Alege sectiunea

EDU.REGINAMARIA.RO

Depresia in sarcina

Sarcina este o perioada fericita in viata oricarei viitoare mame, de aceea, este cu atat mai surprinzator sa aflam ca unele gravide experimenteaza episoade de depresie. Insa presiunea si stresul din timpul sarcinii isi pot spune cuvantul si pot crea dezechilibre.

La fel precum in cazul depresiei postnatale, si cea antenatala este caracterizata de dezechilibre in compozitia chimica a creierului, ceea ce indica faptul ca viitoarea mama are nevoie de ajutor pentru a se redresa si a duce sarcina la bun sfarsit, in cele mai bune conditii. In timpul celor 9 luni de sarcina, modificarile hormonale din organism pot favoriza episoadele de depresie.

Depresia in sarcina: ce este si cum se manifesta

Cunoscuta si ca depresie antepartum, aceasta este o tulburare afectiva, asemanatoare oricarei depresii clinice. Tulburarile afective sunt definite ca afectiuni biologice care implica modificari la nivelul compozitiei chimice a creierului si schimbari de dispozitie. In timpul sarcinii, modificarile hormonale pot afecta mult mai intens acest echilibru fiziologic. In situatiile grave, depresia poate fi exacerbata de situatii de viata dificile.

Manifestarile depresiei in timpul sarcinii sunt aceleasi ca cele din orice episod de depresie clinica. Aceste perioade sunt caracterizate printr-o stare de tristete, care poate dura intreaga zi, dificultati de concentrare, chiar daca este vorba de sarcini extrem de simple, oboseala extrema sau constanta, precum si probleme cu somnul, insomnii sau perioade cu odihna insuficienta.

De asemenea, sunt frecvente lipsa interesului pentru activitatile care inainte erau motive de bucurie, anxietatea extrema, nelinistea, sentimentele de vinovatie, schimbarile drastice in rutina meselor.

Asemenea schimbari de dispozitie sunt intalnite frecvent in sarcina, intr-o mai mica sau mare masura, insa, daca se instaleaza episoade de depresie care alterneaza cu perioade de veselie neobisnuita si comportamente sociale neobisnuite, acestea pot indica o afectiune mult mai grava, care necesita interventie imediata.

Depresia prenatala – simptome

Hormonii si schimbarea stilului de viata impusa de sarcina, au un rol important in declansarea depresiei din timpul sarcinii. Aceasta poate fi exacerbata de optiunile alimentare reduse si de restrictiile privind tratamentul medicamentos pe care femeile insarcinate il pot urma.

Variatiile hormonale pot fi mai accentuatein timpul sarcinii, asa ca femeia insarcinata are schimbari bruste si dese de dispozitie si simte nevoia acuta de a plange.

Depresia este o problema care afecteaza un numar foarte mare de persoane, se estimeaza ca 10% din gravide ar putea suferi de aceasta afectiune. Cele mai multe schimbari ale dispozitiei apar in jurul saptamanilor 6-10 de sarcina, simptomatologia se amelioreaza in trimestrul 2 pentru ca apoi sa reapara pe masura ce sarcina se apropie de termen, in ultimele luni de sarcina. Printre simptomele care se manifesta aproape zilnic se numara:

  • tulburarile frecvente de somn, insomnie sau, la polul opus, somnul excesiv;
  • lipsa poftei de mancare si reducerea in greutate sau pofte exagerate, care duc la acumularea rapida de kilograme;
  • senzatia de anxietate, neliniste, agitatie si impulsul de a plange;
  • tulburari de concentrare si incapacitatea de a lua decizii;
  • izbucnirile nervoase aparent nejustificate;
  • pierderea interesului pentru activitati care inainte reprezentau motive de bucurie;
  • sentimentul de vina permanenta;
  • agitatia psihomotorie sau dimpotriva, lentoarea;
  • gandurile sumbre si chiar tendinta de suicid.

Aceste simptome variaza in intensitate, iar unele dintre acestea pot fi foarte usor confundate cu manifestarile tipice ale unei sarcini, de exemplu, nevoia de a dormi mai mult la inceputul sarcinii si insomniile, spre finalul acesteia. Unele dintre simptome pot fi trecatoare, insa, daca dureaza mai mult de 2 saptamani si sunt intense, se recomanda consultarea unui medic specialist.

In anumite cazuri, depresia in sarcina poate trece neobservata, pentru ca modificarile comportamentale pot fi considerate manifestari normale ale unei sarcini. Modificarile biologice prin care trece organismul sunt cele care stau la baza tulburarilor de somn, a poftei scazute sau crescute de mancare sau a lipsei de energie. Un alt aspect care trebuie mentionat este ca accentul se pune aproape complet pe sanatatea fizica a viitoarei mame, iar starea psihica nu este, de cele mai multe ori, luata in considerare.

Ce este stresul in sarcina si ce il genereaza

Cu totii avem perioade mai lungi sau mai scurte de stres, legat de relatii, munca sau de partea financiara. Insa, in perioada sarcinii, acesta se poate accentua si poate deveni o adevarata problema pentru viitoarea mama.

Unul dintre cei mai intalniti factori de stres in perioada sarcinii este sanatatea copilului si ce poti face pentru a te asigura ca nu vor fi probleme in timpul nasterii si in primii ani de viata ai acestuia. Anxietatea creste odata cu apropierea datei nasterii, pentru ca intervin gandurile legate de capacitatea de a te descurca, de a fi pregatita sa devii mama.

Starile de stres pot degenera si se pot agrava, fiind coplesitoare pentru femeia insarcinata, careia ii poate deveni dificil sa le gestioneze. In acest caz, este nevoie de interventia unui medic specialist si gasirea unor metode eficiente de a combate stresul fara a pune in pericol sanatatea mamei si a copilului.

Chiar daca ne-am obisnuit ca stresul sa faca parte din viata noastra de zi cu zi, nivelurile ridicate de stres cronic pot creste sansele unei nasteri premature sau ale unui copil cu o greutate scazuta la nastere. 

In perioada sarcinii, este foarte important sa ai grija de tine, fara a te simti vinovata ca prioritizezi sanatatea ta si a copilului, chiar daca acesta poate parea un lucru egoist pentru cei din jur, mai ales la locul de munca. O sarcina sanatoasa inseamna sa intelegi faptul ca nu poti gestiona singura toate lucrurile pe care le ai de facut si sa apelezi la ajutorul celorlalti, cand te simti depasita de situatie sau cand ai nevoie de o pauza.

Plansul in sarcina: cauze

Cand urmeaza sa devii mama, te gandesti automat la bucuria de a tine bebelusul in brate si la noua viata impreuna. Insa, de cele mai multe ori, aceasta bucurie este insotita de anxietate si teama.

Majoritatea mamelor se tem sa vorbeasca despre ceea ce simt in perioada sarcinii, pentru a nu fi judecate si pentru a nu se simti inadecvate in ochii celorlalti. De aceea, prefera sa nu deschida acest subiect si sa treaca sub tacere fata mai putin placuta a sarcinii. A deveni mama inseamna teama de nou, adaptare la noua stare si nesiguranta, de cele mai multe ori, fara ca cei din jur sa cunoasca aceste stari. Insa sanatatea emotionala a mamei nu trebuie minimizata sau ignorata, pentru ca de ea depind starea de bine a bebelusului si calitatea vietii mamei.

Una dintre manifestarile depresiei in sarcina este plansul, aparent fara motiv. Pană la un punct, plansul este normal in sarcina, dar cand intervine frecvent si este insoțit de stari depresive, atunci trebuie sa fie un semnal de alarma. Din pacate, plansul poate avea efecte negative asupra bebelusului, fiind o manifestare a depresiei si a stresului.

Fiecare viitoare mama se simte, la un moment dat, stresata in timpul sarcinii si are senzatia ca nu mai face fata schimbarilor emotionale. Daca aceasta stare este trecatoare, bebelusul nu va fi afectat. Insa, daca starea de anxietate persista si viitoarea mama plange foarte des, este posibil sa se produca si alte schimbari la nivel hormonal, care vor afecta fatul.

In cazul mamelor care sufera de depresie in timpul sarcinii si nu se trateaza adecvat, copiii sunt mult mai expusi riscului de a manifesta, la randul lor, depresie. In plus, pot dezvolta si alte probleme emotionale, cum ar fi predispozitia de a avea un comportament agresiv.

Din fericire, exista o multime de solutii care ne pot ajuta sa ne controlam mai usor starile de anxietate si depresie in timpul sarcinii, care, cel mai adesea, duc la episode de plans:

  • odihna suficienta si un program zilnic previzibil;
  • activitatea fizica, atunci cand aceasta este permisa de medic;
  • tehnicile de relaxare (yoga) si de respiratie;
  • dieta sanatoasa;
  • gasirea unor activitati cat mai placute, care nu pun in pericol sarcina.

Depresia in timpul sarcinii este mult mai frecventa decat credem, insa majoritatea mamelor se tem sa vorbeasca deschis despre aceasta, de teama de a nu fi judecate de catre ceilalti. Insa aceasta este o problema grava, care poate pune in pericol starea de sanatate a copilului si calitatea vietii mamei.