EDU.REGINAMARIA.RO

Cum monitorizam la domiciliu copiii confirmati cu infectie COVID-19

Articol de Dr. Irina Costache Medic primar Pediatrie
Simptomatologia copiilor infectati cu SARS-CoV-2 este de obicei mai usoara decat in cazul adultilor, majoritatea fiind asimptomatici sau cu simptome usoare, tipice infectiilor de tract respirator superior, asociindu-se destul de frecvent simptomatologie digestiva. Cu toate acestea vigilenta trebuie sa fie crescuta, deoarece exista cazuri severe si la copii, inclusiv decese. Din fericire, cazurile grave sunt foarte putine si in cazul celor mici. Complicatiile pot sa apara atat in timpul episodului acut, cat si la distanta, iar printre cele mai de temut se numara sindromul inflamator multisistemic, Kawasaki-like.

In acest moment nu exista un tratament standard pentru infectiile usoare la copii. In timp ce in cazul adultilor sunt nenumarate protocoale terapeutice si de monitorizare, pentru copii un asemenea instrument standardizat de lucru lipseste, desi este din ce in ce mai necesar, avand in vedere numarul tot mai mare de cazuri pediatrice de infectie cu SARS-CoV-2. 

Clasificarea cazurilor de infectare cu SARS-CoV-2 la copii

Societatea Italiana de Boli Infectioase Pediatrice a publicat in septembrie 2020 o lucrare in prestigioasa publicatie British Medical Journal prin care se definesc cele 5 tipuri de cazuri de infectie cu noul coronavirus la copil.

1. Caz asimptomatic: 

  • Infectie identificata in timpul screening-ului sau investigatiilor de contact, in absenta simptomatologiei

2. Caz usor: 

  • Febra si/sau astenie si/sau simptome ale tractului respirator superior
  • Absenta modificarilor radiografice / ecografice (daca se efectueaza investigatii imagistice)

3. Caz moderat: 

  • Febra si/sau astenie 
  • Semne/simptome respiratorii (tuse, suferinta usoara) 
  • Dificultati alimentare 
  • Pneumonie identificata radiologic/ecografic

4. Caz grav:
Febra si / sau tuse + cel putin una dintre urmatoarele:

  • SaO2 <92% in aerul ambiant
  • Suferinta respiratorie severa (geamat respirator, batai ale aripioarelor nazale, tiraj supraclavicular/suprasternal/intercostal), cianoza, episoade de apnee
  • Tahipnee evaluata in apirexie/afebrilitate si absenta plansului (frecventa respiratorie > 60 respiratii/min <3 luni sau mai mult de  > 50 respiratii/min 3-12 luni; > 40 respiratii/min 1-5 ani; > 30 respiratii / min> 5 ani)
  • Semne sistemice de severitate: somnolenta, letargie, convulsii, deshidratare

5. Caz critic:

  • Sindromul de detresa respiratorie acuta pediatrica
  • Disfunctie de organ asociata cu sepsis
  • Soc septic
  • Coma

In ceea ce priveste cazurile asimptomatice si cele usoare, se recomanda monitorizarea la domiciliu, celelalte situatii necesitand spitalizare. Din fericire, marea majoritate a copiilor se incadreaza in aceste doua tipologii, tranzitor putand avea simptome moderate, dar cu evolutie rapida spre remitere.

Tipuri de tratament la domiciliu

Tratamentul la domiciliu al cazurilor usoare, asimptomatice sau paucisimptomatice (cu simptome putine) este exclusiv suportiv. Se pot administra antitermice la nevoie, de electie ramanand paracetamolul, ibuprofenul nefiind insa contraindicat de catre Asociatia Europeana a Medicamentelor (EMA) in ciuda unor speculatii, dovedite ca fiind in fapt nefondate. Este recomandata evitarea ibuprofenului doar in cazul in care apare simptomatologie de tipul varsaturilor si diareei insotite de deshidratare importanta, cunoscandu-se faptul ca acest antiinflamator poate creste riscul insuficientei renale acute.

Suplimentarea vitaminei D pare a aduce efecte pozitive in managementul infectiei cu noul coronavirus, fara a exista dovezi certe in acest sens. Suplimentarea cu vitamina D peste dozele uzuale, insa, poate conduce la toxicitate si reactii adverse nedorite. 

In cazul in care este necesara administrarea de medicatie inhalatorie (pacient cu wheezing recurent sau astm bronsic care dezvolta exacerbare respiratorie a bolii de baza, concomitent cu infectia cu SARS-CoV-2), aceasta se va putea continua. Se recomanda folosirea spacerelor (dispozitiv medical utilizat impreuna cu un inhalator) in locul aparatelor cu aerosoli pentru evitarea contaminarii in masa a persoanelor care ingrijesc copilul bolnav. Terapia cortizonica preexistenta nu se intrerupe. 

Profilaxia bolii tromboembolice a devenit obligatorie in cazul adultilor infectati cu SARS-CoV-2, dar NU este recomandata de rutina in cazul copiilor, pentru ca riscul acestora de a dezvolta boala tromboembolica este extrem de mic. Se recomanda, totusi, in cazuri selectate de infectii in randul nou-nascutilor sau in cazul adolescentilor sa primeasca profilaxie cu heparina cu greutate moleculara mica, exact ca si adultii. 

Medicamentele antivirale, imunomodulatoare sau redemsivirul au fost folosite in cazurile severe sau grave si numai in cadrul studiilor clinice, in cazul pacientilor spitalizati.

Administrarea oricarui antibiotic nu se face de rutina in infectia cu SARS-CoV-2

Antibioterapia este rezervata cazurilor sugestive de suprainfectie bacteriana, fie documentate prin proteina C reactiva si procalcitonina crescute, fie in prezenta leucocitozei, fie clinic dupa 3 zile de febra inalta sau in cazul prezentei comorbiditatilor precum imunodeficienta, fibroza chistica, alte boli cronice ale tractului respirator, boli neurologice severe. 

Monitorizarea prin telemedicina

In cadrul consultatiilor virtuale, medicii de familie si medicii pediatri primesc informatii despre temperatura copiilor, eventual despre valoarea saturatiei de oxigen, cum se alimenteaza, daca cei mici prezinta sau nu varsaturi sau scaune diareice, daca tusesc si cat de des. Este vital ca parintii sa fie buni observatori, sa aiba stapanire de sine si sa isi pastreze calmul, sa fie atenti, vigilenti, sa evite panica si sa informeze corect medicul de familie pentru a primi sfaturile de care au nevoie.