundare, cum ar fi senzatia de amorteala sau furnicaturi ale extremitatilor, tulburari gastrointestinale (senzatii de greata si varsaturi, diaree, constipatie), ameteli, probleme renale;

Tratamentul cu laser - este vorba despre proceduri care corecteaza disfunctionalitatile sistemului de drenaj; printre tratamentele cu laser care pot fi recomandate in cazul glaucomului sunt: iridotomia, trabeculoplastia, iridoplastia periferica;

Proceduri chirurgicale - se recomanda atunci cand nicio alta forma de tratament nu da rezultatele dorite; cele mai comune proceduri chirurgicale in tratamentul glaucomului sunt chirurgia de drenaj si de reconstructie a canalului de eliminare a lichidului din ochi.

Pe langa aceste tipuri de tratament, expertii de la Mayo Clinic mai fac unele recomandari pentru a controla simptomele bolii:

  • dieta sanatoasa - anumite vitamine si nutrienti joaca un rol foarte important in mentinerea sanatatii ochilor; dieta unui pacient cu glaucom este indicat sa includa alimente si bauturi care contin zinc, cupru, seleniu, vitaminele C, E si A;
  • exercitii fizice - activitatea fizica frecventa ajuta la diminuarea presiunii intraoculare, mai ales in cazul glaucomului cu unghi deschis; este recomandat sa stabilesti un program in acest sens, impreuna cu medicul specialist;
  • limitarea consumului de cafeina - aceasta pentru ca, in caz contrar, nivelul presiunii intraoculare poate creste;
  • consumul moderat de lichide - recomandarea este sa iei inghitituri mici de lichid, la intervale regulate, nu sa bei o sticla de apa de 500 de ml intr-un intreval scurt de timp, de exemplu; aceasta, pentru ca presiunea intraoculara poate creste temporar in urma consumului rapid al unei cantitati semnificative de lichid;
  • mentinerea unei anumite pozitii a capului - nu exista studii stiintifice care sa fi demonstrat clar ca pozitia capului poate ajuta la tinerea sub control a simptomelor glaucomului; totusi, s-a constatat ca este bine sa mentii capul ridicat la 20 de grade atunci cand dormi;
  • tehnicile de relaxare - mai ales in cazul formei acute a glaucomului cu unghi inchis, este foarte importanta eliminarea stresului; meditatia si alte tehnici de relaxare pot fi de mare folos;
  • folosirea anumitor plante - nu exista studii relevante in acest sens, deci nu este recomandata inlocuirea tratamentului prescris de medic cu suplimente din plante; exista produse care sunt promovate drept remedii utile, cum ar fi, unele suplimente care contin extras de afine, totusi sunt necesare studii care sa dovedeasca eficienta acestor produse.

Preventie

Prevenirea glaucomuluiChiar daca nu exista tratament care sa vindece glaucomul, pentru ca nu se cunosc, de fapt, cauzele exacte care duc la aparitia bolii, specialistii de la Mayo Clinic mentioneaza cateva recomandari in ceea ce priveste aceasta afectiune. De fapt, este vorba despre identificarea problemei in stadiu incipient si respectarea unor reguli care pot preveni pierderea vederii sau pot incetini procesul. Iata despre ce este vorba:

Controlul oftalmologic complet - astfel de examinari pot depista glaucomul in stadiu incipient, inainte ca nervul optic sa fie lezat. Academia Americana de Oftalmologie recomanda un astfel de control o data la:

  • 10 ani - daca ai varsta sub 40 de ani
  • 2-4 ani - daca ai intre 40 si 54 de ani
  • 3 ani - varsta intre 55 si 64 de ani
  • 1-3 ani - daca ai peste 65 de ani

Daca te numeri printre persoanele care prezinta un risc ridicat de dezvoltare a glaucomului, atunci vei avea nevoie de screening mai des. Apeleaza intotdeauna la recomandarile medicului specialist pentru a vedea ce program de screening este potrivit pentru tine.

Cunoaste-ti istoricul medical familial - de-a lungul timpului, oamenii de stiinta au constatat ca, de cele mai multe ori, glaucomul apare in familie. Daca ai astfel de cazuri, mai ales la rudele apropiate, atunci vei avea nevoie de examene medicale mai dese, de monitorizare, ca sa poti depista din timp eventualele semne ale bolii.

Exercitiile fizice - sunt vitale pentru prevenirea glaucomului, pentru ca reduc presiunea intraoculara. Consulta-te cu medicul specialist si afla care sunt exercitiile fizice care ti se potrivesc, precum si care este frecventa adecvata pentru tine.

Foloseste picaturile de ochi prescrise de medic - picaturile de ochi recomandate de medicul specialist pot reduce semnificativ presiunea intraoculara care poate duce la aparitia glaucomului. Ca sa fie eficiente, picaturile trebuie utilizate exact cum ti-au fost prescrise, cu regularitate si chiar daca nu ai simptome vizibile.

Protejeaza-ti ochii - leziunile oculare severe pot duce la dezvoltarea glaucomului. Protejeaza-ti ochii daca lucrezi intr-un mediu in care exista riscul unor astfel de accidente sau daca practici anumite sporturi de viteza, in spatii inchise.

Retine, deci, ca glaucomul este numit generic „boala”, dar el reprezinta, de fapt, o serie de mai multe afectiuni care duc la deteriorarea nervului optic pana la orbire, daca nu sunt depistate la timp si nu sunt tratate corespunzator. Nu se cunosc cauzele exacte, dar specialistii considera ca exista o stransa legatura intre presiunea intraoculara crescuta si dezvoltarea bolii. Desi nu exista tratament care sa vindece aceasta afectiune, este esential sa mergi la medicul specialist, pentru ca un diagnostic timpuriu poate stopa sau incetini procesul degradarii nervului optic.

Surse:

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/glaucoma/symptoms-causes/syc-20372839

https://mayoclinichealthsystem.org/hometown-health/speaking-of-health/dont-be-fooled-by-glaucoma-the-silent-sight-thief

https://www.aao.org/eye-health/diseases/what-is-glaucoma

https://www.webmd.com/eye-health/understanding-glaucoma-treatment#1

https://nei.nih.gov/learn-about-eye-health/eye-conditions-and-diseases/glaucoma/types-glaucoma