EDU.REGINAMARIA.RO

Cat de tare pot sa ascult muzica in casti

Articol de Dr. Irina Costache Medic primar Pediatrie
Pierderea auzului indusa de zgomot nu este doar o poveste, este din pacate o realitate a zilelelor noastre, a generatiei care s-a nascut cu acces la gadgeturi si care comunica din ce in ce mai putin prin viu grai. Sigur ca se intampla dupa multi ani de expunere continua, dar vorbim de o surditate in adevaratul sens al cuvantului (surditate neurosenzoriala).

Pentru scaderea auzului nu sunt necesari neaparat 10 sau 20 de ani, acest lucru se poate intampla mult mai repede. In general pierderea auzului cauzata de zgomot nu progreseaza odata ce se evita pentru totdeauna factorul favorizant.

Pierderea auzului se intampla mai degraba pentru frecvente intre 3000 si 6000 Hz decat pentru frecventele mai mici (500-2000 Hz). Primul semn este reprezentat de un auz slabit atunci cand pacientul se afla intr-o camera foarte zgomotoasa, fara insa niciun efect negativ pentru conversatiile uzuale. Pe masura ce surditatea neurosenzoriala progreseaza (expunerea la zgomote inalte continua) indivizii pot avea dificultati in a intelege vocile inalte (femeile sau copii), chiar si in situatii de conversatii linistite. Conversatia la telefon nu este in general afectata, deoarece telefoanele nu folosesc frecvente peste 3000 Hz.

Din punct de vedere clinic, surditatea cauzata de zgomote incepe cu o deplasare temporara a pragului auzului, practic ca o pierdere de auz neurosenzoriala temporara, care se recupereaza aproape complet odata ce stimulul nociv este eliminat. Timpul de recuperare insa este neclar si controversat. 16 ore au fost folosite in trecut, dar unele persoane necesita perioade mai lungi de recuperare, chiar si de 24 de ore. Sunt pareri conform carora pot fi necesare zile sau luni pentru a recupera aceasta deplasare temporara a pragului auzului, mai ales daca exista o asociere cu traume acustice.

Zgomotul de inalta frecventa – mai daunator

Zgomotul de inalta frecventa este mult mai daunator decat zgomotul de joasa frecventa, prin urmare, intensitatea nu poate prezice riscul de una singura. Din acest motiv, a fost dezvoltata o scara speciala pentru masurarea zgomotului din mediu atunci cand scopul este de a evalua potentialul sau de a produce pierderea auzului. Stimulii continui sunt mai daunatori decat stimulii intrerupti. 

Sistemul auditiv al unor indivizi pare sa fie capabil sa reziste timpilor de expunere mai lungi la niveluri de sunet mai ridicate decat sistemul auditiv al altora. Astfel, normele stabilite pentru programele de conservare a auzului, desi protejeaza grupul ca intreg, pot sa nu protejeze persoanele cele mai sensibile. Simptomele persoanelor cu tinitus (tiuituri in urechi) post-expunere sau pierderea auzului ar trebui luate in serios intotdeauna. 

Nivelurile sonore sunt masurate in decibeli. In fiecare zi, oamenii sunt supusi la diferite grade de sunet, in functie de locul lor de munca, zona in care locuiesc (oras industrializat sau sat) si activitatile desfasurate. 

Sunetele de peste 85 decibeli pot deteriora urechile

Potrivit Institutului National de Sanatate al Spaniei, sunetele de sub 70 decibeli sunt considerate in general sigure, dar pe de alta parte, urechile noastre pot fi deteriorate de zgomote de doar 85 decibeli (asadar o diferenta foarte mica fata de normal). In general conversatia uzuala se intampla de obicei la 60 de decibeli, insa un concert de rock incepe de la 120. Cu cat urechile sunt supuse la zgomote mai puternice, cu atat este mai mare riscul ca acestea sa fie deteriorate si sa apara pierderea auzului indusa de zgomot.

Exista mai multe moduri de a va asigura ca muzica nu este prea tare pentru urechi. O regula generala este ca, daca alte persoane din aceeasi camera pot auzi muzica atunci cand castile sunt pornite, este prea tare. De asemenea, daca sunt scoase castile si inca se aude muzica este un alt semn clar ca volumul este prea ridicat.

Desi pierderea auzului cauzata de zgomot este un proces lent, este extrem de usor de prevenit. De exemplu, exista aplicatii telefonice care pot avertiza cand zgomotul este prea mare. Aceasta afectiune nu se face simtita, nu da semne si nu doare inainte de a se instala, de aceea este bine sa invatam copiii si adolescentii sa fie precauti, pentru ca intotdeauna este mai usor sa previi decat sa tratezi.