Alege sectiunea

EDU.REGINAMARIA.RO

Confirmat pozitiv cu infectie COVID-19: cum te ingrijesti la domiciliu

Persoanele confirmate sau suspecte de infectie COVID-19 care se trateaza acasa, sub atenta supraveghere a medicului de familie sau persoanele care au grija de cineva drag infectat cu noul coronavirus au cu siguranta numeroase temeri si intrebari. Unele dintre acestea se pot referi la perioada de izolare, prevenirea raspandirii germenilor, ingrijirea medicala si tratamentul necesar, la semnele de alarma care arata ca boala a evoluat si se impune spitalizarea.

Majoritatea persoanelor care se imbolnavesc de COVID-19 vor experimenta doar boli usoare si se pot trata la domiciliu, sustin expertii in Boli infectioase. Simptomele ar putea dura cateva zile, iar persoanele care au virusul s-ar putea simti mai bine in aproximativ o saptamana, uneori insa simptomele pot persista cateva saptamani. Tratamentul vizeaza ameliorarea simptomelor si include odihna, un aport suficient de lichide si analgezice.

Categorii de pacienti COVID-19 care se pot trata acasa

Ingrijirea la domiciliu poate fi luata in considerare atat pentru adulti, cat si pentru copiii cu infectie confirmata COVID-19 in urma unei evaluari clinice atente a starii de sanatate a pacientului, dar si in urma evaluarii domiciliului si capacitatii pacientului de a-si monitoriza simptomele si de a intelege importanta solicitarii asistentei medicale in cazul in care simptomele se agraveaza. De asemenea, ingrijirea la domiciliu poate fi recomandata si in situatia in care spitalizarea nu este disponibila sau este nesigura (de exemplu, atunci cand capacitatea de internare este insuficienta pentru a satisface cererea de servicii de ingrijire). 

Bineinteles, decizia de izolare si monitorizare a unui pacient COVID-19 la domiciliu trebuie luata de la caz la caz. Evaluarea clinica trebuie sa aiba in vedere evaluarea simptomelor resimtite, nevoia de ingrijire de sustinere si prezenta factorilor de risc pentru forme severe de boala, cum ar fi varsta trecuta de 60 de ani, fumatul, obezitatea si bolile cronice netransmisibile (boli cardiovasculare, diabet zaharat, boli pulmonare, boli renale, imunosupresie si cancer).

Pot fi izolati si ingrijiti la domiciliu pacientii asimptomatici sau cei cu forme usoare sau moderate de boala, gravidele si lauzele si copiii.

Ce inseamna mai exact autoizolarea?

Autoizolarea este perioada in care o persoana sta in casa deoarece a intrat in contact direct cu o persoana confirmata cu noul coronavirus si este considerata suspecta. Acest lucru ajuta la oprirea raspandirii virusului si transmiterea lui la alte persoane.

Autoizolarea este diferita de:

  • Distantarea sociala – o recomandare oferita intregii populatii pentru a evita contactul strans cu alte persoane
  • Izolarea preventiva – o recomandare oferita persoanelor cu risc crescut de infectare cu noul coronavirus

Conform recomandarilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, pacientii infectati cu noul coronavirus care sunt ingrijiti acasa ar trebui sa fie izolati pana cand nu mai pot transmite boala si altor persoane. Aceasta perioada de izolare difera de la caz la caz:

  • Persoanele asimptomatice ar trebui sa se autoizoleze timp de 14 zile dupa testarea pozitiva
  • Pacientii COVID-19 care primesc ingrijiri la domiciliu trebuie sa ramana in izolare timp de 14 zile dupa debutul simptomelor

Testarea PCR – singura metoda de diagnosticare a infectiei COVID-19

Diagnosticul de infectie COVID-19 se stabileste prin detectarea ARN-ului SARS-CoV-2 (materialul genetic al virusului) prin testarea RT-PCR

Se recomanda realizarea testului RT-PCR in primele 8 zile de la debutul urmatoarelor semne si simptome asociate noului coronavirus:

  • debut brusc de febră si tuse

SAU

  • Orice persoană cu debut brusc al ORICĂROR 3 SAU MAI MULTE dintre următoarele semne și simptome: febră, tuse, astenie, cefalee, mialgii, dureri în gât, coriză, dispnee, anorexie / grețuri /vărsături, diaree, status mental alterat, debut recent de anosmie (pierderea mirosului) sau ageuzie (pierderea gustului) in absența unei cauze identificate 

Monitorizarea simptomelor, esentiala in timpul ingrijirii la domiciliu

Simptomele resimtite de o persoana cu infectie COVID-19 pot sa difere in functie de severitatea bolii. De exemplu, persoanele spitalizate acuza mai frecvent dificultati de respiratie decat persoanele cu forme usoare de boala (pacienti care nu sunt spitalizati). In plus, adultii in varsta si persoanele cu comorbiditati medicale pot prezenta febra si simptome respiratorii mai tarziu pe parcursul bolii decat persoanele mai tinere sau care nu prezinta comorbiditati. 

Oboseala, durerile de cap si durerile musculare (mialgia) sunt printre cele mai frecvent raportate simptome la persoanele care nu sunt spitalizate.  Durerile in gat si congestia nazala sau secretia nazala (rinoreea) pot fi, de asemenea, simptome proeminente. 

Multe persoane cu infectie COVID-19 prezinta pe parcursul bolii una sau mai multe dintre urmatoarele semne si simptome: 

  • Febra sau frisoane
  • Tuse
  • Respiratie scurta sau dificultati de respiratie
  • Oboseala
  • Dureri musculare sau corporale
  • Durere de cap
  • Pierdere a gustului sau a mirosului
  • Durere de gat
  • Congestie sau curgerea nasului
  • Greata sau varsaturi
  • Diaree

Pacientii tratati la domiciliu trebuie sa-si monitorizeze atent starea de sanatate si trebuie sa sune medicul de familie de indata ce observa ca simptomele par sa se inrautateasca. Pacientii tratati la domiciliu, cat si persoanele care ii ingrijesc trebuie sa cunoasca principalele semne de alarma asociate infectiei COVID-19. 

Se recomanda contactarea de urgenta a medicului si a serviciului medical de urgenta daca persoana bolnava nu poate fi trezita sau sunt observate urmatoarele semne de alarma:

  • Probleme de respiratie (dispnee)
  • Durere sau presiune persistenta in piept
  • Confuzie
  • Cianoza
  • Incapacitatea de a ramane treaz

Agravarea problemelor de respiratie

Problemele de respiratie sunt frecvente in randul pacientilor cu infectie COVID-19. Conform studiilor de specialitate, sunt raportate intr-un procent de 20%-43% din cazurile simptomatice. Agravarea acestor probleme, in special dispneea la repaus si disconfortul / senzatia de constrictie toracica sugereaza dezvoltarea sau progresia afectarii pulmonare. Evolutia dispneei in zilele urmatoare aparitiei sale este deosebit de importanta, deoarece sindromul de detresa respiratorie acuta (SDRA) se poate manifesta imediat dupa aparitia dispneei. 

Evaluarea saturatiei de oxigen

Saturatia de oxigen este o etapa importanta in evaluarea starii generale de sanatate a pacientului cu infectie COVID-19. In cazul izolarii si ingrijirii la domiciliu, pacientul trebuie invatat cum sa foloseasca in mod corect pulsoximetrul – aparatul care masoara pulsul si saturatia de oxigen. Medicii recomanda folosirea pulsoximetrului de doua ori pe zi, pe degetele calde, intrucat citirile obtinute pe degetele reci pot sa nu fie la fel de exacte. In cazul in care saturatia de oxigen este mai mica de 95%, pacientul este instruit sa ia legatura cu medicul, fiind necesara o evaluare clinica fata in fata. 

Rol limitat al terapiei specifice anti COVID 

In ceea ce priveste tratamentul infectiei COVID-19, studiile arata ca nicio terapie specifica nu s-a dovedit eficienta pentru COVID-19 tratat in ambulator si exista ingrijorari privind toxicitatea potentiala in cazul administrarii intr-un cadru ne-monitorizat. Majoritatea terapiilor specifice COVID-19, inclusiv dexametazona, azitromicina, remdesivir și terapiile bazate pe anticorpi sunt utilizate si evaluate la pacientii spitalizati sau la cei cu boala mai severa si nu se administreaza la pacientii cu boli usoare tratate acasa.

In general, pacientilor tratati la domiciliu li se recomanda odihna cat mai multa, consum crescut de lichide (apa este cea mai buna) pentru a evita deshidratarea si administrarea de antipiretice si analgezice pentru febra, mialgii si dureri de cap.

Exercitii de respiratie care pot ameliora problemele de respiratie 

Problemele de respiratie pot fi ameliorate prin mentinerea unei temperaturi scazute in camera – se recomanda aerisirea frecventa a camerei. De asemenea, panica nu ajuta si poate chiar sa agraveze simptomele. Exista si o serie de exercitii de respiratie care sunt recomandate, insa, nu trebuie pierdut din vedere faptul ca problemele de respiratie pot fi un semn al agravarii bolii si, prin urmare, este nevoie de contactarea medicului de familie.

1.Exercitiu de respiratie a buzelor:

  • Asezat in pozitie verticala sau usor inclinat, relaxati-va muschii gatului si umarului.
  • Cu gura inchisa, inspirati pe nas timp de 2 secunde, ca si cum ati mirosi o floare.
  • Expirati incet (timp de 4 secunde, daca este posibil) cu buzele stranse, ca si cum ati sufla in lumanari de ziua de nastere.
  • Repetati ciclurile de inhalare si expiratie timp de 2 minute, de mai multe ori pe zi si cand este necesar.

2.Exercitiu de respiratie profunda:

  • Asezati-va in pat sau pe o canapea cu o perna sub cap si genunchi. 
  • Asezati o mana pe burta, cealalta mana pe piept.
  • Inspirati incet prin nas; lasati-va plamanii sa se umple cu aer, lasand burta sa se ridice. (Mana de pe burta ar trebui sa se miste mai mult decat mana de pe piept.)
  • Expirati pe nas si, pe masura ce expirati, simtiti-va burta.
  • Repetati ciclurile de inhalare si expiratie timp de 2 pana la 5 minute de mai multe ori pe zi si cand este necesar.

Evaluarea radiologica in timpul infectiei COVID-19

Testele de laborator si imagistica toracica au utilitate limitata in evaluarea majoritatii pacientilor cu COVID-19 in ambulatoriu. Radiografiile toracice ale pacientilor cu COVID-19 demonstreaza in mod obisnuit semne de condensare bilaterala, desi unii pacienti au radiografii toracice particulare la inceputul bolii de tip opacitati periferice de tip geam mat. Deoarece acest model imagistic CT toracic este nespecific si poate fi gasit in pneumoniile cauzate de alte infectii, valoarea diagnosticului imagistic prin CT toracic pentru COVID-19 este scazuta si dependenta de interpretarea radiografica. 

Avand in vedere variabilitatea rezultatelor imagistice toracice, radiografia toracica sau CT singure nu sunt recomandate pentru diagnosticul COVID-19. De asemenea, Colegiul American de Radiologie nu recomanda CT pentru screening sau ca test de prima linie pentru diagnosticarea COVID-19.

Ingrijirea la domiciliu: masuri de prevenire a raspandirii infectiei COVID-19

Ingrijirea unei persoane infectate cu noul coronavirus acasa creste riscul transmiterii virusului catre alte persoane din casa. Cu toate acestea, izolarea persoanelor infectate cu SARS-CoV-2 poate aduce o contributie importanta in intreruperea lantului de transmitere a virusului. 

Persoanele aflate in carantina sau izolare, precum si familiile sau persoanele din aceeasi locuinta, trebuie sa respecte urmatoarele reguli de igiena si prevenire a raspandirii infectiei COVID-19: 

  • Persoana carantinata/izolata va sta intr-o camera separata, bine aerisita (de exemplu, aer conditionat sau aerisirea cu geamurile deschise)
  • Persoana carantinata/izolata isi limiteaza deplasarile prin casa, evitand sa circule prin spatiile comune (de exemplu: bucatarie, baie), spatii ce vor fi bine aerisite prin deschiderea geamurilor
  • Este necesar ca membrii familiei sa stea in alte camere sau, daca acest lucru nu este posibil, sa pastreze o distanta de cel putin 1 m fata de persoana izolata (de exemplu, sa doarma intr-un pat separat) 
  • Igiena mainilor trebuie sa fie riguroasa, cu apa si sapun, inainte si dupa prepararea mancarii, inainte si dupa masa, inainte si dupa folosirea toaletei si ori de cate ori mainile par murdare. Daca mainile nu sunt vizibil murdare, se poate folosi un dezinfectant de maini pe baza de alcool. Cand se efectueaza spalarea pe maini cu apa si sapun, se folosesc, de preferat, prosoape de hartie de unica folosinta pentru a usca mainile. Daca acestea nu sunt disponibile, se utilizeaza prosoape obisnuite curate si vor fi inlocuite atunci cand se uda sau cat mai des posibil
  • Lenjeria si ustensilele de masa dedicate se folosesc doar de catre persoanele izolate; aceste articole trebuie curatate cu apa si detergenti obisnuiti dupa utilizare si pot fi reutilizate
  • Se curata si se dezinfecteaza zilnic suprafetele frecvent atinse din camera in care este izolata persoana, cum ar fi: noptierele, cadrul patului si alte piese de mobilier pentru dormitor
  • Suprafetele bailor si toaletelor se curata si se dezinfecteaza cu un dezinfectant obisnuit pe baza de clor cel putin o data pe zi
  • Hainele, lenjeria de pat si prosoapele de baie si de maini ale persoanei izolate se curata cu detergent obisnuit, folosind masina de spalat la 60-90°C, si vor fi uscate bine. 
  • Atunci cand stranuta sau tusesc, persoanele izolate/carantinate isi acopera gura si nasul cu servetel de unica folosinta sau stranuta/tusesc in plica cotului. Servetelul de unica folosinta se arunca imediat la gunoi, in sac de plastic, urmat de spalarea imediata a mainilor cu apa si sapun.

Surse:
WHO-2019-nCoV-IPC-HomeCare-2020.4-eng.pdf
https://www.mayoclinic.org
https://www.nhs.uk