Contactează-ne!
Ai simptome care te supără? Solicită chiar acum un sfat medical specializat.
Sistemul IA a fost instruit si testat folosind peste 4000 de biopsii digitale (scanate) provenind de la 5 spitale din Marea Britanie, care foloseau 5 tipuri de scannere de la 4 companii diferite. Ulterior, modelul a fost validat pe un alt set independent, compus din circa 650 de imagini noi, unde a atins o sensibilitate de peste 95% si o specificitate de aproape 98%. Intr-un test separat, patru medici anatomopatologi au evaluat acelasi set de imagini. Rezultatele au aratat ca nivelul de concordanta intre sistemul IA si un medic anatomopatolog era comparabil cu nivelul de concordanta dintre doi experti in anatomie patologica.
Oamenii de stiinta considera ca aceasta tehnologie ar putea ajuta la scurtarea timpului necesar pentru stabilirea diagnosticului, reducand presiunea asupra personalului medical si facilitand accesul la diagnostic in tarile in curs de dezvoltare, in care numarul specialistilor in anatomie patologica este redus.
“Este pentru prima data cand s-a demonstrat ca inteligenta artificiala poate diagnostica la fel de precis ca un medic anatomopatolog experimentat daca o persoana are sau nu boala celiaca. Deoarece am antrenat softul pe seturi de date generate in mai multe conditii diferite, stim ca ar trebui sa poata functiona in situatiile in care biopsiile sunt procesate si scanate diferit”, a declarat dr. Florian Jaeckle, coautor al studiului si cercetator in cadrul Departamentului de Patologie al Universitatii Cambridge, adaugand ca pasul urmator ar fi testarea algoritmului pe un esantion clinic mult mai mare.
Diagnosticul digital, posibil datorita colaborarii medic - tehnologie
Pentru a intelege cat mai bine utilitatea softului testat de cercetatorii britanici si impactul lui asupra modului in care se stabileste diagnosticul de boala celiaca, am discutat cu directorul medical al Diviziei de Laboratoare Clinice REGINA MARIA, dr. Andreea Alexandru. Am aflat, astfel, ca exista mai multe softuri similare, dezvoltate si antrenate sa sprijine diagnosticul digital in mai multe afectiuni, nu doar boala celiaca, dar si ca deocamdata niciun astfel de soft nu a primit validarea si aprobarea pentru diagnostic.
Este un pas in fata, iar programele de inteligenta artificiala pot ajuta la reducerea timpului de analiza a probelor, insa este important sa intelegem ca, deocamdata, procesul de stabilire a diagnosticului de boala celiaca trebuie sa urmeze etapele obisnuite, extrem de importante pentru acuratetea si corectitudinea diagnosticului. Ne referim aici la controlul si evaluarea medicului gastroenterolog a simptomelor descrise de pacient, la efectuarea analizelor de laborator specifice, apoi la importanta colonoscopiei si/sau endoscopiei digestive, recoltarea probelor necesare pentru biopsiere, procesarea acestor probe, scanarea si interpretarea lor pentru a detecta modificarile de la nivelul vilozitatilor intestinale – acele proeminente minuscule asemanatoare firelor de par care captușesc intestinul subtire si care permit absorbtia nutrientilor.
“Pentru a putea stabili diagnosticul, pacientul trebuie sa faca colonoscopia/endoscopia digestiva, sa-i recoltam biopsia din mucoasa gastrica, biopsie care trebuie procesta astfel incat tesutul sa ajunga pe lama si sa fie colorat. Ulterior se scaneaza lama si imaginile sunt interpretate de soft si se pune diagnosticul. Vedem astfel ca traseul pana la diagnosticul digital implica tehnologia si medicii anatomopatologi. Cu cat etapele pana la scanare sunt mai standardizate (calitatea lamei, coloratia lamei, calitatea imaginii achizitionate etc) cu atat softului, dar si medicului ii va fi mai usor sa puna un diagnostic. Este clar ca spre asta ne indreptam si trebuie sa fim deschisi pentru aceste oportunitati”, ne-a explicat dr. Andreea Alexandru, medic primar Medicina de laborator, cu peste 20 de ani experienta in domeniu.
Inteligenta artificiala poate grabi interpretarea biopsiilor
In prezent, biopsia duodenala reprezinta standardul de aur pentru diagnosticarea bolii celiace. Analiza microscopica si interpretarea modificarilor de la nivelul vilozitatilor intestinale au un anumit grad de subiectivitate. Medicii anatomopatologi folosesc un sistem de clasificare a modificarilor, cunoscut sub numele de scorul Marsh-Oberhuber, pe baza caruia evalueaza severitatea afectarii vilozitare de la gradul 0 (normal) pana la III (atrofie completa):
- Marsh 0 – mucoasa normala;
- Marsh I – leziune infiltrativa;
- Marsh II – leziune hiperplastica;
- Marsh III – atrofie (IIIa – atrofie partiala, IIIb atrofie subtotala si IIIc – atrofie totala)
In general, un medic anatomopatolog are nevoie de aproximativ 5-10 minute pentru a analiza o biopsie, in timp ce algoritmul de inteligenta artificiala poate stabili diagnosticul de boala celiaca mult mai repede, sustine cercetatorul de la Universitatea Cambridge, dr. Florian Jaeckle.
„Cu ajutorul softului de inteligenta artificiala se poate oferi un rezultat aproape instantaneu, deoarece este acesta este capabil sa genereze rezultate in mai putin de un minut si imediat ce este scanata o biopsie”, a explicat dr. Jaeckle.
👉 Boala celiaca afecteaza pana la 1 din 100 de persoane si poate avea consecinte serioase asupra sanatatii, afectand aproape orice organ din corp. Simptomele acestei afectiuni autoimune pot varia considerabil — de la disconfort abdominal si diaree pana la eruptii cutanate si anemie. Aceste variatii fac ca diagnosticul sa fie adesea dificil, chiar si pentru specialisti.
Lamele de anatomie patologica, scanate si in Laboratoarele Regina Maria
Scannere asemenea celor utilizate de cercetatorii de la Universitatea Cambridge pentru a antrena softul de inteligenta artificiala sa analizeze si sa interpreteze biopsiile digitale exista in nueroase spitale si laboratoare de analize medicale, inclusiv in laboratoarele Regina Maria. Sunt folosite pentru a trimite imaginile achizitionate de pe lamele de anatomie patologica medicilor din clinicile si spitalele din tara, dar si pentru a ajuta medicii sa se consulte intre ei in privinta modificarilor observate.
“Scanerul de lame de histopatologie ne ofera posibilitatea de a distribui cazurile catre medicii din tara si de a avea consultari pe baza anumitor lame inainte de a oferi un diagnostic. De asemenea, avem si un scaner cu un soft de screening al lamelor de citologie Babes-Papanicolau, insa acest soft nu e validat pentru diagnostic, el propune, dupa scanarea lamelor, anumite campuri si anumite interpretari. Medicul anatomopatolog este cel care verifica si valideaza datele furnizate de soft”, ne-a explicat dr. Andreea Alexandru.
Scanerele digitale sunt instrumente utilizate pentru a crea imagini digitale de inalta rezolutie ale probelor de tesut, permitand medicilor anatomopatologi sa le examineze si sa le analizeze de la distanta. Aceasta tehnologie contribuie la imbunatatirea preciziei, eficientei si accesibilitatii in domeniul histopatologiei.
Consultant: Dr. Andreea Alexandru, medic primar Medicina de laborator, director medical Divizia Laboratoare Regina Maria
Surse:
- https://www.cam.ac.uk/stories/AI-and-coeliac-disease
- https://www.theguardian.com/science/2025/mar/27/coeliac-disease-diagnosis-ai-tool
- https://www.coeliac.org.uk/research/our-research-projects/current-research/an-artificial-intelligence-solution-for-diagnosis-and/
- https://medicalxpress.com/news/2025-03-ai-good-pathologists-celiac-disease.html