Conf. Dr. Florin Draghia, Medic Primar Radiologie si Imagistica, efectueaza in Ponderas Academic Hospital colonoscopie virtuala, o metoda imagistica CT 3D prin care se pot aprecia atat formatiunile tumorale ale colonului, cat si modificarile de vecinatate sau la distanta.
Care este rolul medicului imagist in cadrul echipei multidisciplinare de oncologie colorectala? Care sunt avantajele acesteia?
Pentru orice patologie mai complexa este bine sa existe o echipa multidisciplinara. Avantajul este faptul ca fiecare este ultraspecializat pe un anumit domeniu, in specialitatea lui, iar lucrurile in echipa sunt foarte bine cunoscute, astfel incat fiecare stie ce informatii trebuie sa-i transmita celuilalt medic din echipa.
De cate ori va intalniti in cadrul echipei multidisciplinare?
In Centrul de Excelenta in Chirurgia Colorectala ne intalnim in cadrul Tumor Board o data pe saptamana, zi in care se discuta toate cazurile din cursul saptamanii care au aparut sau care sunt in curs de finalizare.
Cine are „teancul de dosare”, chirurgul?
Nu mai exista practic un teanc de dosare, este un program informatic complex in care sunt introdusi toti pacientii, pe care il poate accesa orice membru al boardului: medic chirurg, ecografist, oncolog.
O importanta foarte mare o are medicul oncolog – el si chirurgul sunt cei care coordoneaza, sunt “creierele” acestei echipe. Chirurgul, pentru ca pacientul vine cu manifestarile simptomatice ale bolii si aici este diagnosticata boala, urmand ca dupa aceea sa fie investigata, iar in final se ajunge la medicul oncolog, care preia bolnavul inainte sau dupa operatie, dupa caz, si conduce tratamentul oncologic, bineinteles monitorizat imagistic la diverse intervale.
In mod traditional, in Romania, o asemenea echipa functiona cumva informal, in sensul ca medicul imagist trimitea pacientul la medicul chirurg in care avea incredere. In cadrul echipei multidisciplinare formate aici se asigura astfel o calitate imbunatatita a managementului cazului.
In primul rand, modul cum este gandit parcursul medical al pacientului are la baza criterii internationale de tratament, chirurgical, oncologic si imagistic, stabilite prin standarde acreditate, ce pot fi modificate in functie de patologia si evolutia acestui tratament cat mai eficient si mai rapid.
Din pacate lipseste un sistem de screening sustinut de sistemul medical national.
Suntem inca in stadiul in care bolnavul vine din cauza simptomatologiei, intr-un stadiu destul de avansat al bolii, cu sanse relativ reduse de tratament eficient si de durata.
Existenta acestei echipe multidisciplinare, similare celor din tarile cu experienta indelungata in aceasta patologie, are rolul de a prelua si directiona pacientul pe un parcurs bine definit, rapid si eficient.
In Ponderas Academic Hospital nu mai exista probleme de genul: “la cine il trimit”, daca medicul respectiv poate, daca nu cumva e plecat in concediu, daca se mai ocupa de pacient dupa ce l-a operat, daca lucreaza cu medicul oncolog pe care-l stiu eu, samd.
In cadrul echipei multidisciplinare, munca intregii echipe devine o unitate de calitate, astfel incat pacientul este tratat in conditiile cele mai bune si rapid de-a lungul intregului parcurs medical.
O echipa multidisciplinara nu se formeaza usor, pentru ca exista nevoia unei unitati in calitatea pregatirii si experientei medicale, ce se formeaza in timp, membrii echipei se selecteaza pe baza unui anumit nivel de pregatire si calitate a actului medical.
Simtiti ca rolul imagistului este mai bine valorizat in cadrul acestei echipe fata de echipa informala, este altfel ascultat cuvantul dvs, al medicului imagist?
Desigur, comunicarea dintre membrii echipei este esentiala, imagistul reprezentand partea din echipa ce monitorizeaza permanent modificarile aparute, elementele pozitive sau negative, evolutia din momentul preoperator si post-operatorie, modificarile dupa chimioterapie, radioterapie etc. Noi reprezentam, practic, “ochii nevazuti“ care aduc in fata echipei rezultatele. In functie de rezultatele examinarilor imagistice se stabileste planul ulterior al tratamentului medical, pentru fiecare pacient in parte.
De multe ori medicii imagisti sunt cei care devin interfata “diagnostica” de moment intre bolnav si intreaga echipa medicala, moment foarte important in a manageria si explica parcursul medical probabil.
Exista multi pacienti care stiu diagnosticul si vin si ne-ntreaba – ce diagnostic am, ce sanse de tratament am, e bine, nu e bine, care sunt sansele evolutive etc.
Ne putem expune parerea in fata pacientului, dar fara multe amanunte sau certitudini; singurii in masura sunt chirurgul si oncologul, ce stabilesc si diagnosticul final si stadiul bolii in care se afla pacientul, precum si liniile de tratament. In echipa fiecare, in functie de specialitatea lui, isi spune parerea – chirurgul, medicul de medicina interna, oncologul. Imagistul stadializeaza evolutia bolii prin metodele caracteristice.
La ce intervale se face monitorizarea imagistica a unui pacient cu cancer colorectal?
La inceput, pacientul vine din trei in trei luni, dupa aceea din sase in sase luni, si apoi din an in an. Noi il vedem si il monitorizam pe termen lung, pentru a vedea evolutia sau prezenta formatiunilor metastatice sau posibila revenire a bolii etc.
Ce este colonoscopia virtuala? Ce este diferit fata de colonoscopia clasica?
In Ponderas Academic Hospital facem atat colonoscopie clasica, cat si si colonoscopie virtuala. Colonoscopia normala se face utilizand colonoscopul, un “tub flexibil” in capatul caruia este o camera video care se introduce in interiorul colonului pana la nivelul cecului intr-un singur sens, dar nu are o flexibilitate suficient de mare ca medicul sa vada ce e si in spatele camerei. Astfel, colonoscopia clasica are unele “zone moarte”, in care nu vezi. Exista intotdeauna o zona restanta pe care nu o vezi si nu o poti calcula.
Pentru colonoscopia virtuala se face o pregatire similara, colonul e gol, dupa care se introduce bioxid de carbon, sub presiune, si colonul se dilata. Aerul introdus intinde bine peretele colonului si nu raman pliuri, sporind vizibilitatea.
Se face apoi o scanare CT speciala. Ulterior cu ajutorul unui soft se face reconstructia tridimensionala a intregii circumferinte a colonului, astfel ca putem vedea tot lumenul, fara “zone moarte”.
Este deci o investigatie care permite o vizualizare foarte buna
Da, se pot vedea si zonele lipsa din cadrul colic pe care nu le puteam vedea cu colonoscopia clasica, plus ceea ce este in afara peretilor. In colonoscopia clasica vedem doar in interior, pe cand cu ajutorul computerului tomograf putem vedea cat de mult o eventuala formatiune tumorala invadeaza peretele, alte organe, daca exista sau nu metastaze samd.
Ce simte pacientul in timpul investigatiei?
Colonoscopia virtuala este nedureroasa. Bolnavul nu simte nicio durere, doar niste crampe, dar care noua ne indica un colon bine destins. In mod normal trebuie sa existe aceste crampe pentru ca examinarea sa fie de calitate.
Cum apare cancerul colorectal?
Factorii favorizanti sunt polipii sau diverticulii sigmoidieni. Polipii sunt niste proeminente ale mucoasei, ca niste ciucuri, in interior, iar diverticulii sunt niste excrescente in peretii colonului, ca un fel de caverna in peretele colonic. Cei mai periculosi sunt polipii, care proemina in interiorul colonului, sunt acoperiti de mucoasa si sunt iritati de continutul colonului, pot sa sangereze si incetul cu incetul se pot transforma in formatiuni tumorale. Se presupune ca de aici apare cancerul de colon, mai ales ca polipoza si diverticuloza apar in aceleasi regiuni unde apare cel mai frecvent si cancerul. Polipii ii depistam la colonoscopie si in general se scot, chiar daca nu au niciun fel de modificare.
Cand vorbim de cancerele colorectale, unde sunt localizate majoritatea?
Majoritatea cancerelor colorectale sunt la nivelul colonului sigmoid, rectului si flexurilor colice. Ierarhizate dupa frecventa sunt cancerul de rect, colon sigmoid si cele situate la nivelul curburilor, intre colonul transvers si ascendent si transvers si descendent, la flexurile colice. Cele mai multe sunt pe colonul de partea stanga, aici sunt mai mult de jumatate, aproximativ 60 - 70%.
Ati remarcat o evolutie, in timp, in ceea ce priveste stadiul tumorilor?
Din punct de vedere al diagnosticarii, rata de diagnostic a formatiunilor a crescut foarte mult. Bineinteles ca sunt mult mai multe cazuri de formatiuni tumorale pe care le vedem mult mai devreme decat acum zece ani. Nici nu se compara! Din pacate, ca evolutie si ca moment de prezentare a pacientului la medic, lucrurile sunt cumva comparative cu ceea ce se intampla acum 10 – 15 ani.
Deci nu venim mai devreme la medic?
Din punctul acesta de vedere, nu ne-am aliniat la screening-urile care se fac in alte tari (pentru cancerul de san, de col uterin, de colon, de prostata) care se fac gratuit pe baza sistemului de asigurari medicale private sau de stat, institutionalizat in multe tari.
Dar nu e deja tarziu cand apare scaderea ponderala?
Ba da, dar exceptand screeningul, fara simptomatologie nu vine nimeni la doctor. Trebuie sa ii deranjeze ceva. Exista bolnavi care nu au alta simptomatologie decat scaderea ponderala. Si asta remarcata dupa haine, de familie, prieteni – “ce se-ntampla cu tine, ca nu te-am vazut de doua luni si ai slabit 15 kg”. Acesta e un semn mare de intrebare, bolnavul ar trebui adus la doctor si investigat inclusiv pentru cancerul colorectal.
De exemplu, se-ntampla frecvent sa examinam un pacient pentru dureri la coloana lombara si sa descoperim cancere si metastaze osoase lombare.
Cum comentati faptul ca situatia nu s-a imbunatatit in Romania si ca nu se descopera cazuri in stadii mai precoce, deocamdata.
Lipsa culturii medicale si lipsa unui sistem de screening pentru bolile importante, care ar schimba lucrurile.
Interviu realizat de Delia Budurca, Senior Medical Editor