Arteriopatia periferica obliteranta aterosclerotica (boala arteriala periferica)
Este o afectiune a arterelor determinata de ateroscleroza (depuneri de grasime la nivelul vaselor). Depunerile de grasime ingusteaza arterele, ceea ce determina scaderea fluxului sangvin si irigarea mai slaba a tesuturilor. In primele etape ale bolii pacientii nu prezinta simptome. Cand boala ajunge in etape mai avansate apare durerea la mers (claudicatie intermitenta). Dupa o perioada de repaus, durerea trece. Odata de boala inainteaza, durerea apare la parcurgerea unor distante din ce in ce mai scurte. Durerea aparuta in repaus nocturn semnifica un stadiu foarte avansat (ischemie critica).
Persoanele care sufera de diabet zaharat si persoanele sedentare observa de obicei tardiv afectiunea deoarece fie nu resimt durerea, fie nu depun suficient efort pentru ca durearea sa apara.
Fluxul sangvin redus determina o insuficenta irigatie a tesuturilor de la nivelul membrelor superioare si inferioare care vor suferi, pana la aparitia necrozei (tesuturile mor). Aparitia necrozei duce la necesitatea amputatiei degetelor sau membrelor care nu mai pot fi salvate.
Diagnosticul precoce al afectiunii si inceperea tratamentului incetineste progresia bolii si previne aparitia complicatiilor.
Arteriopatia diabetica (boala vasculara diabetica macro si microangiopatia)
Aproximativ 1 din 5 persoane care sufera de diabet zaharat prezinta o complicatie la nivelul membrelor inferioare datorita unor leziuni care apar la nivelul vaselor de sange , cel mai adesea depistata in stadii avansate, asociata neuropatiei diabetice.
Pacientul cu diabet trebuie evaluat din din punct de vedere al circulatiei periferice, pentru identificarea riscurilor, depistarea in stadii precoce avand potentialul de a duce la recuperare. Daca este depistata tardiv boala are potential agravant, tratamentul este mai dificil si se poate ajunge la necesitatea de a amputa degetele, membrele.
Arterite inflamatorii
Forme particulare de afectare ale arterelor mici care nu se datoreaza ateroscelozei, pot fi asociate fumatorilor sau pot sa apara datorita unor inflamatii nespecifice ale peretelui arterial.
In aceasta categorie se inscriu trombangeita obliteranta, arterite din bolile de sistem/colagenoze.
Boala Raynaud
Este o afectiune caracterizata printr-o hipersensibilitate la variatiile de temperatura a vaselor mici care iriga extremitatile corpului: mainile, picioarele, nasul, urechile. Mai ales ca reactie la frig apare spasmul vascular cu senzatie de disconfort – amorteala (parestezie) si modificari ale culorii tegumentului (paloare, cianoza, roseata) care apar de obicei simetric.
Stenoza carotidiana
Persoanele care fumeaza, care sufera de hipertensiune arteriala, dislipidemii, care au istoric familial de ateroscleroza sau accident vascular cerebral trebuie sa fie in mod particular atente deoarece au risc crescut de stenoza carotidiana care poate evolua asimtomatic pana la aparitia unui accident vascular cerebral ischemic.
Stenoza arterelor renale
Stenoza arterelor renale consta in ingustarea lumenului arterelor care iriga rinichii. Scaderea fluxului sangvin renal afecteaza tesuturile renale care nu isi mai pot defasura normal activitatea de filtrare a produsilor de care organismul nu mai are nevoie. Cel mai frecvent este determinata de ateroscleroza, sau poate fi rezultatul unei afectiuni care afecteaza peretii arterelor- displazie fribromusculara.
De obicei se diagnosticheaza atunci cand se constata valori mari ale tensiunii arteriale care nu pot fi controlate usor cu ajutorul medicatiei antihipertensive (hipertensiune arteriala secundara renala).
Anevrismele arteriale si venoase
Anevrismele reprezinta dilatatii vasculare sacciforme sau fusiforme. Peretele vascular poate sa fie suplu, sau trombozat. Prezinta risc de ruptura si disectie, ceea ce produce o sangerare care poate pune in pericol viata.
Printre cauzele determinante ale anevrismelor arteriale se numara: ateroscleroza, traumatismele, anomaliile peretelui arterial de natura genetica, inflamatorie sau micotica, iradierea locala si hipertensiunea arteriala.
Anevrismele arteriale pot avea localizari diferite: aorta toracica,aorta abdominala, arterele carotide extra sau intracranian, anevrisme femurale, anevrisme artera poplitee.