EDU.REGINAMARIA.RO

Imunizarea prin vaccinare reduce riscul complicatiilor asociate infectiei COVID-19

Una dintre intrebarile cele mai frecvente legate de vaccinarea impotriva COVID-19 se refera la gradul de protectie oferit. Deocamdata, raspunsul este ca nu vom sti exact cat dureaza imunitatea dobandita prin vaccinare pana cand nu vom avea mai multe date din studiile clinice, aflate inca in derulare. Cu toate acestea, expertii din cadrul Oraganizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) si Centrului pentru prevenirea si Controlul Bolilor (CDC) din Statele Unite ale Americii cred ca raspunsul imun dupa vaccinare ar putea fi mai mare, mai bun si mai durabil decat cel obtinut dupa contractarea infectiei COVID-19.

Pe de alta parte, expertii inca studiaza durata imunitatii naturale, dobandita ca urmare a contractarii infectiei COVID-19. Se pare ca acest tip de imunitate variaza de la persoana la persoana, iar cercetarile din domeniu au descoperit ca poate dura fie 3 luni, fie peste 6 luni. Nimeni nu poate spune, insa, cat de severa poate fi boala sau care vor fi efectele pe termen lung asupra pacientilor vindecati. Tocmai de aceea, oamenii de stiinta si reprezentantii autoritatilor recomanda vaccinarea. De aceeasi parere este si dr. Cristina Bilbie, medic primar Radiologie si Imagistica medicala, unul dintre medicii care au examinat imagistic persoanele vindecate de infectie COVID-19 si care a putut observa “urmele” lasate de aceasta boala.

Care dintre cele doua tipuri de imunitate la infectia COVID-19 credeti ca este mai importanta?

Imunitatea naturala, obtinuta in urma infectiei, poate avea variabile personale (imunitatea la momentul infectarii, patologiile asociate) si mai poate varia si in functie de severitatea bolii. Imunitatea obtinuta prin vaccinare, din datele clinice oferite de studiile in curs, ce necesita o desfasurare temporala mai mare, nu are deocamdata durata cunoscuta.

Din punctul meu de vedere o posibila infectie care poate determina manifestari multiple, cu implicatii multisistemice si complicatii subite este fara indoiala de evitat prin imunizarea prin vaccinare, prin prisma scadererii posibilitatii aparitiei complicatiilor grave.

Dvs. v-ati vaccinat impotriva infectiei COVID-19? De ce?

Da, m-am vaccinat, iar la ora actuala am incheiat schema completa de vaccinare. Sunt convinsa ca pentru o protectie cat mai mare, masurile cunoscute de protectie pentru scaderea expunerii (distantarea sociala) si raspandirii (masurile de igiena) pot fi completate de o crestere a rezistentei organismului, prin vaccinarea specifica.

Ce anume v-a determinat si in ce moment sa alegeti sa va vaccinati?

Raspandirea globala, complicatiile si implicatiile de durata ale existentei acestui virus m-au facut si pe mine sa-mi doresc o revenire la ''normalul'' anterior pandemiei. Din moment ce primul vaccin a fost produs si distribuit m-am informat din surse medicale si mi-am invins reticenta si rezervele pe care si eu le-am avut in fata noului si a unei decizii importante. Cazurile examinate la varste tinere fara patologii asociate sau cele ale varstnicilor cu afectiuni oncologice au fost majoritare, iar aspectul imagistic cateodata impresionant m-a facut sa realizez amploarea afectarii virale. Astfel, am considerat ca decizia vaccinarii e una corecta si ea trebuie sa fie majoritara pentru a avea efectul scontat.

Cum i-ati descrie importanta vaccinarii impotriva COVID-19 familiei dvs, astfel incat sa ii convingeti sa se vaccineze?

Consider ca a te vaccina e o masura de protectie, atat personala, cat si fata de cei cu care esti in permanenta in contact, copii, tineri sau varstnici, toate categoriile de varsta care au asociate diverse patologii. Si decizia de a te proteja si de a-i proteja iti da posibilitatea de a fi alaturi de ei, totodata sa-i stii in siguranta.

Stim ca o persoana vaccinata impotriva COVID-19 poate face, totusi, infectia. De ce este, insa, important sa ne vaccinam?

Beneficiile vaccinarii sunt considerabile: reducerea posibilitatii infectarii, reducerea probabilitatii de a face o forma severa de boala, grevata de complicatii si aportul personal la reducerea raspandirii si la disparitia virusului.

Ca medic radiolog care ati evaluat imagistic persoanele care s-au vindecat de COVID-19, ce efecte ale infectiei ati putut observa?

Modificarile date de infectia virala sunt de gravitate variabila si cele pe care le-am notat la pacientii monitorizati au fost grade variabile de fibroza pulmonara, modificari bronsiectatice simple sau cu complicatii inflamatorii, respectiv modificari sugestiv bronsitice.

Cat de mare este riscul ca o persoana care face infectia COVID-19 sa ramana cu astfel de efecte pe termen lung?

Se cunoaste ca un pacient cu afectare moderat-severa COVID-19 poate prezenta o evolutie lent favorabila, dar si una grevata de complicatii. Aceasta evolutie este data de momentul interventiei medicale, afectarea fiind mult mai usor tratata si remisa in absenta simptomelor severe si degradarii clinice, dar si de varsta, modificarile patologice existente, caz in care complicatiile si sechelele sunt considerabile.

In ce consta mai exact monitorizarea imagistica si nu numai a persoanelor care s-au vindecat de COVID-19?

Infectia virala COVID-19 prezinta o contagiozitate foarte mare, iar afectarea poate fi multisistemica in grade variate de severitate. De aceea este nevoie de monitorizare post-infectie, indiferent de gradul de afectare la pacientii testati pozitiv sau cu simptomatologie persistenta. Iar monitorizarea imagistica respiratorie consta in examinare CT. In cazul asocierii dispneii, durerii toracice, scaderea saturatiei in oxigen sau suspiciunii clinice de tromboembolism, monitorizarea trebuie facuta cu CT pulmonar cu substanta de contrast intravenos. As vrea sa punctez aici ca aparatele noastre CT sunt dotate cu aplicatia inteligenta DoseWatch, ce permite personalizarea scanarii in functie de nevoile fiecarui pacient. Aplicarea programului permite medicilor sa reduca expunerea medie la radiatii cu pana la 50%.

Pe langa imagistica, sunt o serie de analize biologice pentru monitorizarea si depistarea eventualelor modificari inflamatorii post-infectioase, teste cardiace (eco cord si EKG), teste pentru evaluarea functiei hepatice si a functiei renale, teste neurologice si teste serologice pentru raspunsul imun la infectia cu noul coronavirus.