EDU.REGINAMARIA.RO

Inteligența emoțională, factor-cheie în crearea unui mediu de lucru performant

Articol de Andreea Bădoiu Editor
Inteligența emoțională e caracteristica de bază care permite crearea de relații interpresonale puternice și reprezintă una dintre cele mai importante calități pe care le pot avea angajații, cu atât mai mult cei din leadership. Pentru a rămâne competitive și performante, companiile au nevoie de lideri care să le conducă eficient, iar inteligența emoțională reprezintă un instrument important în acest demers.

Gestionarea emoțiilor, ca parte esențială a succesului

Mediul profesional este adesea volatil, cu situații care se schimbă rapid și mulți oameni cu care suntem nevoiți să interacționăm zilnic. Nu toți suntem la fel de capabili să gestionăm eficient relațiile cu ceilalți, dar cu puțin efort ne putem dezvolta capacitățile emoționale astfel încât să reușim să creăm relații profesionale puternice. Cu alte cuvinte, ne dezvoltăm inteligența emoțională pentru a putea lucra mai eficient și mai ușor cu colegii.

Din punct de vedere psihologic, inteligența emoțională (EQ) este definită ca abilitatea de a înțelege, folosi și gestiona propriile emoții în așa fel încât să reducem stresul, să comunicăm eficient, să empatizăm cu ceilalți și să depășim cu succes situațiile tensionate. Inteligența emoțională este adesea definită și prin patru atribute distincte:

  • gestionarea de sine – prin controlarea comportamentelor compulsive și gestionarea emoțiilor într-un mod sănătos, luarea de inițiative, îndeplinirea promisiunilor și adaptarea la schimbare;
  • autoconștientizare – prin recunoașterea propriilor emoții și a modului în care afectează ele procesele cognitive șei comportamentul;
  • conștientizare socială – manifestată prin empatie și prin înțelegerea emoțiilor celorlalți oameni, prin capabilitatea de a decoda indicii emoționale, prin sentimentul de confort în contexte sociale și prin recunoașterea dinamicilor de putere dintr-un grup sau dintr-o organizație;
  • gestionarea relațiilor – prin capabilitatea de a dezvolta și a menține relații cu ceilalți, prin comunicare clară, prin capacitatea de a-i inspira pe ceilalți, de a lucra bine în echipă și de a gestiona eficient conflictel.

Chiar dacă majoritatea dintre noi am fost educați să-i privim pe ceilalți din perspectiva inteligenței lor intelectuale (IQ), inteligența emoțională este piesa de puzzle care completează armonios un angajat. De exemplu, pot exista angajați care să exceleze din punct de vedere intelectual și să aibă toate certificările și studiile la nivel înalt, însă să fie incapabili să se adapteze și să se integreze în contexte sociale sau să-și gestioneze emoțiile și relația cu ceilalți. De aceea, unii dintre specialiști consideră că inteligența emoțională este, de fapt, cheia succesului, întrucât toate celelalte abilități se pot învăța și dezvolta punctual în viața profesională. Un studiu al UC Berkeley arată că inteligența emoțională este un atribut de patru ori mai puternic decât IQ-ul atunci când vine vorba de estimarea succesului profesional, iar 90% din cei mai buni angajați ai companiilor analizate au înregistrat scoruri mari atunci când le-a fost măsurată inteligența emoțională. În plus, 67% din recrutorii participanți la studiu au declarat că inteligența emoțională este cel mai important atribut pe care îl caută la un candidat și doar 33% au spus că se bazează în principal pe competențe în cadrul procesului de recrutare.

Inteligența emoțională afectează și retenția angajaților, nu doar performanța profesională, așa cum relevă un studiu Gallup care a stabilit că angajații care au manageri cu un grad înalt de inteligență emoțională sunt de patru ori mai puțin predispuși să-și dea demisia. 69% din managerii ai căror angajați au performanțe foarte bune au putut fi considerați bine dezvoltați în ceea ce privește inteligența emoțională, iar 70% din angajați evaluează climatul de lucru prin prisma capacităților emoționale ale managerilor. Complementar, datele The Institute for Health and Human Potential arată că, în mediul organizațional, 70% din clienții pierduți de companii și 75% din traiectoriile profesionale deviate pot fi atribuite unor probleme legate de inteligența emoțională a celor implicați.

Angajații cu un grad ridicat de inteligență profesională, spun specialiștii, sunt mai eficienți pentru că reușesc să decodeze mai rapid limbajul nonverbal și să gestioneze mai eficient relațiile cu ceilalți colegi. Faptul că posedă un grad mai ridicat de empatie ajută și la derularea mai omogenă a proceselor de lucru, pentru că acești angajați sunt capabili să înțeleagă ceea ce gândesc și simt ceilalți și să facă adaptările necesare acolo unde este nevoie.

Cum ne putem îmbunătăți inteligența emoțională

De la simplele sarcini de birou până la deciziile importante, toate aspectele de business sunt influențate de inteligența emoțională. De aceea, companiile ar trebui să pună pe primul loc îmbunătățirea acestui capitol, acolo unde este necesar. Există o serie de lucruri pe care le putem face pentru a ne dezvolta abilitățile emoționale și a duce munca la un nivel superior, mai performant și mai benefic pentru toți.

Concentrarea pe emoții. Emoțiile sunt ca o busolă pentru comportamentele și gândurile noastre, așa că angajații care se vor concentra pe emoții au șanse mai mari să-și îmbunătățească inteligența emoțională. Modul în care verbalizează emoțiile și ce le comunică acestea despre mediul înconjurător se pot traduce printr-o productivitate mai bună și printr-o mai bună conștientizare.

Curiozitatea. Deschiderea către a învăța lucruri noi și a înțelege perspectivele celorlalți colegi poate îmbunătăți nu doar capacitatea de ascultare, ci și relațiile din mediul profesional, pentru că ceilalți se vor simți înțeleși.

Lipsa judecăților de valoare. Ceilalți se deschid și își împărtășesc experiențele mai ușor dacă nu se simt judecați. Un angajat sau un lider cu un grad înalt de inteligență emoțională lasă la o parte preconcepțiile și face un pas în plus către o mai bună înțelegere și acceptare a perspectivelor colegilor. Cu alte cuvinte, ascultarea ajută dacă are scopul de a-l înțelege pe celălalt, nu de a-l judeca.

Validarea emoțiilor. Mai ales în mediul profesional, situațiile tensionate pot să apară des, iar nu de puține ori generează frustrare, furie sau alte sentimente negative. Pentru a putea depăși eficient aceste obstacole, validarea emoțiilor este esențială – e normal și valid să simți asta în acest context, hai să găsim împreună soluțiile de care ai nevoie.

Practici organizaționale centrate pe inteligența emoțională. Angajații care simt că organizația în care lucrează este atentă la nevoile lor și îi pun pe primul loc pot să-și dezvolte mai ușor inteligența emoțională. Dezvoltarea unor practici organizaționale și politici interne care să aibă drept scop bunăstarea psihoemoțională a angajaților poate crește nivelul de inteligență emoțională.

Cultură organizațională bazată pe compasiune. În companiile în care cultura organizațională este bazată pe compasiune , liderii sunt mai degrabă orientați către un stil de leadership care include empatia, valorizarea angajaților și înțelegerea lor. Un astfel de stil de a conduce devine rapid un exemplu pentru ceilalți și ajunge să fie norma la toate nivelurile organizaționale.

Traininguri dedicate. Sesiunile dedicate de training care să vizeze problemele specifice din cadrul companiei sunt instrumente eficiente de a-i ajuta pe angajați să-și dezvolte inteligența emoțională. Cu ajutorul unor traininguri dedicate inteligenței emoționale și managementului stresului, de exemplu, Motorola a reușit să îmbunătățească performanța angajaților care au luat parte la instruire cu până la 93%. 

Atitudine pozitivă. Limitarea judecăților negative despre propria persoană sau despre ceilalți va înlătura limitele mentale și va permite reducerea nivelului de stres și o performanță mai bună. În plus, o atitudine pozitivă va stimula optimismul.

Colaborare. Inteligența emoțională se dezvoltă mai eficient în contexte de colaborare. Astfel, companiile care oferă angajaților oportunități de a lucra în echipă și de colaborare îi ajută să creeze relații mai bune cu ceilalți și să aibă acces la perspective profesionale diferite.

Atitudine proactivă, nu reactivă. De obicei, confruntați cu situații stresante, angajații pot fi tentați să se lase pradă emoțiilor și să reacționeze imediat și impulsiv. A face un pas în spate și a privi problema în ansamblu poate ajuta uneori nu doar la dezamorsarea situației, ci și la găsirea unor soluții mai bune, nedominate de emoțiile de moment.

Deschidere către feedback. Feedback-ul nu este întotdeauna ușor de acceptat, însă este esențial pentru dezvoltarea personală și profesională. Un om cu un grad mare de inteligență emoțională poate nu doar să dea feedback eficient, ci și să îl primească. Astfel, o atitudine deschisă și orientată spre progres e de preferat în locul uneia defensive atunci când e vorba de feedback-ul primit de la ceilalți. De altfel, feedback-ul  este și un instrument util în construirea unei culturi organizaționale sănătoase.

Inteligența emoțională este ca un liant flexibil pe care cu cât îl antrenăm mai mult, cu atât îl putem folosi mai eficient în toate relațiile noastre profesionale. Acest atribut din ce în ce mai căutat pe piața muncii nu este rezervat doar angajaților, ci și liderilor de organizații care, prin intermediul inteligenței emoționale, pot avea un efect pozitiv nu doar asupra performanțelor companiei, ci și asupra tuturor celor cu care intră în contact. Cu siguranță că dezvoltarea inteligenței emoționale este un proces complex și necesită efort susținut, însă va permite crearea unor relații profesionale mai puternice și îndeplinirea mai bună a obiectivelor organizaționale la toate nivelurile, așa că este un element care nu poate fi ignorat.
 

Surse de informație:

  • https://www.hcamag.com/ 
  • https://healthatworkcentre.org.uk/ 
  • https://www.fastcompany.com/ 
  • https://www.helpguide.org/ 
  • https://www.ictsd.org/ 
  • https://bigthink.com/ 
  • https://leaders.com/ 
  • https://elearninginfographics.com/