Prevenția este extrem de importantă. Ce putem face înainte să ajungem în cabinetul doctorului pentru a preveni această afecțiune? Cum recunoaștem apariția fibromului uterin, dar și care este răspunsul la întrebările tuturor pacientelor care caută cea mai bună soluție de tratament ne spune dr. Viorel Narcis, medic specialist Obstetrică-ginecologie, fondator și coordonator al Centrului național pentru tratamentul fibromului uterin și altor patologii asociate.
Ce este fibromul uterin?
Fibromul uterin este o formațiune benignă care apare la nivelul uterului, cu o rată de malignizare atât de mică, aproape egală cu a țesutului normal din jur, ceea ce ne ajută în tratament.
Cum ajung pacientele să depisteze apariția unei astfel de afecțiuni?
Fie la un consult de rutină, fie atunci când apare simptomatologia, aceasta fiind sub formă de dureri ori sângerări, balonări, infertilitate. Aceste simptome indică imediata suspiciune de prezența unui fibrom uterin. Aceste simptome pot sugera și alte patologii. Tocmai de aici și nevoia ecografiilor. Aceste investigații sunt cele prin intermediul cărora fibroamele pot fi depistate.
Care sunt măsurile prin care putem preveni apariția fibroamelor uterine?
Principala metodă de prevenție este controlul și ecografia anuale. Mai mult decât atât nu prea e nimic de făcut, poate totuși regimul alimentar. O mare parte dintre doamnele care fac fibroame uterine au o moștenire genetică în spate.
Care e media de vârstă la care își fac apariția cu preponderență?
Cred că aș spune că cel mai mult între 30 și 40 de ani, dar am paciente care au venit la mine cu fibroame de 10 cm și la vârsta de 20 de ani. Un fibrom de 10 cm înseamnă ca este mai mare decat uterul propriu-zis la o femeie normala, fertilă.
Care sunt soluțiile de tratament?
Tratamentul ține cont și de simptomatologia asociată acestui fibrom. Sunt doamne care au fibroame de 3 cm, de exemplu, și care sângerează de la o mestruație la alta, adică fără oprire. Mai sunt doamne care au fibroame de 5-6 cm, situate la nivelul uterului, care este favorabilă, într-o poziție care nu duce la apariția simptomatologiei. Iar dacă aceste doamne sunt în preajma menopauzei, nici nu trebuie să facem ceva, pentru că menopauza va fi cea care le va rezolva problema. Sunt doamne care au fibroame mici, de 1 cm, și din cauza lor, prin prisma poziției unde sunt situate, acestea pot genera chiar infertilitate. Și atunci, deși fibromul este mic, el acționează în cavitatea uterină ca un sterilet. Și atunci noi trebuie să luăm măsuri ca să ameliorăm posibilitatea de a avea un copil.
Există o legătură între apariția fibroamelor uterine și perioada de menopauză?
Nu neapărat. Se spune că menopauza e cel mai bun tratament pentru fibroame împreună cu lactația. Lactația e tot un status pseudo-menopauzic și, prin același mecanism, reușește să scadă dimensiunea fibroamelor care au apărut la un moment dat
Media de vârstă a femeilor cărora le apare un fibrom uterin este în continuă scădere. Cum explicați fenomenul acesta? De ce femeile tinere au astfel de probleme?
Sunt mai multe mecanisme, pe lângă stresul și alimentația. Mai există și sarcina care apare mai târziu în viața noastră. Dacă înainte femeile rămâneau gravide la 17-18 ani și mai apoi alăptau câte doi ani între copii, acum femeile fac copii din ce în ce mai târziu, 35-40 de ani, timp în care nu au niciun tratament pentru fibrom sau pentru a preveni apariția acestor formațiuni.
După obișnuitul consul ginecologic, ce se întâmplă la identificarea unuia sau mai multor fibroame uterine?
Primul pas îl presupune stabilirea diagnosticului. În situația în care noi am găsit un fibrom uterin, în funcție de simptomatologie, recomandăm anumite tratamente. Ideal ar fi să nu se opereze. Acesta e primul scop al nostru și în funcție de ce își dorește, atunci tratamentul este adaptat, ghidat de dorința dânsei. Dacă pacienta dorește să obțină o sarcină, alegem un tip de tratament. Dacă are o vârstă de 45 de ani și ne gândim că s-ar putea să se apropie de menopauză, ne gândim la o monitorizare în care să vedem cât de mult crește fibromul. Dacă avem posibilitatea, aștepăm până începe menopauza pentru ca fibromul să înceapă să regreseze. În principiu, după ce obținem suspiciunea de fibrom, încercăm să confirmăm diagnosticul printr-o metodă imagistică, de pildă RMN-ul. Acesta e cel mai la îndemână și cel care ne oferă cele mai multe informații. Dacă ecografia și RMN-ul ne susțin același diagnostic, atunci ne gândim la un tratament personalizat.
Care sunt specialitățile medicale cu care colaborați?
Cel mai mult, cu imagistica medicală. Apoi cu laboratorul. Asta într-o primă fază, atunci când e vorba de diagnosticare. Pentru tratament, cu endocrinologia ne mai intersectăm și uneori cu radiologia intervențională, atunci când se pretează la un astfel de tratament. De exemplu, atunci când vine vorba embolizare, care e foarte bine cunoscută, colaborarea noastră începe cu radiologii.
Ce se întâmplă atunci când este nevoie de un tratament chirurgical?
Când este nevoie de un tratament chirurgical facem niște investigații care sunt preliminare intervenției chirurgicale. Se face un consult preanestezic și ulterior, tratamentul chirurgical.
Chirurgia clasică, cea laparoscopică și, mai nou, cea robotică. Care sunt diferențele și care sunt noile tendințe în medicină?
Subiectul meu preferat. Dacă vreți așa, atunci când cineva se gândește la tratamentul chirurgical al unui fibron, primul lucru care îi vine în cap e intervenția chirurgicală clasică. Aici trebuie să știm că în ultima perioadă, în ultimii zeci de ani, au apărut tot felul de soluții terapeutice minim-invazive, care sunt mult mai ușor de tolerat și cu rezultate mult mai bune decât intervenția clasică. De exemplu, histeroscopia, care are o istorie de aproximativ 20-25-30 de ani și care se descurcă foarte bine pentru fibroamele care sunt în cavitatea uterină și care afectează cel mai tare posibilitatea de a avea o sarcină.
Ulterior, venim cu gândul la laparoscopie, care este modalitatea noastră de abord în cavitatea peritoneală prin niște orificii mici de 5-10 mm, ceea ce face recuperarea mult mai rapidă.
Și acum, în ultima perioadă, în ultimii 20 de ani, s-a dezvoltat chirurgia robotică, pe care aș compara-o eu cu... e ca și cum ne place să zburăm și cineva a inventat un costum în care nu avem motoare, ci doar ceva care anulează gravitatea. Asta este chirurgia robotică, adică se oferă niște posibilități de tratament și o abordare mult mai țintită a unei formațiuni sau unei patologii din cavitatea peritoneală.
Cum funcționează chirurgia robotică?
Chirurgia robotică nu înseamnă că pacientul este operat de robot. Robotul este o extensie a noastră în care sunt niște brațe cu niște instrumente care au mobilitate, pe care mâna umană aproape că nu o poate reproduce. Având confort pentru medic, acesta stă pur și simplu la o consolă și ghidează, controlează niște instrumente de la distanță. Totodată, pentru timpii operatori care sunt mai sofisticați, tu poți să accesezi experiența unui coleg care se află în altă parte a lumii, prin online. Și atunci, pe lângă mobilitatea pe care o oferă robotul, sunt și alte avantaje de ordin tehnic, foarte greu de dezvoltat.
Cât este de importantă relația dintre medic și pacientă, mai ales că este un subiect sensibil și e nevoie de mare empatie în astfel de situații?
Aceasta este și motivul pentru care noi avem paciente care vin inclusiv din Canada. Am avut 2 paciente care au venit să se opereze la noi. Aș zice că relația asta este cel mai important aspect, oferă încredere și te ajută să crezi că tratamentul care îl începi e cel mai bun pentru tine.
Povestiți-ne despre un caz medical aparte care vă vine acum în minte.
Să dau exemplu o doamnă care a venit din Anglia, undeva pe în jurul vârstei de 44-45 de ani, cu foarte multe fibroame. Eu am operat-o și am scos 23 de fibroame. Cel mai mare fibrom avea 14 cm. O să mă întrebați de ce a stat până atunci. Pai, pentru că până atunci i s-a propus numai histerectomie, dar a refuzat tot sperând că va găsi o soluție de tratament ca să obțină o sarcină. A amânat intervenția chirurgicală, așa că a venit și am operat-o în România. Ulterior a și rămas gravidă. Desigur, prin fertilizare, având în vedere și vârsta. A avut chiar o sarcină gemelară.
Ce se întâmplă cu o femeie care trece printr-o intervenție de histerectomie? Care sunt schimbările în viața ei?
În principiu, nu sunt multe schimbări, dar nici nu mai poate face copii. Adică, dacă doamna se adresează serviciului nostru cu scopul de a obține o sarcină, noi trebuie să facem tot ce putem să obținem sarcina asta menținând niște limite de siguranță pentru ea, adică nu cu orice preț.
Înțeleg că la Spitalul Regina Maria Brașov ați fondat un centru pentru tratamentul fibromului uterin, cum s-a născut nevoia aceasta?
Ăsta e un vis pe care l-am avut de mic. Medicina a evoluat foarte mult și fiecare ramură, cât de mică ar părea ea, s-a reîmpărțit în alte ramuri mai mici. Atunci când vrei să faci un lucru din ce în ce mai bine, trebuie să faci mai puține, să nu mai faci de toate și din nevoia asta de a dormi mai liniștit și de a fi sigur că recomandarea pe care o dau eu este cea mai bună sau cea mai potrivită unei situații. Am încercat să aleg ceva ce cred eu că mi s-a potrivit mai bine și am ales acest fibrom care mi s-a părut că e foarte des întâlnit, chiar și în familia mea. Am avut patologie similară acasă și a trebuit să iau decizii. Am încercat să găsesc soluții, soluțiile nu se potriveau cu ce știam eu și ce găsea prin cărți, așa că m-am simțit forțat cumva să intru în domeniul ăsta ca să aprofundez. Desigur, Regina Maria are un mare merit, mai ales că atunci când am vrut să plec din țară nu m-a lăsat.
De ce voiați să plecați din România?
România are și avantaje, și dezavantaje. La un moment dat, când îți pleacă destul de mulți colegi din jurul tău și care sunt foarte buni în ceea ce fac, te ia valul și pe tine să pleci. Și dacă nu există cineva care să te țină în momentul ăla pe loc, atunci pleci. Din păcate, sunt foarte mulți colegi care trebuiau să fie în țara asta și nu sunt. Lucrează în alte părți și de ei beneficiază sisteme de sănătate care nu au investit nimic în pregătirea lor. Asta mi se pare cea mai mare risipă de resurse.
Câteva sfaturi esențiale pentru prevenție și tratament.
Consultul anual e cea mai bună metodă de prevenție. Ecografia, testul Papanicolau, de asemenea. Mai apoi, alimentația este importantă. Trebuie să evităm alimentele procesate. Din păcate, suntem la nivelul la care nu mai știm ce mâncăm. Cred că stresul are un impact foarte puternic prin tot felul de mecanisme. Stresul ne îndepărtează și de medici. Adică stăm toată ziua la serviciu, lucrăm până seara și nu mai ajungem să ne facem controlul anual.
Cum se desfășoară consultul online? Se poate să fii consultată de un medic ginecolog pe internet?
Clinica virtuală mi-a plăcut de când a apărut și am vrut imediat să fac consultații virtuale. Ba chiar la un moment dat în viața mea era să ajung programator. Și mi-a plăcut chestia asta, că poți să pleci undeva și să îți desfășori activitatea chiar în aer liber. Și atunci când a venit pandemia mă gândeam să fac consultații pe WhatsApp. Și a venit Regina Maria cu ideea să facem Clinica virtuală, așa că am îmbrățișat rapid ideea. Sunt situații în care o femeie are trei-patru consulturi și dezamăgiri în același timp, pentru că se așteaptă să obțină altceva, cum ar fi să nu i se ofere histerectomie, ci să i se propună o modalitate prin care ea să poată să facă un copil, de exemplu. Dezamăgirea o face să nu mai meargă mai departe în Clinica virtuală. Poate doamna este la Arad sau este în Elveția, dar ea poate accesa un serviciu medical în care vorbește cu cineva față în față și care îi răspunde cu o părere pertinentă.
Soluțiile terapeutice pe care le oferi le determină pe aceste femei să ia avionul și să vină în România. Asta e avantajul Clinicii virtuale. În plus, pacienta își poate descărca din sistemul nostru „râuri” de investigații, imagini RMN, analize... Eu le-am spus ce mai au de făcut. Am vorbit live, față în față și mai apoi au ajuns chiar să fie și operate. E foarte interesant că am ajuns în era în care putem face un consult ginecologic, chiar și cu o simplă cameră web.