Alege sectiunea

EDU.REGINAMARIA.RO

Schimbari si provocari in aspectul pielii produse de menopauza

Nu cu mult timp in urma, menopauza era un „subiect tabu”, legat de o perioada speciala a vietii. Lipsa unei abordari rezonabile, a profilaxiei perioadei de menopauza face ca femeile sa simta un mare disconfort in aceasta perioada si le expune la aparitia unor afectiuni periculoase cu risc vital. Din fericire, femeile sunt din ce in ce mai constiente de modificarile prin care organismul lor rece si acest fapt le permite sa vada si aspecte pozitive legate de perioada menopauzei.

Simptomele externe ale imbatranirii pielii rezulta din procese complicate de lunga durata care apar ca urmare a modificarilor fiziologice. In timpul menopauzei, nivelurile scazute de estrogen au un impact mare asupra pielii. Mai putini estrogeni predispun la pierderea elasticitatii pielii urmata de aparitia  ridurilor.

Procesele de imbatranire au fost analizate de ani de zile de oameni de stiinta, alchimisti, clerici, doctori sau filozofi, iar secretul imbatranirii ramane inca nedescoperit. Cu toate acestea, exista multe teorii sau ipoteze, care incearca sa explice modul in care se produce acest proces la nivel de celule, tesuturi sau organe.

Teoria limitei Hayflick a imbatranirii presupune ca fiecare celula are o „durata de viata" definita in functie de numar, pe care il poate imparti, iar numarul de diviziune este, la randul sau, legat de scaderea, in functie de varsta, a volumului enzimei Telomeraza. Alte teorii arata modificari legate de compozitia membranelor celulare (teoria membranei), scaderea numarului si a activitatii mitocondriilor (teoria declinului mitocondrial) sau degradarea crescuta a proteinelor (teoria tulburarii proteinelor). Cu siguranta, imbatranirea fiziologica apare atunci cand procesele de atrofie celulara domina diviziunea sau regenerarea lor. Acest lucru se aplica atat organelor interne umane, cat si pielii.

Pielea matura si semnele ei

Spre deosebire de pielea tanara si sanatoasa, cea matura se caracterizeaza prin modificari atrofice sau pigmentare, telangiectazii sau riduri profunde. Pe suprafata externa a pielii, exista semne clare de deteriorare din cauza multor factori hormonali, genetici sau de mediu.

Procesul de imbatranire a pielii incepe la varsta de 25-30 de ani (apar mai intai ridurile fine de expresie) si simptome vizibile de imbatranire pot fi observate la varsta de aproximativ 35 de ani. Ridurile sunt cauzate de pierderea flexibilitatii si fermitatii pielii, umiditate inadecvata, stres, stil de viata neigienic, factori endo- sau exogeni. In jurul varstei de 50 de ani, din cauza tulburarilor endocrinologice, procesul de deshidratare cutanata este agravat, ceea ce determina accentuarea ridurilor statice si duce la deteriorarea permanenta a profilului lipidic al pielii.

Modificarile atrofice care duc la scaderea volumului muscular si degradarea tesutului hipodermic sunt caracteristice pielii mature. In consecinta, poate aparea atrofia totala, translocarea sau retinerea tesutului adipos al fetei. Procesul de imbatranire are loc in toate straturile pielii si se refera si la modificarile atrofice din zonele anexe (perfuzie slaba a foliculilor de par sau a patului unghial).

Imbatranirea endogena determina degradarea treptata a fibroblastelor, a vaselor de sange, a factorului natural de hidratare (NMF), a melanocitelor sau a celulelor Langerhans. Toate aceste tulburari duc la modificari atrofice. Factorii cheie aici sunt schimbarile care inseamna subtierea epidermei (inhibarea proliferarii keratinocitelor), limitarea flexibilitatii pielii si, de asemenea, regresia progresiva a tesutului adipos (de exemplu, ,,pungi de sub ochi"). Modificarile atrofice care apar idiopatic, pot fi congenitale sau dobandite si coexista adesea cu diferite dermatoze. Imbatranirea endogena afecteaza trasaturile fetei.

Atrofia tesutului cutanat, cel mai bine vizibila in zona gurii, este de asemenea caracteristica menopauzei.

La imbatranire, terminatiile fibrelor nervoase sunt, de asemenea, supuse degenerarii, care este perceputa ca furnicaturi brusce ale pielii. Mai mult, pielea matura este sensibila si prezinta o tendinta la dezvoltare de eczeme, acnee rozacee, modificari de tip hirsutism, dar si la agravarea dermatozelor cronice.

menopauza2

Hormonii sexuali accentueaza imbatranirea pielii

In primul rand, hormonii sunt responsabili de starea pielii, afectand viteza procesului de imbatranire, provocand diferite defecte ale pielii si afectand cursul dermatozelor cronice. Imbatranirea hormonala a pielii coexista cu imbatranirea cronologica si fhotoaging. Dintre multi hormoni diferiti, principalii responsabili de imbatranire sunt cei sexuali. Se pare ca pielea este asa-numita „harta receptorilor hormonilor estrogeni si androgeni". Cele mai mari grupuri de hormoni sunt localizate pe suprafata pielii fetei, a membrelor inferioare si in zona organelor genitale. In tabloul histologic, astfel de modificari apar la nivelul epidermei, pielii si tesutului subdermal.

La nivelul epidermei si pielii, hormonii sexuali limiteaza proliferarea celulara, rezultand degradare cutanata si atrofia patului vascular. Activitatea redusa a fibrelor de colagen si elastina scade concentratia de glucozo-amino-glicani, ceea ce are ca rezultat procesul de degradare a fibrelor de colagen si elastina.  In timpul procesului de imbatranire, colagenul isi pierde caracteristicile fizice si chimice, capacitatea sa de turgescenta scade, concentratia de hidroxiprolina creste si capacitatea sa de legare a calciului creste.

Densitatea colagenului in perioada post-menopauza scade in medie cu 2% anual. Lipsa circulatiei sanguine adecvate determina o scadere a numarului de melanocite si celule Langerhans din epiderm.

Pielea devine mai putin rezistenta la factorii externi sau interni si permeabilitatea acesteia creste.

Tesutul hipodermic sufera, de asemenea, datorita modificarii valorilor hormonilor sexuali. Deteriorarea peroxizomilor si a asa-numitilor receptori PPAR determina o scadere a activitatii adipocitelor. Acest proces are ca rezultat descompunerea sau atrofia tesutului adipos. Modificari caracteristice apar in zona arcului supraciliar, a orbitelor, a tamplelor si a oaselor pometilor. Maxilarul, pliurile nazolabiale si barbia devin, de asemenea, rezervorul de tesut adipos.

Estrogenul promoveaza cresterea, densitatea si fermitatea parului si a unghiilor. In timpul menopauzei, doamnele pot observa ca parul lor este subtire, isi pierde stralucirea sau cade mai mult. De asemenea aspectul unghiilor sufera modificari fiziologice cu inaintarea in varsta.

Beneficiile dietei potrivite

Initierea profilactica a unei diete bogate in calciu si suplimentarea suplimentara cu vitamina D, stilul de viata activ si utilizarea terapiei hormonale substitutive protejeaza eficient impotriva fracturilor osoase nedorite.

Obezitatea caracteristica perimenopauzei este legata de un sindrom metabolic de menopauza, care scade sensibilitatea tesuturilor pentru actiunea insulinei (rezistenta la insulina). Acest proces poate fi responsabil pentru aparitia diabetului de tip 2, care apare foarte des la persoanele mature care nu respecta cerintele dietei si au un stil de viata inactiv. De asemenea, odata cu varsta, riscul de aparitie a numeroase boli oncologice creste. 

menopauza1

Menopauza trebuie abordata multidisciplinar

Vizitele doamnelor peste 50 de ani, la medicul dermatolog, nu cu mult timp in urma, erau o raritate, pentru ca eram obisnuite sa „acceptam trecerea timpului". Astazi doamnele sunt constiente de frumusetea lor matura, sunt deschise la tendinta „inaintarii in varsta cu gratie" si din ce in ce mai dispuse sa foloseasca sfaturile specialistilor in domeniu.

Zicala atemporala a lui Hipocrate: „mai bine sa previi decat sa vindeci", este inca de actualitate in ceea ce priveste ingrijirea pielii mature. In prezent, majoritatea clinicilor de beauty ofera o gama larga de servicii estetice adaptate nevoilor femeilor mature. Procedurile propuse vizeaza incetinirea procesului de imbatranire prin activarea procesului natural de renovare si regenerare a pielii. Datorita stimularii fibrelor de colagen sau elastina si imbunatatirii unei microcirculatii cutanate, pielea devine mai rezistenta la actiunea factorilor endo- sau exogeni.

Comunitatea medicala aplecata spre problemele menopauzei, promoveaza sanatatea si frumusetea, are grija de pielea matura prin abordare multidisciplinara, care pe langa procedurile estetice speciale, recomanda si o alimentatie adecvata, suplimentarea cu vitamine, micro- sau macro-elemente, acid hialuronic, precum si stil de viata activ si sanatos. Respectarea acestor recomandari are ca rezultat stimularea metabolismului tisular, permite auto-regenerarea si oxigenarea adecvata a celulelor, cu efect pozitiv asupra intregului organism.