Alege sectiunea

EDU.REGINAMARIA.RO

Dr. Dan Dimitriu - Monitorizarea de acasa a pacientului COVID

Buna ziua! Sunt Monica Radulescu si suntem din nou live la Wikimedica, un concept Regina Maria Reteaua Privata de Sanatate, si vorbim astazi despre ce trebuie sa facem daca am fost confirmati pozitiv cu noul coronavirus si nu avem nevoie de internare, deci despre monitorizarea pe care putem sa o facem acasa. Suntem in aceasta pandemie de aproape un an, sunt in continuare o multime de necunoscute, asa ca astazi incercam sa raspundem la cat de multe intrebari putem. Invitatul meu este domnul doctor Dan Dimitriu, medic de medicina interna si directorul medical pentru policlinicile Regina Maria din Bucuresti. Buna ziua si multumim pentru prezenta.

Buna ziua. Multumesc si eu. Sper sa fie o intalnire cat se poate de buna pentru cei care ne privesc.

Cu siguranta asa va fi si chiar ii incurajam sa ne trimita intrebarile lor pentru ca,asa cum spuneam si mai devreme, sunt inca multe lucruri pe care nu le stim si vrem sa le aflam si sa le trimita in comentarii si vom raspunde la ele in timpul acestui interviu. As incepe cu simptomele pentru ca s-a vorbit foarte mult despre asta si nu toti cei care au trecut prin Covid-19 au avut aceleasi stari.

Da, asa este. Simptomele Covid nu sunt atat de specifice, sa spunem.  Poate cand ne gandim la pierderea gustului sau a mirosului, ne-am putea gandi ca sigur avem Covid. Sigur ca apare destul de frecvent aceasta pierdere de gust sau de miros in Covid, dar nu e o caracteristica a Covid, de exemplu. Pe de alta parte, manifestarile respiratorii ale oricarei boli respiratorii se intalnesc si in Covid si aici ne putem referi la tuse, febra, dureri de cap, rinoree - cursul nasului. Practic, manifestarile obisnuite dintr-o viroza respiratorie, dintr-o gripa, le putem intalni si in cazul Covid. Poate nu cu aceleasi frecvente ca la virozele respiratorii, dar, practic, se suprapun destul de bine.

Si pot fi usor confundate.

Pot fi usor confundate. Stiu ca e frecventa o intrebare care imi este adresata de pacient daca putem sa diferentieze gripa de convins sau de virozele respiratorii. si aici sigur nu poate fi nuantat pe de o parte raspunsul rapid ar fi nu doar printr un test deci doar pe baza simptomelor nu putem spune ca este gripa sau viroza respiratorie sau lovit ci pe baza unui test.

Sigur ca exista aceste mici diferente, poate perioada de incalzire, sa spunem asa, la Covid e mai lunga decat la gripa, dar doar pe baza clinicii nu putem sa spunem ca avem Covid sau viroza respiratorie sau gripa.

Atunci cand stim ca trebuie sa mergem sa facem acel test? Ne bazam pe un singur simptom? De exemplu, daca ne doare capul, putem sa ne gandim ca avem Covid sau nu?

Sigur ca o durere de cap cronica, preexistenta cu istoric de dureri de cap, un pacient cu astfel de simptomatologie nu ar trebui sa se gandeasca din prima care Covid sau viroza respiratorii. Pe de alta parte, cu cat avem mai multe simptome asociate, cu atat probabilitatea sa avem o infectie respiratorie este mai mare si sigur ca, fiind intr-un moment de pandemie, ne putem gandi, de ce nu, la Covid. Pe de alta parte, pana la momentul acesta la care discutam, nu sunt diagnosticate foarte multe infectii de tip gripal. Atunci, in momentul in care apar astfel de manifestari, probabil ca primul lucru care ne vine in minte este daca nu cumva avem Covid. Sigur ca exista si niste definitii pentru Covid. Sunt probabil foarte bine cunoscute: tusea insotita de febra reprezinta un un criteriu pentru a ne gandi la un caz suspect de Covid sau putem sa ne gandim la o asociere de trei simptome. Oricare dintre simptomele pe care le-am mentionat eu mai devreme: durere de cap, tuse, febra, dureri musculare pot sa ne faca sa ne gandim la o infectie Covid.

Din momentul in care avem aceste simptome, putem merge singuri sa ne testam?

Primul lucru pe care ar trebui sa il facem ar fi sa luam legatura cu medicul de familie care ne va coordona si ne va spune ce avem de facut in continuare. Practic, medicul de familie este cel care poate sa ne ajute sa ne dea sfaturi competente in ceea ce priveste pasii de urmat. Sigur ca in momentul in care vorbim de un caz suspect, adica exista acele simptome mentionate de mine mai devreme, atunci pacientul ar trebui sa sune sa obtina un un test prin intermediul DSP. Nu de fiecare data se intampla lucrul acesta, din pacate.  Stim foarte bine. Au fost foarte multe cazuri in perioada aceasta si atunci destul de greu au ajuns sa fie testati acasa.

Atunci s-au dus ei singuri.

Nu e recomandat sa faca asta, dar sigur ca in momentul in care nu ai ce face, daca nu ai nicio alta solutie,  ramai acasa -  sa incerc sa spun in continuare lucrul acesta, dar daca decizi totusi sa mergi intr-un centru de recoltare, atunci ar trebui sa o faci cat se poate de izolat de ceilalti, adica sa mergi cu masina proprie, sa nu fi insotit de nimeni,  sa anunti in prealabil in centrul de testare astfel incat sa se poata lua toate masurile de prevedere acolo, dar, repet, regula de baza este sa asteptam si medicul de familie ne va spune ce avem de facut mai departe.

In momentul in care ni se recomanda sa facem acest test, sunt cele doua variante: PCR sau testul rapid?

Exista un singur test acceptat de catre toata lumea si anume testul PCR. Vorbim de testul de antigen, testul PCR, care ramane in continuare inca de la inceputul pandemiei standardul de aur, sa spunem, al diagnosticului. In ceea ce priveste testele rapide, sigur, intr-o oarecare masura, ele sunt utile numai ca nu ne putem baza foarte tare pe ele mai ales in momentul in care un astfel de test este negativ. Adica in prezenta unor simptome Un test negativ nu exclude boala. Sunt mai multe statistici legate de aceste teste rapide si se considera ca in aproximativ patru din zece cazuri aceste teste rapide negative sunt fals negative, adica practic patru pacienti din zece vor fi testati, vor fi negativi, dar ei, de fapt, sunt de-adevaratelea pozitivi, motiv pentru care nu ne putem baza atat de tare pentru excluderea bolii pe acest test rapid. Trebuie sa avem o inalta suspiciune in prezenta simptomelor si, tot asa, sa tinem legatura cu medicul de familie. Pe de alta parte, in fata unui test pozitiv rapid, tot va trebui sa il confirmam cu un test initial PCR, dar experienta noastra de pana acum si a studiilor arata ca testele rapide pozitive se confirma ulterior si prin teste PCR. In orice caz,  din punct de vedere al legii, sa spunem asa, ca sa pot sa beneficiez, de exemplu, de un concediu medical singurul care este luat in calcul este acest test PCR.

Asta este informatie foarte, foarte buna de retinut pe care nici eu nu o stiam si chiar e important sa o dam mai departe. In momentul in care acest test ne arata ca persoana este pozitiva, cine este considerat contact direct pentru ca si aici sunt foarte multe discutii si inca nu s-a inteles foarte clar?

Practic, aici sunt foarte multe definitii ale contactului. Sigur ca, pentru a fi contact, inseamna ca persoana infectata sa fie in fata altei persoane timp de 15-20 de minute minimum la o distanta de 1,5-2 metri, sa nu poarte masca macar unul dintre ei si atunci probabilitatea de contact este mare si cei care au stat la o astfel de distanta vor fi declarati contacti. Pe de alta parte, sigur, membrii familiei, daca vorbim de un caz care se izoleaza acasa, probabilitatea este foarte mare ca in cazul familiei sa se transmita foarte usor coronavirusul si atunci si membrii familiei vor fi contactati ai acestei persoane si vor trebui sa contacteze DSP, care sa defineasca clar acest stadiu de contact. Vor ramane impreuna acasa cu pacientul si vor fi monitorizati de catre medicul de familie.

Spuneati o persoana, daca o persoana poarta masca si cealalta nu.

Practic, amandoi trebuie sa poarte masca, da, cei doi interlocutori trebuie sa poarte in permanenta masca si, daca a fost purtata corect masca atunci,  practic cei implicati nu sunt contacti directi.

Am inteles. Mai departe: despre aceasta izolare pe care trebuie sa o faca, persoana confirmata ar trebui sa isi caute o locuinta in care sa stea timp de 14 zile sau se poate izola acasa cu toate masurile de siguranta si sa ne spuneti ce inseamna aceste masuri de siguranta in cazul in care locuieste cu toata familia?

La debutul pandemiei, toate cazurile depistate pozitiv erau carantinate, practic trebuiau sa izoleze intr-o unitate medicala. Acum lucrurile s-au mai nuantat. In momentul la care vorbim, cazurile usoare, cazurile chiar moderate,  pot fi ingrijite acasa si pacientii se pot izola acasa. Sigur ca ar trebui pastrate cateva masuri acasa si anume: toata lumea ar trebui sa poarte acea masca, pacientul ar trebui sa stea izolat. Ar trebui ca pe masura in masura in care se poate sa existe o toaleta separata, sa nu se suprapuna in timpul mesei, sa se dezinfecteze in permanenta toate suprafetele si in special in zona in care sta bolnavul sa fie in permanenta curatate toate zonele pe care le atinge bolnavul, sa fie deschise foarte frecvent geamurile si asa mai departe. Pentru cazurile care nu se pot izola acasa, pot exista si astfel de cazuri, practic, cu ajutorul DSP-ului, e posibil sa se gaseasca locuri de izolare unde unde pacientii sa poata sa stea in izolare departe de restul familiei. De obicei, pacientii prefera sa ramana acasa.

Si sa fie atenti la masurile pe care le spuneti dumneavoastra mai devreme. Dar care sunt aceste categorii de pacienti care pot ramane acasa?  Cand ar trebui sa ramana acasa si cand ar trebui sa mearga la spital?

Studiile variaza destul de mult. Se spune ca 15-10-20% dintre pacienti sunt asimptomatici din totalul populatiei care face Covid. Sigur ca ei pot sa ramana acasa, pastrand toate masurile acelea de izolare. La fel, cei cu simptome usoare care practic au doar simptome minime: febra minim, dureri de cap minime, dar care nu au tulburari respiratorii in general pot fi ingrijiti in siguranta acasa sub supravegherea stricta a medicului de familie. Asta este cert. In momentul in care apar tulburari respiratorii, adica acea scurtare a respiratiei sau, ma rog, lipsa de aer frecventa la eforturi minime,  de exemplu, cand mergem la toaleta sa ne spalam sau cand bem lichide sau in momentul in care apar stari de confuzie, de ce nu, pot sa apara si astfel de situatii atunci sigur pacientul trebuie sa mearga la spital. O alta zona, sa spunem asa, de risc, ar fi pacientii care sunt mai expusi, care au mai mare risc de a face o boala severa, deci care au la inceput simptome usoare, minime, dar care pe parcursul bolii pot sa faca forme severe, critice, de boala. Aici sunt acele binecunoscute boli cronice, cardiovasculare, hipertensiune, diabet, insuficiente renale si asa mai departe. Acesti pacienti sunt foarte, foarte atent monitorizati, foarte strans monitorizati de catre medicii de familie si, in anumite cazuri, chiar la simptome mai usoare, pot sa aiba recomandarea din partea medicului de familie sa mearga intr-un spital pentru a fi tratati si monitorizati acolo. Ca regula generala, cat timp simptomele respiratorii nu se agraveaza in timp, cat timp saturatia poate a oxigenului, stiu ca foarte multi pacienti au acele pulsoximetre  acasa, ramane constant peste 95, acei pacienti pot sa stea in siguranta acasa.

Chiar urmatoarea intrebare este legata de pulsoximetru. Ar trebui sa avem acasa un astfel de aparat?

Da. Pulsoximetrele sunt utile. Sunt instrumente pe care le putem folosi in monitorizarea simptomelor. Sigur ca sunt si cateva pericole legate de utilizarea pulsoximetrelor. Nu ne putem accidenta din cauza lor, dar ele pot sa aiba la un moment dat valori fals scazute sau fals crescute. Ar trebui sa aiba si ele o omologare. Ar trebui sa stim sa le folosim destul de bine. Pot sa fie anumite momente in care saturatia sa fie fals scazuta din cauza unei oje sau a unui lac de unghii pe care il folosim sau poate degete sau extremitati mai reci si atunci sa apara o falsa scadere a saturatiei, dar, per ansamblu, da, e bine sa avem aceste pulsoximetre. Ne pot ajuta si pe noi, pe de o parte, sa ne linistim si pot reprezenta si un instrument util atunci cand medicul de familie discuta cu pacientii. Dar ce as vrea sa atrag atentia este ca, in anumite situatii, o valoare scazuta a saturatiei nu inseamna neaparat un pericol pentru pacient. Doar in urma discutiei cu medicul, putem sa tragem o concluzie.

Sa va citesc o intrebare care a venit chiar acum: daca iti poti verifica acasa nivelul de oxigen din sange, la ce procent ar trebui sa te ingrijorezi si sa suni la salvare?

In principiu, cand scade sub 90. In mod obisnuit, o saturatie normala corecta este peste 95%. Pot sa existe pe parcursul zilei mici variatii si sa ajungem poate la 94- 93 tranzitoriu insa, adica in momentul in care vedem o valoare scazuta a saturatiei, ar trebui sa avem o monitorizare de cateva minute a saturatiei pentru a ne da seama cam unde suntem. Daca e constant scazuta sub 95, atunci ar trebui sa ne ingrijoram si sa discutam cu medicul de familie. Pe de alta parte, daca obtinem tranzitoriu o valoare de 93, probabil ca nu reprezinta o problema si dupa ce discutam cu medicul de familie putem sa ramanem in continuare acasa monitorizati de catre acesta.

Ar trebui sa pastram un jurnal al acestor monitorizari ca sa stim sa ii spunem medicului de familie?

Sigur, acum nu ar trebui sa ne luam sa verificam obsesiv. Am putea cadea in capcana de a verifica la fiecare 5-10 minute ba tensiunea, poate avem in tensiune metru, ba saturatia, ba temperatura. Putem ajunge chiar sa obtinem false valori. Deci probabil ca de doua, trei ori pe zi ar fi suficient pentru a masura aceste constante si atunci sigur un jurnal poate ajuta, de ce nu. Pe de alta parte, cu mare probabilitate le putem retine pe parcursul unei zile astfel incat sa comunicam cu medicul de familie. Atentie, comunicarea zilnica cu medicul de familie este importanta.

Inainte de a merge mai departe si a vorbi despre tratament, as reveni putin la simptome pentru ca avem o intrebare:  ma dor capul si ochii si obosesc repede. Pot fi acestea simptome Covid?

Avem doua dintre cele trei simptome pe care ar trebui sa le avem pentru a ne gandi.

Durerea de cap si oboseala.

Cele doua sunt intre manifestarile Covid. Ar trebui sa mai avem mult ca sa ne gandim la un caz suspect, dar, pe de alta parte, daca au debutat recent aceste simptome, atunci am putea sa ne gandim daca nu cumva am avea un Covid si atunci sa ne monitorizam mai atent si temperatura, poate. Sa ne gandim daca am intrat in contact poate cu cineva care a trecut prin boala sau e bolnav la momentul actual si atunci sa monitorizam un pic mai atent toate aceste lucruri. Daca mai apare si cel de-al treilea simptom, atunci ne incadram in caz suspect. Foarte important, daca vorbim de o durere de cap si de oboseala care e veche de 4-5 saptamani, probabil ca nu e vorba de un Covid, ci trebuie sa cautam o alta cauza. Pe de alta parte, daca au aparut brusc in plina stare de sanatate, pot, de ce nu, sa ne ridice semne de intrebare. Nu e neaparat un debut chiar atat de frecvent.

Vorbim de tratamente acum pentru cei care pot face asta acasa. In ce consta acest tratament si as vrea sa vorbim si despre celebra discutie despre vitamina C, vitamina D.

Cred ca atunci cand vorbim de tratament, probabil cea mai des uitata recomandare e cea de hidratare, de recomandare de consum de lichide. Cred ca acesta este foarte important, mai ales atunci cand vine vorba de febra, poate asociem si manifestari digestive, diaree, varsaturi, de ce nu, si atunci ne deshidratam si uitam sa consumam lichide. Este un lucru foarte usor pe care putem sa il facem, dar pe care si noi, ca medici, cateodata uitam sa recomandam si pacientii cateodata nu sunt foarte atenti la asta. Deci hidratarea este punctul 1 in tratament. Pe langa acest lucru, in formele tratate acasa, tratamentul recomandat ar fi cel simptomatic. Ne gandim aici la tratamentele pe care le luam in mod obisnuit si in gripa si in banalele raceli, sa le spunem asa, viroze respiratorii si anume: in functie de simptomele pe care le avem, putem lua un medicament sau altul. Pentru dureri de cap, putem sa utilizam foarte bine paracetamolul si ibuprofenul. Pentru febra, pentru dureri de gat, la fel, paracetamolul, ibuprofenul  sunt foarte bune. Pentru durerile de gat, diversele pastile de supt sunt foarte bune. Deci vorbim aici strict de tratamente simptomatice. Destul de des, din pacate, avem de-a face cu tratamente, sa spunem asa, care depasesc sfera simptomatica,  adica dorim sa luam mai mult decat aceste medicamente simple si foarte eficiente pentru simptome si aici ma gandesc la antibiotice. Cel mai utilizat in prezent este azitromicina. In niciun caz in tratamentele de acasa azitromicina sau alte antibiotice nu sunt recomandate in toate cazurile.

Si oricum, nu luam antibiotic decat la recomandarea  medicului.

Cu siguranta. Vorbim de o infectie virala in care antibioticele nu au eficienta. Deci vorbim de un virus, nu de bacterie. Cand vorbim de o infectie supraadaugata bacteriana, sigur ne putem gandi la la un antibiotic, dar acest lucru il poate decide doar medicul de familie si doar in cazuri extrem, extrem de rare selectionate. Deci acesta e un tratament frecvent administrat, din pacate, autoadministrat - antibioticul si care ne poate face mult mai rau decat bine. Atentie, cand vorbim, repet, de pacienti care sunt tratati acasa. In spital, lucrurile stau cu totul altfel. Un alt medicament foarte utilizat este, ma rog, foarte des circula prin diverse recomandari pe internet si asa mai departe este cel cu dexametazona - un antiinflamator puternic, care este foarte util pentru bolnavii spitalizati in stari grave, in formele critice, severe, dar este foarte periculos si poate avea efecte adverse mari atunci cand nu este administrat corect sau nu este administrat pentru o cauza importanta. Deci nici dexametazona nu este un medicament pe care sa il luam acasa. Poate al treilea lucru frecvent utilizat sunt anticoagulante, cele care subtiaza sangele, in termen mai cunoscuti. Nici acest medicament nu este recomandat de rutina. Medicul de familie poate sa decida in anumite cazuri sa recomande acest tip de tratament. Ghidurile permit astfel de tratamente si acasa, dar numai pentru anumite cazuri foarte selectionate: cei care nu se pot misca, sunt imobilizati la pat poate dupa un timp prelungit, pacienti care se recupereaza dupa interventii chirurgicale, pacienti cu istoric de afectiuni de tipul acesta trombotic, ii spunem noi, protombotic - care predispun practic la aparitia accidentelor de tip vascular. Dar, ca regula generala, anticoagulantele nu se administreaza la pacientii care sunt tratati acasa. Pentru ca ati spus de vitamina C, vitamina D, zincul, toate ghidurile spun ca nu e gresit sa le luam, dar probabil nu ne ajuta. Nu ne ajuta in momentul de stare al bolii pentru ca, practic, studiile facute nu au aratat o evolutie mai buna a pacientilor care au urmat astfel de tratamente fata de pacientii care nu au urmat aceste tratamente. Pe de alta parte, ele sunt cunoscute ca pot creste imunitatea, dar administrate poate inaintea aparitiei bolii. Deci nu imediat pe parcursul bolii.

Deci daca am fost confirmati pozitiv, nu incepem imediat sa luam.

Nu este gresit. Atentie la doza de vitamina D pentru ca putem sa avem probleme destul de mari atunci cand depasim doza admisa de vitamina D. In mod obisnuit, vitamina D ar trebui recomandata doar prin masurarea vitaminei D in sange in prealabil. Ar trebui sa stim ca avem acest deficit. Oricum se pare ca nu ne ajuta foarte tare la administrarea in timpul bolii acute. Ca o concluzie: nu e gresit sa luam, dar probabil ca nu ne ajuta foarte mult. Alte tratamente: s-a discutat foarte mult despre medicamentele antivirale. Ele sunt rezervate doar pacientilor din spital. Deci intr-un fel tratam boala acasa, pentru ca vorbim de boala de la asimptomatica la usoara pana la moderata si altfel vom trata Covid la spital.

In ambele situatii, este foarte important ca tratamentul sa fie recomandat de medic, dar daca nu avem niciun simptom, deci suntem confirmati pozitiv, dar nu avem niciun simptom, luam ceva sau nu?

Nu am avea de ce sa luam. Niciun medicament nu a aratat ca scade intensitatea bolii sau poate sa previna boala. Aici vorbim de medicamente obisnuite,  cum a fost hidroxiclorochina sau dexametazona. Ne-am gandit la un moment dat ca ar putea sta sa ne ajute. Deci, daca vorbim de medicamente, nu putem face nimic preventiv.

Cate zile ar trebui sa dureze aceasta izolare si de ce?

Legea spune 14 zile de la momentul testului pozitiv. Numaram 14 zile si asta este perioada de izolare. Nu mai putin. Sigur ca sunt discutii in foarte multe alte tari despre durata aceasta ca ar putea fi prea mare, ca poate ar fi bine sa fie mai mica poate pentru cazurile asimptomatice. Nu. In cazul nostru, 14 zile de la momentul testului pozitiv, trebuie sa ramanem acasa impreuna impreuna cu familia. In cazurile severe, aceasta durata se poate prelungi, dar vorbim de pacienti care au fost in spital, care poate au avut nevoie de terapie intensiva si asa mai departe. Acolo, durata izolarii poate sa fie mai mare. La finalul celor 14 zile, medicul declara pacientul vindecat si pacientul poate iesi din izolare pastrand in continuare masurile de siguranta. Nu renuntam la ele nici dupa ce am terminat, am incheiat boala.

As vrea sa va citesc o alta intrebare din comentarii: cate zile de la debutul simptomelor se considera contagios un pacient?

Practic, toate cele 14 zile. Sigur ca perioada de incubatie variaza de la minus doua zile, deci cu doua zile inainte sa apara simptomele pana la 14 zile dupa aparitia simptomelor. Pactic, aceasta este perioada in care pacientul poate sa transmita boala cu un maxim, probabil, in zilele 4-5-6-7, cand cantitatea de virus pe care pacientul o excreta este cea mai mare, dar, pe tot parcursul acestei perioade, se poate ca pacientul sa transmita boala. Deci e o perioada destul de mare de contagiozitate si tocmai de aceea trebuie sa fim atenti.

Daca dupa cele 14 zile simptomele continua, persoana mai este contagioasa?

In marea majoritate a cazurilor, nu. Dupa 14 zile, sunt foarte multe studii facute pe foarte multi pacienti, pe un numar imens de pacienti care arata ca, desi poate virusul mai e prezent, adica atunci cand incercam sa facem un test PCR, testul acela ramane pozitiv. Chiar si in conditiile acestea, pacientul nu mai transmite virusul. Deci dupa 14 zile, chiar in prezenta unor simptome de tip oboseala sau dureri de cap sau, de ce nu,poate chiar si o usoara tuse, probabilitatea de a transmite virusul e foarte mica. Decizia de a iesi din izolare o va lua insa medicul de familie. Practic, medicul de familie va decide daca pacientul mai are nevoie de o zi, doua suplimentare in cazul, poate, persistentei febrei tusei sau accentuarii acestor simptome este posibil sa se prelungeasca, dar acestea sunt cazuri foarte rare.

Dar persoana este contagioasa chiar daca este asimptomatica? Este urmatoarea intrebare si, daca este, cate zile se considera? Este aceeasi regula?

Este absolut aceeasi regula indiferent de prezenta sau nu a simptomelor.

Va citesc o alta intrebare: daca ai avut Covid, dar nu ai anticorpi, poti face Covid din nou?

Da. E o intrebare la care mai asteptam raspunsuri. Ce stim pana in momentul acesta este urmatorul lucru: undeva pana la 90 de zile dupa ce s-a incheiat infectia cu Covid, deci dupa ce s-au incheiat cele 14 zile se pare ca am fi protejati de a face o noua boala. Pe de alta parte, studiile de pana acum nu sunt suficient de concludente cat sa putem sa tragem o concluzie clara, certa. Recomandarea de pana acum este, practic, aceeasi si anume: dupa boala, 90 de zile probabilitatea sa facem din nou coronavirus este mica.

Mergem mai departe cu alta intrebare: Cum explicati ca dupa doua luni de la test pozitiv nu mi-au revenit gustul si mirosul?

Sunt intalnite cazuri, nu foarte multe, dar sunt cazuri in care persistenta simptomelor persista cateva luni bune dupa infectia Covid. In majoritatea cazurilor, nu sunt periculoase si pe termen lung nu lasa urme. Mai ales atunci cand vorbim de cazuri usoare, moderate. Deci da, se poate intalni. Studiile arata ca undeva intre trei si sase luni pot sa ramana simptome de tipul pierderii, poate nu totale neaparat a gustului si a mirosului, dar cu tulburari de gust si miros. Vestea buna e ca in proportie covarsitoare spre 100%, gustul si mirosul revin la starea initiala dupa, iata, cateva zile pana la cateva luni. Deci e ceva ce au mai patit si altii si si-au revenit dupa aceea. Eventual poate doamna sa solicite si un consult ORL de unde poate sa vada daca sunt anumite aspecte particulare sau nu. Ca regula generala, se poate intampla.

Vorbeam de cele 14 zile de izolare. Odata ce au trecut, recomandati un nou test? Legea nu obliga persoanele care au trecut prin infectare sa se testeze.

Da. Am spus mai devreme ca studiile facute sunt studii independente. Sunt facute in mai multe tari, nu doar intr-una singura. Sunt studii facute pe foarte multe persoane si arata ca dupa 14 zile chiar si cei care au teste pozitive, teste PCR pozitive nu transmit boala. Adica sunt atat de multe studii in sensul asta si atat de multi pacienti monitorizati chiar cateva luni pana la 5-6 luni dupa si la niciunul dintre acestia  nu s-a transmis infectia mai departe. Daca ma intrebati pe mine, testarea PCR nu e obligatorie. Sigur, ea poate fi facuta la cerere, dar nu neaparat va fi luata in considerare atunci cand vine vorba de decizii de ordin legal in privinta concediilor medicale, a izolarii si asa mai departe. Deci cumva testul PCR nu e obligatoriu la cele 14 zile. Reintoarcerea la lucru nu depinde de acest test.

Este valabil si pentru contactul persoanei infectate?

Contactul persoanei infectate nu ar avea  un test pozitiv. Daca nu apar simptome, in general, contactii nu se testeaza  in mod obisnuit. Daca pe parcursul celor 14 zile de carantina pentru ca, in cazul contactilor nu vorbim neaparat de izolare, ci vorbim de o carantina. Daca pe perioada aceasta de 14 zile cand e obligatoriu sa ramai in carantina apar simptome, atunci faci un test si, in cazul in care e pozitiv, se aplica regula izolarii. Voi sta 14 zile prin izolare de data asta. Altminteri, nu e necesara o testare. Daca totusi pe parcursul celor 14 zile nu am niciun simptom si fac totusi un test, e destul de greu pentru ca ar trebui sa stau in carantina, nu ar trebui sa am cum sa fac acest test, dar daca totusi il fac si este pozitiv, atunci practic voi fi supus izolarii 14 zile chiar in lipsa simptomelor.

Mai departe vorbim despre preventie, imunitate si anticorpi post Covid si as incepe cu o intrebare. Dincolo de masurile de siguranta care chiar ne ajuta sa prevenim aceasta infectie, aceasta masca pe care o purtam si noi, as vrea sa va citesc o intrebare pentru ca am tot vazut-o pe forumuri: ce parere aveti despre sterilizarea cu lampi UV? De exemplu, putem cumpara o lampa pentru dezinfectarea clantei, a cumparaturilor ca sa ne simtim in siguranta? Stiti ca si la inceput toata lumea isi dezinfecta cumparaturile sau le lasa afara pe balcon doua- trei zile pana sa le aduca in casa?

Da, lampile UV sunt utile, le folosim in spitale, in unitati sanitare. Sunt relativ scumpe. Nu stiu in ce masura ar fi utile sa fie folosite acasa. Ele au eficienta in mod cert. Trebuie sa le repozitionam frecvent pentru a putea obtine efectele dorite. Nu e gresit sa avem astfel de lampi. Pe de alta parte, trebuie sa avem grija ca in camera in care acea lampa functioneaza, sa nu ne gasim si noi acolo pentru ca putem sa patim tot felul de probleme la nivelul pielii si atunci cumva ar trebui ca in momentul in care avem o astfel de lampa acasa,sa stim foarte bine si cum sa o folosim si cat de des sa stea intr-o camera, cum sa o directionam. Sunt cateva reguli de folosire ale lampii. Nu as recomanda neaparat utilizarea ei acasa.

Pastram masurile de siguranta pe care le spuneati si dv. in prima parte a acestui interviu.

Masurile de siguranta sunt aceleasi inca de la inceputul pandemiei. Sigur ca poate au devenit obligatorii cu timpul, ne-am obisnuit si noi cu ele putin. Din pacate, probabil ca o va trebui sa mai traim catva timp cu ele, adica purtatul mastii, distanta fizica. Sunt lucruri pe care o sa fie nevoie sa le facem si in urmatorul an, din pacate. Ramane sa vedem exact cat din urmatorul an. Inca nu stim foarte bine. Avem acest orizont al vaccinurilor si al preventiei prin vaccinare, dar, la recomandarile actuale, chiar si dupa vaccinare, pastram aceleasi masuri de siguranta pana cand vom sti cu siguranta cat timp vom avea imunitate dupa boala sau dupa vaccinare. Deci pastram masurile de siguranta in continuare.

Spuneati de vaccinuri, una dintre intrebarile primite suna cam asa: care este diferenta intre cele doua vaccinuri care au fost anuntate?

Sunt companii independente, dar modul de actiune al celor doua vaccinuri aprobat si in curs de aprobare. Daca vorbim de vaccinul celor de la Pfizer,  vorbim deja de un vaccin aprobat in Statele Unite,  in Canada si in Marea Britanie. Daca vorbim de vaccinul celor de la Modena, vorbim de un vaccin care probabil astazi, maine sau saptamana viitoare va fi si el aprobat in Statele Unite. Sunt vaccinuri similare, care folosesc acelasi tip de cale de actiune prin intermediul ARN mesager. Sigur ca sunt diferente legate de  modalitatea lor de utilizare in studii. Au obtinut mici variatii in ceea ce priveste eficienta si siguranta, dar ele sunt foarte apropiate din punctul acesta de vedere. Ramane sa vedem. Cu siguranta, deocamdata, vaccinul celor de la Pfizer este utilizat. A fost utilizat pe sute de mii de persoane pana acum atat in Marea Britanie, cat si in Statele Unite. Sunt vaccinuri, intr-adevar, noi, dar se pare foarte, foarte eficiente.

Il asteptam si la noi.

Da. Il asteptam si la noi. Probabil ca tot ce tine de partea aceasta de vaccinare e un subiect foarte mult dezbatut in perioada aceasta. Pe parcursul urmatoarelor luni, vom avea din ce in ce mai multe informatii. Deja avem foarte multe informatii. Ramane sa ajunga si la noi. Se pare ca in curand vom avea si noi primele 10.000 mii de doze.

Pana atunci pastram aceasta masca. Ce altceva mai putem face?

Bun, din perspectiva preventiei, din pacate, foarte multe lucruri nu putem sa facem. Trebuie sa avem grija. Grija pe care am avut-o in lunile trecute, trebuie sa o avem si acum. Eu subliniez de fiecare data ca foarte important este sa ii protejam pe cei in varsta sau pe cei care au un risc mai mare pana la urma de a face o forma severa, critica de boala. In special, pe ei trebuie sa ii protejam. Din pacate, nu de fiecare data reusim sa facem asta.

Acum cu atat mai tare. Vin sarbatorile si multi poate merg acasa la parinti, la bunici.

Da. Poate ca de sarbatori ar fi bine sa inlocuim putin masa aceea. E foarte greu de spus pentru ca, sigur, pe de o parte avem traditii, ne-am obisnuit asa.

Si dorul.

Dorul de parinti e mare, dar, pe de alta parte,  daca cei dragi se imbolnavesc si ajung la spital, atunci s-ar putea sa ne pare rau. Atunci poate inlocuim cat mai mult din masa aceea traditionala cu intalnirea in aer liber, de mai scurta durata, poate o plimbare de scurta durata. Poate gasim metode alternative de a ne intalni cu cei dragi. Mai avem un pic de avut putina grija. Alte masuri de preventie, nu. As reveni putin la la vaccinuri.  Acum, in Statele Unite sunt foarte multe discutii legate de vaccinare, despre eficienta vaccinarii si mai ales despre siguranta vaccinarii si aici sigur ca o sa fie in urmatoarele luni misiunea noastra, a cadrelor medicale, sa spunem, a autoritatilor de a explica foarte bine cum functioneaza aceste vaccinuri, de a povesti cum au fost ele, practic, studiate si intr-un final aprobate astfel incat sa mai eliminam din temerile acestea. De altfel, justificate poate: daca e un vaccin sigur, daca nu cumva s-au taiat anumiti pasi obisnuiti de studiere a vaccinurilor. Practic, tot ce tine de dezvoltarea vaccinului si de studierea lui, nu a fost nimic nou, nu au fost urmate scurtaturi pentru dezvoltarea vaccinul. Tot ceea ce s-a reusit sa se faca a fost, practic, sa adunam foarte multe fonduri pentru a dezvolta lucurile astea. Am reusit sa scurtam timpii de comunicare intre diversele autoritati si asa am ajuns sa facem mai repede  aceste vaccinuri. Tehnologia nu este atat de noua cum poate multi cred. Ea este studiata de ceva ani: de peste 20 de ani, 30 de ani poate. Tehnologia aceasta se foloseste atat in partea asta de vaccinuri, dar si in tratamente de tip cancer si asa mai departe. Deci nu este neaparat ceva nou. Sigur ca temerile intotdeauna o sa apara inaintea unui nou medicament. Chiar si antibioticele, chiar si ibuprofenul de care povesteam mai devreme a trebuit sa treaca la un moment dat prin aceiasi pasi prin care a trecut si vaccinul, adica sa fie testat pe un grup mic de populatie, sa fie aprobat si apoi folosit in populatia generala si studiate in continuare efectele.

O intrebare legata de vaccinuri: ce se intampla daca o persoana face vaccinuri de la doua sau mai multe companii?

Nu este recomandat. In primul rand,  la momentul acesta sunt doar cele doua: unul aprobat si unul foarte aproape de aprobare si  functioneaza similar. Cu toate acestea, nu se recomanda schimbarea producatorului.  Daca am inceput cu vaccinul Pfizer, voi continua sa folosesc vaccinul Pfizer. Am inceput cu Modena, voi continua cu Modena. La momentul acesta, nu a fost studiata in niciun fel  utilizarea celor doua vaccinuri incrucisat, motiv pentru care nu ar fi sigur sa le folosim. Nici nu stim daca am obtine imunitatea necesara sau nu. Deci cu ce am inceput, cu asta continuam.

O analiza recenta Regina Maria arata ca 80% dintre persoanele infectate cu SARS-Cov-2 prezinta anticorpi detectabili. Cum ajuta acestia si pentru cat timp? Ne mai putem reinfecta?

 Anticorpii pe care ii obtinem dupa ce am trecut prin boala sunt de mai multe tipuri: unii dintre ei sunt anticorpi protectori, de tip IGG. Ei sunt prezenti in cantitati mai mici sau mai mari, iar persistenta lor in timp pare sa fie undeva spre 90 de zile. De aici si ideea ca imunitatea dureaza 90 de zile. Daca ar trebui sa facem ceva suplimentar legat de aceasta valoare a anticorpilor, aici discutia este asa: chiar si daca am trecut prin boala si avem acesti anticorpi, sa stiti ca recomandarea este in continuare aceea de vaccinare. Dupa 90 de zile, vaccinarea se poate face in continuare si chiar e indicata pentru ca dupa cele 90 de zile poate reaparea reinfectarea. Deci imunitatea variaza la momentul acesta. Urmeaza sa mai aflam, sa mai culegem date pentru a vedea cat timp, ce tip de persoane poate au imunitatea de mai lunga durata, ce tip de persoane au poate imunitate relativ scurta. In orice caz, toate ghidurile actuale dupa  pe care noi le folosim, recomanda sa continuam masurile de protectie, asa cum am spus, si vaccinarea dupa 90 de zile de la trecerea prin boala. Deci da, vaccinarea va fi necesara chiar si pentru cei care au trecut prin boala.

As vrea sa vorbim acum la final si de monitorizare post Covid. Cat de important este ca cei care au trecut prin boala sa mearga sa isi faca investigatii si ce investigatii sunt recomandate?

Sigur, povesteam putin mai devreme ca dupa ce am trecut prin printr-o infectie Covid,  putem sa avem simptome persistente chiar si cateva luni bune. Acest lucru se intampla mult mai frecvent la cazurile moderate, severe. Cei spitalizati in special vor avea probabil simptome de mai lunga durata. Sigur ca in special aceste categorii de pacienti vor trebui sa fie atent monitorizate si imediat dupa ce au trecut prin Covid. Pe de alta parte, sigur ca exista manifestari pulmonare si modificari ale CT-urilor, de exemplu, chiar si la persoane cu manifestari usoare spre moderate. Adica cei care sunt tratati acasa sau au modificari ale unor analize ale sangelui in ceea ce priveste functia hepatica, functia ficatului, sau functia renala. Atunci, probabil ca in urmatoarea luna post Covid, pot fi folosite, pot fi utile anumite teste care sa verifice functia renala, functia hepatica, functia pulmonara si atunci, in functie de ce discuti tu ca pacient si cu medicul de familie, poti sa decizi sa faci o serie de teste si, in functie de rezultatul initial, sa decizi daca sa continui sau nu monitorizarea aspectelor care au variat fata de normal.

Deci ar trebui sa reevaluam situatia.

Da. In prima luna, probabil ca merita monitorizati anumite anumiti parametri, in special la cei cu simptome persistente si la cei cu manifestari severe de boala pe parcurs. Cam asta ar fi despre despre monitorizarea post Covid. Sigur ca exista, pe langa aceste teste, pentru cei cu manifestari pulmonare persistente, exista diverse tehnici de recuperare a functiei pulmonare. Exista  kinetoterapie combinata cu terapie hiperbara. Sunt anumite lucruri pe care le putem face pentru ca acei pacienti  la care persista manifestarile pulmonare: tusea sau oboseala sau deficitul de respiratie, sunt lucruri pe care le-am putea face pentru a-i ajuta sa recupereze cat mai repede functia pulmonara, dar si starea generala.

Reeducarea respiratorie, da? Ce inseamna?

Da. Este vorba fix de cateva, sa spunem asa, miscari pe care le-am putea face sub supravegherea kinetoterapeutilor, sub indrumarea medicilor de recuperare medicala, pe care pacientii ar putea sa le faca pentru a-si recapata respiratia si pentru a trece mai usor peste faza aceea de dupa o boala de convalescenta in ceea ce priveste partea respiratorie. Sunt cateva exercitii, sa spunem asa, pe care le pot face pacientii Covid, probabil undeva la 10-15 sedinte pe care le pot face pentru a recapata aceasta functionare a aparatului respirator, intarirea musculaturii respiratorii, a diafragmei si asa mai departe.

Este foarte importanta aceasta reevaluare. Dupa ce am trecut prin boala este important sa mergem in continuare la medic. La Regina Maria chiar exista aceasta clinica post Covid.

Sunt un grup de medici specialisti, incepand cu medici de medicina generala si trecand prin  specialitati precum bolile infectioase, pneumologie, cardiologie, ORL,  care pot la un moment dat sa ajute pacientii care prezinta simptome post Covid persistente sa se recupereze mai repede si sa revina la starea initiala. Avantajul e ca acesti specialisti pot sa comunice in permanenta unii cu ceilalti si sa se sfatuiasca atunci cand vine vorba de tratarea mai multor simptome concomitente ale unor pacienti, mai multe modificari ale unor imagini pulmonare sau ale unor teste de sange. Da. Recomand tipul acesta de monitorizare in special pentru pacientii cu care au avut o forma severa sau forme moderate cu simptome persistente.

As vrea sa mai citesc doua intrebari: se poate sa iti pierzi gustul si mirosul, dar sa nu ai Covid?

 Bineinteles ca se poate. Sunt multe alte cauze.  Povesteam ca inclusiv alte infectii respiratorii pot sa se manifeste. Poate nu atat de brutal, brusc cum se intampla in cazul Covid, poate nu atat de puternic cum se intampla in cazul Covid, dar chiar si virusurile respiratorii obisnuite pot sa genereze tulburari de gust sau de miros. Repet, poate nu chiar pierderea completa, dar se pot intampla inclusiv in astfel de situatii. Altfel, da, exista si alte cauze pentru pierderea mirosului, adica nu ar trebui sa ne gandim ca avem Covid daca avem persistenta pierderii mirosului de luni intregi inainte poate chiar de a avea Covid in absenta altor simptome. Cumva ar trebui sa ne dea de gandit daca persista in timp si au inceput inaintea unei infectii Covid. Deci daca lucrul acesta se intampla, am putea sa intrebam medicul ORL-ist sau medicul de medicina generala sau medicul de familie si sa investigam poate si alte cauze.

Ultima intrebare: cum de anticorpii obtinuti natural in urma bolii dureaza doar 90 de zile, dar cei obtinuti in urma vaccinurilor pot dura ani?

In momentul acesta, nu stim exact. In ceea ce priveste vaccinurile aprobate, nu avem date foarte clare, foarte certe in ceea ce priveste cat dureaza aceasta imunitate. Stim ca au fost eficiente, stim ca au produs un anumit gen de anticorpi neutralizanti. Pacientii carora li s-a administrat acest vaccin au dezvoltat anticorpi protectori pentru Covid, dar nu stim. In continuare nu avem inca suficiente date pentru a trage o concluzie, cand va fi necesara o revaccinare. Suntem cumva in faza a patra a unui studiu in care, da, avem toate datele legate de siguranta vaccinului, de eficienta vaccinului, dar inca se studiaza efectele. A fost suficient cat sa putem sa primim aprobarea si sa avem speranta ca vom reusi sa controlam aceasta epidemie cat mai repede,  dar va ramane sa vedem cat timp dureaza imunitatea dupa vaccin. Cred ca trebuie spus si asta: pentru vaccinul Pfizer sunt doua doze la ziua 1 si ziua 17-21 de la prima doza si e necesar apoi inca o perioada de aproximativ 14 zile pentru a dezvolta acea protectie de peste 95% cum spun producatorii vaccinului. Deci timp de o luna din momentul vaccinarii practic pana la obtinerea acelui raspuns imun, complet, va trebui sa asteptam. Asta nu inseamna ca nu se intampla si pe parcurs pentru un numar relativ mic de cazuri  sa dezvoltam imunitatea, dar, atentie, din momentul vaccinarii, o luna va trebui sa asteptam pentru a aparitia raspunsului imun, iar durata in timp ramane sa o vedem.

Va multumim tare mult pentru toate raspunsurile.  Au fost foarte multe intrebari si sper eu ca suntem acum mai lamuriti. Este foarte important sa ramanem negativi in testare, da, si pozitivi ca o sa fie bine si o sa trecem peste perioada asta. Sa purtam in continuare mastile si sa avem grija de noi si de ceilalti.

Da. Eu spun de fiecare data urmatorul lucru: sa ramanem calmi, echilibrati si atenti. Pe de o parte, e important sa ramanem calmi. In cele mai multe cazuri, daca am ajuns sa facem aceasta boala, ne vom vindeca complet. Pe de alta parte, nu vrem totusi sa facem boala si cu atat mai putin sa o transmitem catre cei dragi care sunt poate mai expusi  si pot sa faca o boala severa sau critica.

Cu aceasta concluzie, incheiem editia Wikimedica de astazi. Aveti grija de voi si sa ramanem sanatosi. O seara buna!  La revedere.