Alege sectiunea

EDU.REGINAMARIA.RO

MDMA („boaba”): ce este, cum creeaza dependenta, cum poate afecta organismul

boaba1
Poate ca denumirea de MDMA nu iti este foarte familiara sau poate ca ai auzit de aceasta prescurtare in filme sau la prieteni. Poate ca vreun amic ti-a impartasit, plin de entuziasm, distractia din club, cand a fost pe „boaba”. In acest articol, poti descoperi ce este MDMA, care sunt efectele sale, ce riscuri sunt asociate consumului si daca aceasta substanta ilegala poate da dependenta.

Ce sunt boabele?

MDMA este mai bine cunoscut, in limbaj uzual, ca „boaba” sau Ecstasy. Dezvoltat in 1914 ca supresor al apetitului, MDMA a devenit mult mai popular in anii 1980, in randul tinerilor adulti participanti la diverse festivaluri muzicale. Senzatiile intense asociate consumului de „boabe” - droguri ilicite, de altfel - ii fac pe consumatori sa revina si sa reexperimenteze. Adeseori, acestia nu se limiteaza la un singur tip de pastile drog, ci le combina cu alcool, cofeina sau alte medicamente cu efect de drog.

MDMA este perceput ca un drog de petrecere sigur. Este o conceptie gresita, deoarece consumul de „boaba” se poate dovedi letal. Multe dintre tabletele comercializate ca Ecstasy pur contin doze mari de aditivi toxici. MDMA poate afecta abilitatea de termoreglare a organismului si poate creste frecventa cardiaca pana la un nivel periculos. Efectele adverse ale unei doze de MDMA pot fi percepute pana la o saptamana.

Denumirea stiintifica a MDMA este 3,4-metilendioxi-metamfetamina.

Este un drog sintetic din categoria amfetaminelor, comercializat sub forma de praf sau capsule. Inclus pe lista drogurilor de mare risc, Ecstasy actioneaza prin stimularea sintezei de serotonina, dopamina si noradrenalina, principalii neurotransmitatori responsabili de starea de spirit, somn si apetit.

Serotonina stimuleaza sinteza altor hormoni, ceea ce determina o senzatie de atractie si dorinta de intimitate. Consumatorii pot deveni mai afectuosi decat in mod obisnuit, simtind ca intre ei si persoane complet necunoscute s-ar stabili o conexiune speciala. Este unul dintre motivele pentru care „boaba” este denumita si drogul dragostei.

Desi efectele dureaza, in mod normal, intre 3 si 6 ore, persoanele care consuma cantitati moderate pot experimenta efecte secundare timp de pana la o saptamana.

Care sunt efectele MDMA?

Desi nu este inclus pe lista de substante sau medicamente halucinogene, boaba de MDMA incepe sa isi faca simtit efectul la aproximativ 20 minute dupa administrare. Consumatorii se simt euforici, increzatori, plini de energie si debordand de afectiune fata de cei din jur. In cazul unor concentratii mari, unele persoane raporteaza senzatia de plutire si, uneori, halucinatii.

Din nefericire, administrarea de boaba poate avea si o serie de efecte secundare, reprezentate de:

  • Dilatarea pupilelor;
  • Inclestarea maxilarului;
  • Bruxism;
  • Senzatie de furnicaturi la nivelul membrelor;
  • Acutizarea simturilor;
  • Transpiratii abundente;
  • Greata si varsaturi;
  • Dureri musculare;
  • Hipertensiune arteriala si cresterea frecventei cardiace;
  • Absenta poftei de mancare;
  • Anxietate;
  • Paranoia;
  • Comportament irational.

Efectele MDMA depind de o serie de factori: cantitatea in care este luat, concentratia substantei active, inaltimea si greutatea individuale, gradul de obisnuinta in ceea ce priveste consumul si combinarea cu alte droguri sau substante.

Care sunt riscurile consumului de MDMA?

Boaba, la fel ca alte droguri, prezinta o serie de riscuri importante pentru consumator. In multe cazuri, consumatorul poate deveni extrem de iritabil, anxios, cu accese de paranoia, dificultati legate de somn si de concentrare.

In mod asemanator consumului de alcool, MDMA poate determina un tip particular de „mahmureala”, care se poate prelungi timp de cateva zile dupa consum. Simptomele acestei stari sunt:

  • Apetit scazut;
  • Insomnii;
  • Dureri musculare;
  • Probleme de concentrare;
  • Depresie.

Supradoza de MDMA este, adeseori, fatala. Simptomele unei supradoze sunt reprezentate de:

  • Agitatie;
  • Comportament irational sau neobisnuit pentru persoana in cauza;
  • Anxietate;
  • Nervozitate, paranoia si agresivitate;
  • Confuzie;
  • Convulsii;
  • Greata si varsaturi;
  • Durere in piept;
  • Frecventa cardiaca ridicata;
  • Hipertensiune;
  • Temperatura corporala foarte ridicata.

Supradoza de MDMA se finalizeaza prin coma si deces. Cele mai frecvente cauze ale decesului sunt hipertermia, colapsul cardiovascular si deshidratarea. Simptomele care indica o stare grava a consumatorului si posibilitatea decesului includ:

  • Sete exagerata;
  • Transpiratie profuza;
  • Frisoane;
  • Absenta urinarilor;
  • Vedere incetosata;
  • Lesin;
  • Convulsii.

Un alt aspect ce trebuie luat in considerare este ca nu toate pastilele vandute ca Ecstasy au o concentratie adecvata de MDMA. Unele dintre ele contin si alte droguri, medicamente sau alte prafuri, inclusiv produse de curatenie. Din acest motiv, riscul de supradoza, intoxicatie sau reactii adverse severe este cu atat mai mare.

Cele mai frecvente combinatii de droguri comercializate sub denumirea de MDMA contin:

  • Amfetamine;
  • Parametoxiamfetamine;
  • Ketamina;
  • NBOMe;
  • Catinone sintetice.

Supraincalzirea si deshidratarea cresc si mai mult riscurile asociate consumului de MDMA. Aceasta combinatie se poate dovedi fatala. Pe de alta parte, si consumul exagerat de apa dupa administrarea MDMA este periculos. Cel mai sigur protocol pentru o persoana care a consumat boaba este sa faca pauze regulate pentru a se racori si sa bea apa frecvent, cu inghitituri mici.

boaba2

MDMA si riscuri pe termen lung

In cazul utilizatorilor obisnuiti de MDMA, care consuma Ecstasy in mod regulat si pe perioade lungi, pot aparea anumite efecte de durata. Printre cele mai frecvente se numara:

  • Probleme de memorie si concentrare care pot interfera cu activitatile zilnice;
  • Depresie;
  • Hipertensiune arteriala si alte afectiuni cardiace;
  • Deteriorarea danturii, cu aparitia de fisuri si fracturi dentare, ca urmare a bruxismului;
  • Probleme hepatice;
  • Raceli frecvente si o sensibilitate aparte fata de virusul gripal.

MDMA impreuna cu alcool sau cu alte droguri

Avand in vedere modul in care boaba de MDMA este folosita in scop recreational, se intampla adesea ca un consumator sa o combine cu alte droguri sau cu alcool. O practica frecventa este administrarea de canabis sau de alcool, cu scopul de a combate insomnia. Combinatia de MDMA si alcool este periculoasa, deoarece creste riscul de deshidratare.

MDMA administrat impreuna cu alte droguri poate declansa stari de psihoza. De asemenea, determina o stare de suprasolicitare a organismului, ceea ce se poate solda cu un accident vascular cerebral.

Printre cele mai periculoase combinatii se numara:

  • Boaba si gheata;
  • Boaba si speed;
  • Boaba si cocaina;
  • Boaba si LSD.

Persoanele care se afla sub tratament cu antidepresive au un risc crescut de a se supradoza.

De asemenea, combinatia de MDMA cu alte droguri il poate face pe consumator stangaci, neindemanatic, lipsit de coordonare, ametit, asemanator unui bautor inrait.

MDMA si dependenta

Multe persoane se intreaba daca boaba da dependenta si daca aceasta se poate dezvolta si in cazul unui consum ocazional sau doar la consumatorii de doze repetate. Specialistii au demonstrat ca este posibil sa apara un fenomen de toleranta fata de MDMA, ceea ce inseamna ca este nevoie de doze din ce in ce mai mari, pentru obtinerea efectului initial.

De asemenea, consumul de Ecstasy poate da dependenta. Unii consumatori ajung sa petreaca din ce in ce mai mult timp gandindu-se la felul in care se simt atunci cand consuma, lucru care le poate afecta viata, munca si relatiile interpersonale. In unele situatii, consumatorilor dependenti le este dificil sa intrerupa consumul sau sa se limiteze la doze moderate. Pot aparea si simptome de sevraj, constand in:

  • Imposibilitatea de a dormi;
  • Depresie si anxietate accentuate;
  • Stare permanenta de agitatie;
  • Dificultati de concentrare.
boaba3

Cat timp persista MDMA in organism?

MDMA este absorbit rapid in organism, unde efectele sale persista timp de 3-6 ore. La unele persoane, pot fi depistate urme de MDMA in sange si la cateva zile dupa consum. In aceste conditii, este dificil de determinat cat timp persista MDMA in organism, acest lucru fiind influentat de o serie de factori precum:

  • Cantitatea administrata;
  • Data si ora ultimei doze;
  • Starea generala de sanatate;
  • Rata metabolismului;
  • Administrarea concomitenta a altor droguri sau a unor medicamente;
  • Momentul ultimei mese;
  • Puritatea drogului administrat.

Oficial, se considera ca drogul poate fi detectat prin analize, timp de 24-72 ore dupa consum, dar urme din acesta pot persista chiar si mai mult de 5 zile.

Ce analize pot depista MDMA in organism?

Exista mai multe tipuri de teste disponibile pentru depistarea MDMA in organism:

  • Testele de sange depisteaza prezenta MDMA incepand cu 45 minute dupa ingestie. Drogul ramane detectabil in sange timp de 1-2 zile;
  • Testele de saliva depisteaza o doza unica, recreationala (70-150 mg) de MDMA, timp de pana la 2 zile, incepand cu cateva minute dupa ingerare;
  • Testele de urina depisteaza MDMA la 25 minute dupa consum si raman pozitive timp de pana la 4 zile;
  • Testul firului de par evidentiaza urme de MDMA tip de pana la 3 luni dupa consum. De asemenea, prin efectuarea testului firului de par se poate determina destul de precis si perioada in care a fost administrat drogul.

Bibliografie:

https://www.healthdirect.gov.au/mdma-ecstasy
https://www.medicalnewstoday.com/articles/327526
https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/healthyliving/mdma-ecstasy#treatment-for-mdma-misuse
https://nida.nih.gov/publications/drugfacts/mdma-ecstasymolly
https://www.dea.gov/sites/default/files/2020-06/Ecstasy-MDMA-2020_0.pdf
https://adf.org.au/drug-facts/mdma/
https://www.nhsinform.scot/healthy-living/drugs-and-drug-use/common-drugs/mdma-ecstasy
https://www.justice.gov/archive/ndic/pubs3/3494/index.htm