EDU.REGINAMARIA.RO

Cand se recomanda analize de urina si scaun copiilor

Articol de Dr. Irina Costache Medic primar Pediatrie
Exista o perceptie in randul multor parinti ca analizele de scaun sau urina ne ajuta in orice situatie in care pe copil il doare burta, are urina mai colorata sau mananca mai putin. Realitatea este ca aceste investigatii sunt extrem de importante in situatii bine definite medical si de multe ori parintii solicita din proprie initiativa diverse analize, care nu sunt cele mai corecte si complete in acel context. 

Necesitatea efectuarii analizelor de urina si scaun in cazul copiilor este evaluata de medicul pediatru in functie de starea de sanatate a celui mic, de istoricul medical si de suspiciunea de diagnostic.

Ce se urmareste prin efectuarea analizelor de urina

Sumarul de urina este o analiza de laborator care identifica profilul biochimic al urinii prin analiza unor parametrii specifici: leucocitesteraza, nitritii, Ph-ul, densitatea, glucoza, bilirubina, dar si aspectul microscopic al sedimentului urinii, prin evidentierea leucocitelor, hematiilor, cilindrilor urinari, tipurilor de cristale. Toate aceste informatii sunt extrem de importante intr-un numar mare de boli, nu doar in diagnosticul unei infectii urinare, ci si a unor patologii severe renale, sindromului nefrotic, nefritic sau diverselor glomerulonefrite. 

Urocultura identifica bacteriile care sunt in mod patologic in urina, acestea fiind cultivate pe medii specifice, iar sensibilitatea la antibioticele uzuale este evidentiata prin antibiograma. 

Analizele de scaun si semnificatia acestora

Coprocitograma este o analiza rapida care evidentiaza celulele care se gasesc in materiile fecale si a caror prezenta mai abundenta poate sugera diagnosticul. Investigatia orienteaza foarte mult medicul in cazul unei patologii diareice, prezenta leucocitelor in scaun alaturi de simptomatologia specifica zgomotoasa (febra, stare generala proasta) impun tratament antimicrobian, chiar inaintea unei coproculturi pozitive cu antibiograma.

Coprocultura este o investigatie care analizeaza ce bacterii sunt prezente in materiile fecale. Aceasta analiza necesita un mediu de cultura, recipientul necesar investigatiei se pastreaza pana in momentul utilizarii la frigider, iar ulterior recoltarii proba se preda cat mai repede laboratorului. Este nevoie de timp, in medie de 3 zile, pentru ca microorganismele sa creasca pe un mediu de cultura special. Dupa ce a fost identificata bacteria patologica din scaun se testeaza sensibilitatea acesteia la cele mai uzuale antibiotice, iar pacientul primeste si o interpretare a acestei testari, numita antibiograma.

Dintre bacterii se identifica printr-o coprocultura uzuala 3 specii bacteriene: Shigella, Salmonella si Escherichia coli, acestea fiind in fapt si cele mai frecvente cauze ale infectiilor digestive la copil. In plus, Campylobacter jejuni se poate identifica printr-un test rapid, fiind o bacterie frecvent cauzatoare de diaree in cazul copiilor, care nu se identifica prin coprocultura simpla. Daca se doreste o explorare complexa a speciilor bacteriene se poate solicita coprocultura extinsa si se identifica orice bacterie patologica prezenta in materiile fecale analizate. 

Coprocultura nu identifica insa nici virusuri, nici fungi, pentru acestea din urma sunt necesare alte investigatii. 

Coprocultura si coprocitograma sunt doua investigatii complementare, avantajul coprocitogramei fiind faptul ca rezultatul poate fi primit in timp foarte scurt (de multe ori in aceeasi zi). Fiind o examinare citologica (a celulelor care se gasesc in scaun), coprocitograma ne poate ghida intr-un episod diareic acut pentru a orienta diagnosticul de infectie bacteriana, pana la primirea rezultatului coproculturii. In cazul unei coprocitograme cu leucocite numeroase, eventual si cu hematii, cel mai probabil ne aflam in fata unui pacient cu infectie bacteriana digestiva, iar analiza aceasta ajuta medicul in a incepe empiric antibioterapia, inaintea coproculturii si antibiogramei, analize care necesita minim trei zile pentru prelucrare. In absenta unei simptomatologii specifice, nu se recolteaza de rutina, neavand valoare diagnostica. Daca se suspecteaza sange in fecale, coprocitograma poate evidentia hematiile, dar o analiza mai specifica si cu o sensibilitate mai mare este depistarea hemoragiilor oculte in fecale.

Fungii se analizeaza similar bacteriilor, dar pe un alt mediu de cultura, rezultatul pozitiv fiind insotit de antifungigrama. Pentru identificarea celor mai frecvente virusuri implicate in patologia digestiva exista teste antigenice rapide, de exemplu pentru rotavirus, adenovirus, enterovirus sau norovirus.

Examenul coproparazitologic analizeaza si detecteaza prezenta unor paraziti intestinali, printre cei mai intalniti fiind Giardia lamblia. Pentru a creste sensibilitatea recoltarii sunt necesare 3 determinari succesive la interval de cateva zile, pentru ca multi paraziti se elimina intermitent in scaun. Pentru determinarea oxiurilor cea mai fidela metoda este amprenta anala, folosind o lamela si un scotch transparent, care se aplica dimineata, in absenta toaletei locale, in zona anusului copilului.

Sunt situatii particulare in care medicul specialist poate suspiciona afectiuni digestive cu pierderi de sange, care nu sunt vizibile cu ochiul liber. In aceste situatii determinarea hemoragiilor oculte din fecale orienteaza diagnosticul si ajuta medicul in tratamentul specific. 

Calprotectina fecala este un marker de screening si monitorizare in afectiunile inflamatorii ale colonului. Valorile acesteia se coreleaza cu remisiunea in bolile inflamatorii intestinale si mult mai putin cu afectiunile alergice sau bolile diareice. Folosirea calprotectinei fecale in diagnosticul diferential al sindromului de colon iritabil este de un real ajutor, valorile mici ale acestui marker excluzand practic boala organica intestinala. 

Concluzii

Analizele de scaun si urina sunt asadar destul de numeroase, iar solicitarea oricareia dintre ele este bine sa fie facuta la recomandarea medicului, care va tine cont de istoricul si simptomatologia pacientului si va orienta tintit catre o anume investigatie.