Mergi la conţinutul principal

Eşti aici

Lucruri mai putin cunoscute despre analizele de laborator

O analiza de sange de rutina este hemoleucograma completa, care masoara numarul de leucocite, eritrocite, nivelul hemoglobinei, precum si alte componente ale sangelui. Prin aceasta analiza se pot depista anemia, infectia sau leucemia (cancerul de sange).

Riscul de boala de inima este depistat prin profilul lipidic care masoara nivelurile de colesterol total din sange, precum si colesterolul “bun” (HDL), colesterolul “rau” (LDL) si trigliceridele.

Intelegerea completa a rezultatelor analizelor de sange te ajuta sa iei decizii optime privind alimentatia si stilul de viata. Iti prezentam 10 aspecte in legatura cu rezultatele analizelor pe care cel mai probabil medicul ti le comunica daca stii ce anume sa intrebi.

1. Rezultatele analizelor mele de sange inseamna o veste buna?

Analizele de sange de rutina sunt in general recomandate pentru depistarea problemelor de sanatate si se fac in cadrul controalelor medicale. Pe buletinul cu rezultatele poti observa daca nivelurile se incadreaza in parametri normali. Rezultatele anormale (in afara valorilor de referinta) apar, de obicei, incadrate in chenar sau marcate cu rosu, in functie de procedurile interne ale laboratorului unde sunt efectuate analizele. Totusi, chiar daca rezultatele sunt normale, intoarce-te la medicul trimitator pentru interpretare. Intreaba medicul daca exista modificari fata de rezultatele precedente si ce inseamna acestea.

2. “Normal” poate sa difere daca esti femeie sau barbat

In cazul in care compari rezultatele analizelor tale cu cele ale cuiva de sex opus s-ar putea sa te suprinda sa descoperi ca exista o serie de diferente. De exemplu, valorile normale de referinta pentru eritrocite in cadrul hemoleucogramei complete este intre 5 si 6 milioane (de celule rosii) per microlitru la barbati, insa la femei, este intre 4 si 5 milioane, potrivit National Heart, Lung and Blood Institute (NHLBI) din SUA.

3. “Normal” poate sa difere sau nu in functie de varsta

In cazul unor analize, precum hemoglobina, rezultatele normale variaza in functie de varsta. De exemplu, la copii, un nivel al hemoglobinei de 11-13 grame/decilitru (g/dl) este normal, insa la barbati, valoarea normala este de 14-17 g/dl, in timp ce la femei, 12-15 g/dl este considerata valoarea normala. In cazul altor analize, precum colesterolul LDL, valorile sub 100 miligrame/decilitru (mg/dl) sunt considerate optime indiferent de varsta.

Mai mult, varsta si alti factori de risc pentru boala de inima pot influenta modul in care medicul tau va interpreta rezultatelor analizelor care arata un nivel al colesterolului peste valorile normale. Daca esti barbat peste 45 de ani sau femeie peste 55 si ai boala de inima sau diabet, medicul cel mai probabil te va sfatui sa iei masuri pentru a reduce colesterolul LDL daca acesta depaseste 100 mg/dl.

4. “Pozitiv” poate sa nu insemne vesti bune

Unele analize de sange recomandate pentru depistarea unor boli presupun identificarea markerilor moleculari din sange –testele pentru siclemie (anemie cu celule in secera), HIV, hepatita C si testul genetic BRCA1 sau BRCA2 pentru determinarea riscului de cancer mamar sau ovarian. Rezultatele sunt considerate “pozitive” cand prin analiza este depistat ceea ce se cauta - markerul bolii (AND, anticorp sau proteina). In aceste cazuri, un rezultat pozitiv inseamna ca ai boala sau disfunctia sau, in cazul unei boli infectioase, ai fost expus la boala in trecut.

5. “Negativ” este de obicei o veste buna

“Negativ” nu inseamna “rau” cand vine vorba de analize de sange. Un rezultat negativ arata ca nu a fost depistat ceea ce s-a urmarit, fie un marker al unei afectiuni, fie un factor de risc pentru o problema de sanatate.

Dupa efectuarea unei analize de sange prin care se urmareste diagnosticul unei boli infectioase – de exemplu, cantitatea de interferon gamma in cazul tuberculozei – primirea unui rezultat negativ este o veste buna, fiindca inseamna ca analiza nu a aratat prezenta unei infectii.

6. Sunt posibile rezultate fals-pozitive

Primul test de screening pentru o boala trebuie adeseori sa fie confirmat de un al doilea, mai specific, pentru a descoperi daca rezultatele sunt precise si reprezentative pentru sanatatea ta. Un exemplu este testul rapid pentru HIV, care este adeseori precis, insa in cazuri rare poate oferi un rezultat fals-pozitiv (ceea ce inseamna ca rezultatul analizei este pozitiv, insa persoana nu are, de fapt, boala). Acest rezultat poate sa apara in cazul unor anumite analize care masoara anticorpi, deoarece persoana poate sa aiba o afectiune imuna (precum artrita reumatoida sau mielomul multiplu), in urma careia produce anticorpi care interfereaza cu testul.

7. Sunt posibile rezultate fals-negative, de asemenea

Uneori, rezultatul nu arata ca ai boala, chiar daca o ai. De exemplu, daca ai efectuat o analiza de sange pentru hepatita C si rezultatele au iesit negative, insa tu ai fost expus la virus in ultimele luni, ai putea avea totusi infectia si sa nu stii inca. In mod similar, daca ai fost testat pentru boala Lyme in primele saptamani de la infectare, este posibil ca analiza de sange sa fie negativa pentru ca organismul nu a dezvoltat inca anticorpi.

8. Valorile de referinta pot fi diferite in functie de laborator

Buletinul de rezultate de la laboratorul de analize compara rezultatele analizelor tale cu valorile considerate normale pentru acel laborator. Valorile de referinta sunt bazate pe rezultate obtinute in urma testarii unui esantion mare de persoane in cadrul acelui laborator. Este posibil ca valorile sa nu fie aceleasi cu ale altui laborator; prin urmare, sa nu fii surprins daca un set de analize efectuat anterior este diferit de cel din prezent, chiar daca analizele sunt similare – diferenta poate fi de la laborator.

9. Este posibil ca rezultatele anormale sa nu fie determinate de oboala

Un rezultat in afara valorilor de referinta ale laboratorului nu implica in mod obligatoriu ca ai o boala. Rezultatele pot fi anormale din alte motive. Daca ai efectuat testul pentru determinarea glucozei din sange si ai mancat inainte de test, ai baut alcool in seara precedenta testului sau ai luat anumite medicamente, rezultatele ar putea fi temporar in afara valorilor de referinta, fara sa fie dovada unei boli. Pentru a evita asemenea probleme, cel mai bine este ca, inainte de orice tip de analize de laborator, sa intrebi medicul daca este nevoie de pregatire speciala inainte de recoltare.

10. Se pot produce si greseli

Desi incurcarea probelor de sange este o raritate, se poate intampla. De asemenea, modul in care sunt manevrate probele inainte de a fi analizate poate, de asemenea, sa afecteze rezultatele. De exemplu, daca proba este recoltata in recipientul nepotrivit, agitat necorespunzator sau depozitat prea mult sau la temperatura gresita, rezultatele pot fi eronate.

In Laboratorul central REGINA MARIA, grație tehnologiei state-of-the-art Roche Diagnostic, prima de acest fel din Romania, eroarea umana este aproape de zero, se asigura siguranta urmaririi probei prin codul de bare, iar 90% dintre rezultatele de biochimie și imunologie sunt furnizate in aceeași zi.

Gasesti informatii detaliate depre analizele de sange in Dictionarul de analize.

Surse de informatie:

www.everydayhealth.com

Consultant: Dr. Andreea Alexandru, Director Medical Laborator Central Regina Maria