EDU.REGINAMARIA.RO

COVID-19 si bolile de inima

Conform Centrului pentru Prevenirea si Controlul Bolilor (CDC - Centers for Disease Control and Prevention) din Statele Unite, adultii care sufera deja de anumite afectiuni, indiferent de varsta, au un risc crescut de a face o forma severa de COVID-19, adica de a fi internati, de a fi tratati in sectia de Terapie Intensiva, de a fi intubati sau ventilati mecanic sau de a deceda.

COVID-19 este o boala noua, despre care continuu se afla informatii si dovezi ca urmare a studiilor clinice.

In prezent, se cunoaste ca urmatoarele boli cardiovasculare sau factorii de risc pentru bolile cardiovasculare reprezinta un risc crescut in cazul adultilor de orice varsta pentru a face o forma severa de COVID-19:

  • Insuficienta cardiaca
  • Cardiopatie ischemica (boala coronariana)
  • Cardiomiopatii
  • Obezitate: IMC > 30 < 40 kg/m2 
  • Obezitate morbida: IMC > 40 kg/m2 
  • Diabet zaharat tip 2
  • Fumat

Pe baza a ceea ce se cunoaste in acest moment, adultii de orice varsta cu urmatoarele afectiuni ar putea avea un risc crescut de a face o forma severa de COVID-19:

  • Hipertensiune arteriala (HTA)
  • Suprapondere IMC > 25 <30 kg/m2 

Important de retinut: infarctul miocardic (atacul de cord) si accidentul vascular cerebral (AVC) in timpul pandemiei

Daca ai unul dintre aceste simptome, suna imediat la 112! Chiar si in timpul pandemiei nu trebuie sa intarzii sa ceri ajutor medical specializat. Fiecare minut conteaza. Spitalele vor face tot ce este posibil sa fii tratat in sectii separate, intr-un mediu sigur.

Infarct de miocard:

  • Inrautatirea durerii de piept 
  • Palpitatii
  • Dificultate in respiratie
  • Ameteala

Accident vascular cerebral:

  • Asimetrie faciala
  • Slabiciune la nivelul mainii
  • Dificultate in a vorbi

Cele mai frecvente intrebari despre COVID-19 si bolile de inima

Societatea Europeana de Cardiologie a raspuns la o serie de intrebari pe care pacientii cu boli de inima le au in contextul pandemiei actuale.

1. Sufar de boala de inima. Am un risc mai mare de a ma infecta cu virusul care determina COVID-19 comparativ cu altcineva care nu are o afectiune cardiaca?

Nu. Oricine se poate infecta. Cu toate acestea, persoanele cu boala de inima sunt mai susceptibile de a avea simptome ale infectiei sau de a avea o forma mai severa de boala. 

Pana in prezent, majoritatea persoanelor care au COVID-19 au o infectie virala usoara, care se manifesta cu dureri in gat, tuse, dureri musculare si febra. 5% vor face pneumonie (o infectie a plamanilor). Pana in prezent, nu exista dovezi ca persoanele cu afectiuni cardiace au un risc mai mare de a face pneumonie in cadrul COVID-19, dar este foarte probabil, deoarece la acestia pneumonia este mai frecventa in cadrul altor infectii virale, cum ar fi gripa. 

2. Riscul de a dezvolta simptome severe de COVID-19 este similar pentru toti pacientii cu afectiuni cardiace sau exista diferente?

Mecanismul infectarii este acelasi pentru toate persoanele. Virusul este transmis prin aer prin picaturile respiratorii de la o persoana infectata care tuseste, stranuta sau vorbeste. De asemenea, virusul poate fi transmis prin atingerea suprafetelor contaminate deoarece poate supravietui cateva ore sau chiar zile pe suprafete precum mese sau manerele usilor. 

Odata ce virusul intra in organism, acesta afecteaza direct plamanul si declanseaza un raspuns inflamator, ceea ce poate avea un efect agresiv asupra inimii prin doua modalitati: in primul rand, infectarea plamanilor determina scaderea nivelul de oxigen din sange si, in al doilea rand, inflamatia are un efect direct asupra scaderii tensiunii arteriale. Urmarea acestor efecte este faptul ca inima trebuie sa se contracte mai mult si mai repede pentru a furniza oxigen organelor majore.

In mod special, urmatorii pacienti au un risc crescut:

  • Persoanele imunodeprimate, cum ar fi pacientii cu transplant, pacientii cu cancer care fac chimioterapie sau radioterapie extinsa, pacientii cu leucemie sau limfom si care au boli de inima, au teoretic, cel mai mare risc de a se infecta si de fi sever afectati de efectele infectiei cu acest virus
  • Alte grupuri de pacienti cu risc crescut sunt persoanele varstnice si fragile, precum si femeile insarcinate cu boli cardiovasculare preexistente
  • Persoanele cu afectiuni cardiace, cum ar fi insuficienta cardiaca, cardiomiopatia dilatativa, formele  avansate de cardiomiopatie ventriculara dreapta cu tulburari de ritm si pacientii cu bolile cardiace congenitale cianotice prezinta un risc crescut
  • Pacientii cu forma obstructiva de cardiomiopatie hipertrofica pot fi, de asemenea, incadrati in aceeasi categorie de risc crescut

Nu exista dovezi ca virusul afecteaza dispozitivele implantate, cum ar fi stimulatoarele cardiace si defibrilatoarele sau ca ar cauza endocardita infectioasa la cei cu valvulopatii.

3. Am fibrilatie atriala - am un risc mai mare de a ma infecta cu noul coronavirus?

Fibrilatia atriala nu creste riscul de a te infecta. Cu toate acestea, multi pacienti cu fibrilatie atriala sunt mai in varsta si au alte afectiuni, cum ar fi insuficienta cardiaca, hipertensiune arteriala si diabet, care ii  predispun la a face o forma mai severa de COVID-19, daca se infecteaza.   

Toti pacientii sunt sfatuiti sa respecte toate masurile generale de preventie, cum ar fi distantarea sociala (cel putin 1.5-2 m), spalarea frecventa a mainilor timp de 20 de secunde cu apa si sapun si purtarea mastilor in public. 

4. Am citit ca noul coronavirus poate cauza probleme cardiace cum ar fi atacul de cord sau aritmii. Este adevarat?

Din cauza raspunsului inflamator produs de prezenta virusului, exista teoretic riscul ca infectia virala sa provoace ruperea placilor aterosclerotice (placi de aterom) la nivelul arterelor coronariene, ceea ce ar putea determina un infarct miocardic (atac de cord). Daca ai un disconfort sever in piept (angina pectorala) in acelasi timp in care ai simptome de COVID-19, suna imediat la 112!

Un raspuns inflamator sever ar putea agrava o tulburare de ritm sau chiar declansa o fibrilatie atriala la unii pacienti. Inflamatia acuta poate agrava atat functia inimii, cat si pe cea renala.

Cu toate acestea, nu poti face nimic pentru a preveni aceste complicatii. Urmeaza strict recomandarile pentru a preveni infectarea, cum ar fi distantarea sociala sau chiar mai bine, auto-izolarea, spalarea frecventa a mainilor, etc.

5. Pacientii cu boala de inima care sufera si de diabet si/sau hipertensiune arteriala prezinta un risc mai mare?

Informatiile din China, unde a aparut boala, indica faptul ca o proportie semnificativa de pacienti care au decedat sau care au facut o forma severa de COVID-19 au avut comorbiditati precum diabet si hipertensiune arteriala. Nu se cunoaste exact ce semnificatie are aceasta observatie. Este posibil ca ambele afectiuni – hipertensiunea arteriala si diabetul zaharat – sa fie boli frecvente in populatia generala, si cu atat mai mult in grupa de varsta peste 70 de ani, la care mortalitatea prin COVID-19 este cea mai mare.

A existat un articol care a evidentiat o legatura intre aceasta observatie si utilizarea anumitor medicamente - inhibitori ai enzimei de conversie ai angiotensinei (IECA) si blocanti ai receptorilor angiotensinei II, care sunt medicamente frecvent utilizate pentru tratarea hipertensiunii arteriale. Este important sa se sublinieze faptul ca aceasta a fost doar o idee teoretica ce nu a fost inca sustinuta de dovezi stiintifice. Societati medicale importante cum sunt Societatea Europeana de Cardiologie, Societatea Britanica de Cardiologie si Asociatia Americana a Inimii recomanda continuarea acestor medicamente (ale caror efecte benefice sunt bine cunoscute) in timp ce se monitorizeaza evolutia bolii COVID-19 la pacientii cu hipertensiune arteriala si diabet. 

6. Exista informatii ca boala COVID-19 poate induce miocardita sau pericardita. Daca am avut in trecut miocardita/pericardita, sunt mai vulnerabil sa fac din nou aceasta complicatie?

Nu exista dovezi ca o persoana care a avut in trecut miocardita sau pericardita are un risc mai mare de a face aceasta complicatie daca are COVID-19. Se stie ca anumite forme de miocardita pot recidiva. Pana in prezent, nu exista dovezi ca noul coronavirus poate infecta direct inima. Cu toate acestea, raspunsul inflamator acut cauzat de infectie poate deteriora functia cardiaca si exacerba simptomele la pacientii cu insuficienta cardiaca.

7. Pacientii cu boala de inima au un risc crescut de a muri din cauza COVID-19?

Pana in prezent, varsta inaintata si prezenta unor afectiuni asociate - inclusiv boli cardiace - sunt factori de risc pentru deces. Cu toate acestea, este important sa retii ca majoritatea pacientilor, inclusiv cei cu boli cardiace, au facut forme usoare de boala si s-au vindecat complet.

8. Stiu ca nu ar trebui sa merg la spital daca cred ca sunt infectat, dar cand ar trebui sa sun la 112 tinand cont ca am o afectiune cardiaca preexistenta?

Daca crezi ca ai fost infectat cu virusul care determina COVID-19, evalueaza daca poti sa-ti tratezi simptomele ramand acasa. Febra poate fi tratata cu paracetamol. Important: Daca nu te simti confortabil in a gestiona simptomele acasa si mai ales daca ai dificultate in respiratie, solicita ajutor medical.

Exista mesaje, in special pe retelele de socializare, care sugereaza ca medicamente precum ibuprofenul (asa-numitele medicamente antiinflamatoare nesteroidiene sau AINS) utilizate pentru a scadea febra si trata durerea ar putea agrava COVID-19. Pe baza informatiilor disponibile in prezent, Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si Agentia Europeana pentru Medicamente (EMA) nu fac recomandari impotriva utilizarii ibuprofenului deoarece nu exista, in acest moment, dovezi stiintifice care sa stabileasca o legatura intre ibuprofen si agravarea COVID-19. Daca ai dubii, discuta cu medicul de familie care medicamente sunt sigure pentru a trata febra si/sau durerea in cazul tau.

9. Exista alte masuri suplimentare pe care ar trebui sa le iau pentru a limita riscul de a ma imbolnavi, in special pentru ca am o boala de inima preexistenta?

Daca ai o boala de inima, urmatoarele recomandari sunt importante:

  • Evita persoanele bolnave
  • Pastreaza o distanta de cel putin doi metri fata de alte persoane ori de cate ori este posibil si poarta masca
  • Spala-te bine pe maini cu apa si sapun timp de cel putin 20 de secunde
  • Evita sa-ti atingi ochii, nasul si gura
  • Curata cu dezinfectant suprafetele pe care le atingi frecvent, cum ar fi clantele usii, manerele, intrerupatoarele sau volanul
  • Ramai in casa cat mai mult posibil, inclusiv lucreaza de acasa, daca acest lucru este posibil
  • Daca ai simptome  -  febra (temperatura >/= 37,8°C) si tuse -  ar trebui sa te autoizolezi in casa

Surse de informatie:
www.cdc.gov 
COVID-19 and Heart Patients (Q&A), European Society of Cardiology

Text: Dr. Ileana Andreescu, Senior Medical Content Writer