Halucinații

Acestea sunt caracterizate de:

• Dureri de cap;
• Convingeri radicale, încredere în teorii ale conspirațiilor;
• Modificări apărute în modul în care funcționează creierul, pe măsură ce o persoană îmbătrânește;
• Depresie sau anxietate;
• Probleme vizuale sau auditive;
• Comportament agresiv.

Halucinații auditive

Reprezintă cel mai frecvent tip de halucinații. Ele apar atunci când persoana respectivă aude voci care în realitate nu există. Uneori persoana are impresia că vocea respectivă îi spune să facă anumite lucruri, iar tonul perceput poate fi unul supărat, neutru sau cald.

Este considerată halucinație auditivă și auzirea unor sunete sau zgomote, nu doar a unor voci care nu sunt reale.

Halucinații vizuale

Persoana vede în propriul imaginar obiecte, lumini sau alte persoane. Ele apar frecvent la copii și nu presupun existența unei tulburări.

Halucinații olfactive

Apar atunci când persoana percepe un miros specific – poate simți un miros neplăcut în mijlocul nopții sau, dimpotrivă, un miros plăcut, cum ar fi parfumul unor flori care nu sunt sau nu pot fi prezente.

Halucinații gustative

O persoană percepe gustul a ceva ce nu mănâncă; adesea, gustul poate fi ciudat sau neplăcut, iar halucinațiile de gust metalic sunt un simptom frecvent la epilepsie.

Halucinații tactile

Apar atunci când o persoană simte că este atinsă de ceva sau de cineva, senzații de înțepături, arsuri, curent electric.

Halucinații somatice.

1. Interoceptive (viscerale) – senzația existenței unei ființe, a unui animal în corpul propriu, senzatie de perforare / obstrucție a unor organe.
2. Proprioceptive – senzația deplasării unor segmente de corp sau a întregului corp.

Halucinații autoscopice

Perceperea propriului corp ca fiind în afara sa, percepție însoțită de trăiri negative precum groază ori detasare.

Schizofrenia

Aceasta este o boală psihică aflată printre cele mai cunoscute cauze ale halucinațiilor; aproape 70% dintre persoanele cu schizofrenie au halucinații. Schizofrenia produce adesea o pierdere aproape totală a contactului cu realitatea. O persoană cu schizofrenie poate dezvolta și un set de convingeri false, precum:

• Convingerea că o altă persoană sau un grup de persoane intenționează să îi facă sau îi face rău;
• Convingerea că o altă persoană, adesea o celebritate sau o personalitate importantă, manifestă un sentiment de iubire;
• Convingerea că suferă de o anumită boală, în ciuda dovezilor medicale care infirma boala;
• Convingerea că deține anumite abilități sau calități superioare, uneori chiar paranormale.
• Simptomele pot fi ameliorate prin administrarea de medicamente antipsihotice.

Demență

Este o boală care afectează gradual sistemul nervos, inclusiv regiunile creierului implicate în percepțiile senzoriale. Persoanele cu demență medie și avansată pot avea halucinații auditive și vizuale.

Uneori halucinațiile pot provoca sentimente de teamă exagerată, paranoie și panică, ceea ce îngreunează relațiile cu persoanele apropiate. Medicația este obligatorie pentru ameliorarea simptomelor.

Tulburare bipolară

Aceasta este o afecțiune caracterizată prin schimbări extreme de dispoziție și fluctuații importante ale nivelului de energie, ceea ce afectează profund calitatea vieții persoanei. O persoană cu tulburare bipolară trece prin episoade de energie extremă (faza maniacală sau hipomaniacală), alternate cu episoade de depresie majoră, în cadrul cărora pot apărea halucinațiile.

Mania / hipomania se manifestă atunci când o persoană trece printr-o perioadă dominată de stări energetice și euforice intense, având adesea comportamente riscante și impulsive, în timp ce depresia presupune o perioadă de tristețe extremă, lipsă a energiei și letargie.

Tulburarea bipolară este o afecțiune psihică nevindecabilă, însă poate fi ținută sub control cu ajutor medical specializat și tratament adecvat. Simptomele acesteia pot fi gestionate și tratate astfel încât calitatea vieții persoanei să fie cat mai puțin afectată.

Halucinațiile sunt mai des întâlnite în tulburarea bipolară de tip I, caracterizată de prezența a cel puțin un episod maniacal/hipomaniacal.

Epilepsia

Ea este o boală caracterizată prin episoade recurente de convulsii. Halucinațiile pot apărea în timpul sau după un episod de convulsii și uneori se pot manifesta sub forma unor puncte luminoase. Convulsiile pot duce la complicații serioase – în timpul unei crize, persoana respectivă manifestă mișcări necontrolate ale membrelor, pierderea conștiinței și este confuză, astfel că se poate accidenta prin cădere sau lovire. Medicația adecvată în cazul epilepsiei poate preveni și apariția halucinațiilor.

Migrene

În formele severe de migrenă – migrenă cu aură, persoanele pot avea halucinații vizuale și tactile în timpul sau înaintea acesteia. Aura vizuală se poate manifesta sub forma unor pete, culori sau imagini neobișnuite și poate dura până la 15 minute. Aura senzorială poate fi resimțită ca o senzație de furnicătură sau amorțeală la nivelul membrelor sau al feței, până la 20 de minute.

La primele semne ale acestor tipuri de migrene este indicată administrarea medicamentelor antiinflamatoare, precum ibuprofenul. Dacă migrenele apar de mai multe ori pe lună, este necesară consultarea unui medic neurolog.

Droguri

Drogurile sunt cunoscute pentru efectele halucinogene pe care le dau. Ele pot declanșa gânduri și comportamente neobișnuite și extreme, cu efecte grave și ireversibile.

Tulburări de somn

Uneori halucinațiile pot fi asociate cu tulburările de somn – acestea apar, de obicei, când o persoană adoarme (halucinații hipnagogice) sau se trezește (halucinații hipnopompice). În anumite cazuri, o persoană poate experimenta paralizie în somn – la trezire nu se poate mișca temporar. Tratarea tulburărilor de somn ajută la ameliorarea simptomelor.

Anxietate și depresie

Persoanele care suferă de anxietate și depresie pot avea halucinații – acestea au o durată scurtă și sunt cauzate de emoțiile resimțite și de gândurile avute.

Cel mai des întâlnit tip de halucinație în acest caz sunt cele auditive – spre exemplu, când persoana respectivă susține că aude o voce imaginară care îi spune că existența sa este inutilă. Netratate, anxietatea și depresia pot avea efecte foarte grave, putând duce inclusiv la gânduri suicidare și comportamente de auto-vătămare.

Sevrajul cauzat de alcool

Întreruperea bruscă a consumului de alcool poate provoca halucinații vizuale sau auditive. Acest lucru se întâmpla mai ales în sevrajul major denumit delirium tremens; el este caracterizat prin delir, tremurături, transpirații abundente, accelerarea ritmului cardiac, febră, stare de agitație severă.

Depresia post-partum

Uneori, după naștere pot interveni depresia și anxietatea, iar în anumite cazuri poate apărea psihoza post-partum, care provoacă halucinații. Spre exemplu, o mamă poate susține că își aude copilul plângând, iar în cazurile extreme, poate auzi o voce care îi spune să se sinucidă sau să-și omoare copilul.

Tulburările post-partum nu trebuie neglijate, pentru că pot pune în pericol viața mamei și a copilului, deci este foarte important ca ajutorul medical specializat să fie cerut imediat. Psihoterapia, medicația și sprijinul din partea celor apropiați sunt de folos și ajută persoana să depășească momentele dificile.

Deficiențe de auz sau de vedere

Creierul persoanelor care au deficiențe de auz sau de vedere suferă modificări în regiunile responsabile de procesarea informațiilor vizuale sau auditive. Din aceasta cauză pot apărea halucinații.

Alte cauze ale halucinațiilor

• Sindromul de stres post-traumatic;
• Accidentul vascular;
• Glaucomul;
• Tulburarea de identitate disociativă;
• Alte leziuni ale creierului.

Medicație

Anumite medicamente ce se administrează pentru unele afecțiuni psihice sau fizice pot declanșa halucinații. Medicamentele pentru boala Parkinson, depresie, psihoză sau epilepsie sunt câteva dintre aceste medicamente

Halucinațiile nu sunt sinonime cu iluziile. În timp ce iluziile reprezintă o eroare de convingere, halucinațiile reprezintă o percepție falsă, fără obiect. O persoană poate avea o iluzie optică în timpul unui număr de magie.

Este important de știut că nu toate tipurile de halucinații necesită tratament, mai ales în cazul unei apariții unice. Totuși, cel care poate spune dacă halucinațiile reprezintă o problemă serioasă sau nu, este doar medicul psihiatru.

În cazul în care dumneavoastră sau o persoana apropiată ați avut, la un moment dat, halucinații, este indicat să apelați la ajutor medical specializat, chiar dacă nu ați sesizat și alte simptome în afară de acele halucinații.

În cazurile severe, sentimentele extreme declanșate de halucinații, precum teama sau paranoia, pot duce la acțiuni și comportamente periculoase și agresive. Acordați atenție halucinațiilor, mai ales în cazul în care se înrăutățesc sau observați că declanșează și alte schimbări de comportament. În același timp, este important să vă păstrați calmul și să nu intrați în panică.

Medicul psihiatru va face o examinare fizică, alături de analize de sânge și, în anumite cazuri, o tomografie computerizată la nivelul creierului, și va dori să știe:

• Cu ce frecvență au loc halucinațiile?
• În ce momente ale zilei apar?
• Dacă persoana respectivă consumă alcool sau droguri?
• Dacă persoana respectivă își administrează anumite medicamente?
• Dacă persoana respectivă trece printr-un șoc emoțional sau este expusă unei perioade stresante?
• Ce alte simptome experimentează persoana respectivă; se simte agitată, confuză sau are dureri de cap, febră sau vărsături.

În funcție de cauza declanșatoare, halucinațiile pot fi tratate prin medicația adecvată – de aceea este foarte important ca diagnosticul să fie pus în mod corect.

De asemenea, este indicată apelarea la ajutorul unui psihoterapeut, mai ales în cazul în care apar depresia și anxietatea, iar gândurile prezente determină comportamente ce pot pune viața în pericol. Este important să stați de vorbă cu un specialist calificat, pregătit să înțeleagă prin ceea ce treceți și care vă poate învăța anumite tehnici de gestionare a simptomelor asociate halucinațiilor.

Halucinațiile cauzate de bolile psihice se tratează cu ajutorul psihoterapiei și prin administrarea de medicamente antipsihotice. Dacă o persoană suferă de o afecțiune psihică gravă, este indicată supravegherea medicală constantă.

În cazul halucinațiilor cauzate de bolile psihice precum schizofrenia, este indicată terapia cognitiv-comportamentală. Persoana înțelege așa stadiul emoțional în care se află și învață, cu ajutorul psihoterapeutului, cum poate să își remodeleze gândurile și să își controleze comportamentul.

De asemenea, terapia cognitiv-comportamentală ajută la recunoașterea tiparelor de gândire care duc la manifestarea anumitor gânduri și comportamente. Psihoterapeutul îi prezintă pacientului variante de gândire, convingeri alternative, care să îl ajute să gestioneze mai bine ceea ce i se întâmplă – în exemplul halucinațiilor vizuale, faptul că vocea din mintea persoanei nu este reală și că nu trebuie să se teamă.

Alături de ajutorul medical specializat, susținerea din partea familiei este la fel de importantă. În plus, în cazul în care o persoană a avut halucinații, este indicat să respecte câteva sfaturi pentru a avea o stare generală de sănătate mai bună:

• Să aibă o alimentație echilibrată, că consume fructe și legume și să se hidrateze suficient;
• Să doarmă și să se odihnească suficient;
• Să facă mișcare în mod regulat;
• Să învețe tehnici de gestionare a stresului și să evite conflictele.

Halucinațiile nu reprezintă întotdeauna un semn de boală psihică și pot fi tratate dacă sunt efectul unor afecțiuni vindecabile, cu sfatul medical adecvat.